Capitolul 3

Tehnologia danturării roţilor dinţate cilindrice, prin mortezare cu

cuţit-roată(oală), prin rostogolire

Cuţitele roată de prelucrat roţi dinţate sînt scule aşchietoare destinate prelucrării roţilor
cu dinţi drepţi, elicoidali sau în V prezentînd un grad ridicat de universalitate ca urmare a
accesului muchiei aşchietoare în zone inaccesibile pentru sculele de tipul frezelor disc modul
sau a frezelor melc modul. În acest sens, un domeniu tipic de utilizare a cuţielor roată îl
reprezintă prelucrarea roţilor dinţate cilindrice de modul mic din structura blocurilor de roţi
dinţate (roţi baladoare) sau prelucrarea danturilor interioare (cuplaje).
Diferenţa ȋntre cuţit roată disc şi cuţit oală tip II este evidentă doar ȋn ceea ce priveşte
rigiditatea sculei in raport cu adancimea de prelucrat,modul de fixare pe masina si latimea de
prelucrat,cuţitul oală permiţând datorita caracteristicilor, tăierea de danturi cu lăţimi mai
mari(vezi fig.3.1.a) si b)).

a) b)
Fig.3.1.a)Cuţit roată: b)Cuţit oală.
Cuţitul roată este, din punct de vedere geometric, o roată dinţată pe care i s-au
imprimat calităţi aşchietoare prin practicarea unei suprafeţe conice interioare pentru suprafaţa
de degajare (care asigură obţinerea unui unghi de degajare pozitiv) şi printr-o formă
evolventoidală-elicoidală a suprafeţei de aşezare.
Cuţitele roată folosite au dinţi drepţi pentru roţile cilindrice cu dinţi drepţi şi dinţi
înclinaţi (o porţiune dintr-o elice) de acelaşi sens pentru roţile cu dinţi înclinaţi.

24
 a) b)
[Link] roata: a)pentru danturare roti dintate cu dinti inclinati, b)pentru
danturare roti dintate cu dinti drepti.
Nişte directoare rectilinii, dintr-un plan tangent la roata semifabricat, se obţin
cinematic ca traiectorii ale unor puncte de pe muchiile aşchietoare care se deplaseză cu
mişcarea I, şi care se transpun prin rulare pe suprafaţa exterioară a roţii.
Directoarele elicoidale sunt materializate pe un şablon, de fapt o camă cilindrică, cu profil
elicoidal, care asigură numai un anumit pas al elicei p e ,solidarizată (cama) pe ghidajele
berbecului portsculă. Datorită acestei came, elicoidale berbecul portsculă se deplasează pe o
traiectorie elicoidală.
Mişcarea principală I (fig.3.3.), de viteză v şi frecvenţă n în cd/min este rectilinie-
alternativă, la danturarea roţilor cilindrice cu dinţi drepţi şi elicoidală la prelucrarea roţilor cu
dinţi inclinaţi sau în V. Cuţitul roată execută o mişcare II de avans circular Sc intermitent, de
frecvenţă ns , iar roata semifabricat are o mişcare II’ de avans circular S’c , egală cu mărimea
Sc în mm/cd. Flancurile danturilor drepte ale roţilor cilindrice se obţin în urma angrenării
dintre roata semifabricat şi roata sculă (vII = vII ’).

Fig.3.3. Prelucrarea roţilor dinţate cilindrice prin mortezare şi rabotare

25
 Tehnologia prelucrării danturii cu cuţitul-roată de mortezat se bazează pe generarea
profilului cu roată dinţată generatoare. Cuţitul roată 1 este de forma unei roţi dinţate conjugate
celei aflate ȋn prelucrare 2, având o anumită geometrie a danturii care să permită prelucrarea
prin aşchiere (fig.3.4.).

Cinematic, trebuie realizată condiţia de angrenare determinată cu relaţia:

nr/ns=zs/zr
ȋn care nr, este turaţia semifabricatului, rot/min;

ns – turaţia roţii-scula, rot/min;

zs – numărul de dinţi ai roţii care se prelucrează

zr – numărul de dinţi ai roţii care se prelucrează

Mişcările necesare prelucrării sunt urmatoarele:

- mişcarea principală de aşchiere a sculei care este o mişcare rectilinie alternativă

caracterizată prin numărul de curse duble pe minut;
- mişcarea de rulare care asigură angrenarea roţii cu scula; această mişcare realizează şi
divizarea continuă, necesară prelucrării tuturor dinţilor, având totodată rolul unei
mişcări de avans circular.
- mişcarea de avans radial, realizată de catre sculă sau piesă, pentru a se ajunge la
adâncimea de aşchiere totală;
- mişcarea radială mică a piesei sau a sculei pentru a proteja scula la ȋntoarcere.

Fig.3.4.Tăierea unei roţi dinţate folosind cuţit roată (oală)

La ȋnceputul prelucrării, scula vine ȋn contact cu semifabricatul, ȋn urma unei deplasări radiale
şi, ȋn timp ce se produce angrenarea celor doua elemente, scula avansează treptat spre centrul
semifabricatului, până la adâncimea totala de aşchiere. Cand scula ajunge la adâncimea finala
a dintelui, mişcarea de apropiere ȋncetează. In cazul rotilor de prelucrat cu module mari se
poate face danturarea lor din mai multe treceri succesive.

Ciclul de prelucrare este ȋn funcţie de dimensiunile roţii dinţate. In general, el dureaza

1,1 până la 4 rotaţii ale semifabricatului, dintre care 0,1 pana la 1 rotaţii sunt afectate avansării

26
radiale a cuţ[Link] timpul cursei de ȋntoarcere, cuţitul se retrage din contactul cu
semifabricatul, evitând, ȋn acest fel, uzura prin frecare cu semifabricatul.

Domeniul de utilizare a cuţitelor-roată, pentru mortezat dantura este mult mai larg
decat al frezelor-melc şi al cuţitelor-pieptene. Aceste cuţite se pot folosi la prelucrarea
sectoarelor dinţate cu dantura ȋn V, fără canal de degajare. De obicei, ȋn cazurile enunţate,
prelucrarea cu cuţitul-roată este singurul procedeu aplicabil.

Dupa direcţia mişcării principale de aşchiere, prelucrarea cu cuţitul-roată se poate face

pe maşini de mortezat sau pe maşini de rabotat. La roţile dinţate cu dinţi elicoidali, capul de
mortezat este inclinat ȋmpreună cu roata-sculă la unghiul la care trebuie realizată dantura roţii.

Raportul dintre avansul radial sr, şi avansul axial sa este dat de relaţia:

sr/sa= tg αv
ȋn care αv este unghiul de aşezare la vârful dinţilor sculei.

Flancurile dinţilor devin, ȋn urma acestei prelucrări, elicoizi evolventici. Deoarece

elicoidul evolventic este o suprafaţa desfaşurabilă, flancurile pot fi rectificate cu scule
abrazive cu suprafeţele active plane. Din acest motiv, cuţitele-roată pot fi prelucrate cu
precizie ridicată.

Profilul de referinţă al cuţitului-roată corespunde secţiunii ȋn care deplasarea este nulă.

Această secţiune se ia la o distanta a=m(ȋn mm) faţă de suprafaţa iniţială A-A.

In toate celelalte secţiuni, cuţitul roată corespunde unei roţi dinţate deplasate
(deplasare pozitivă sau negativă).

Astfel distanţa a se calculează cu relaţia:

a= smax• m/tg αp

ȋn care m este modulul, mm;

smax – coeficientul maxim de deplasare;

αp – unghiul de aşezare al sculei;

Pentru a se evita fenomenul de interferenţă, se iau anumite măsuri ȋnca de la

danturarea celor doua roţi conjugate. Aceste măsuri constau ȋn respectarea urmatoarelor
condiţii:

- evitarea interferenţei ȋn cazul angrenajului exterior,

- evitarea interferenţei ȋntre vârful dintelui roţii, prin racordarea practicată la piciorul
dintelui pinionului.

27
 -
a) b)

Fig.3.5.a)Cutit roată(oală )cu evidenţierea elementelor geometrice,b)Cutit roata foto.

La prelucrarea roţilor dinţate cu dinţi inclinaţi, cuţitele-roată au dantura ȋnclinată. Astfel,

pentru dantura exterioară, se folosesc cuţite cu ȋnclinarea danturii pe stânga, pentru
danturarea roţilor cu ȋnclinarea danturii pe dreapta şi invers. Pentru danturile interioare,
sensul de ȋnclinare a danturii cuţitului-roată este acelaşi cu al roţii care se prelucrează.

Cuţitele-roată cu dantura ȋnclinată sunt de două tipuri, care diferă ȋntre ele prin
executarea diferită a feţelor frontale. La cuţitele de tip I (cutite de tip Skykes), elementele
dintelui se dau ȋn sectiunea frontala, iar la cuţitul de tip II (cutit de tip Fellows), aceste
elemente se dau ȋn secţiunea normală a dintelui.

Pentru a putea prelucra dantura ȋnclinată, maşinile sunt prevăzute cu ghidaje

elicoidale. Pasul elicei ghidajului este egal cu pasul elicei cuţitului iar ȋnclinarea elicei
cuţitului trebuie sa fie egala cu ȋnclinarea elicei danturii piesei.

Aceasta conduce la următoarele relaţii:

πDs = πmfzs = pE tg β;

zs =(pE tg β)/πmf
ȋn care: Ds este diametrul de divizare a sculei, mm;

zs - numărul de dinţi ai sculei;

mf – modulul frontal al danturii, mm;

pE – pasul elicei danturii cuţitului, mm;

β– unghiul de ȋnclinare a danturii roţii.

Relaţia arată că două roţi dinţate cu dinţi ȋnclinaţi, care angrenează, nu pot fi prelucrate cu
cuţite având număr diferit de dinţi. Cele doua cuţite vor diferi numai prin sensul de
ȋnclinare a danturii.

28
 In majoritatea cazurilor, roţile dinţate cu dantura la interior sunt prelucrate prin
mortezare cu cuţite-roată. De asemenea, roţile dinţate baladoare cu dantura ȋn V si W, sau
orice alte roţi care sunt apropiate una de alta sau sunt monobloc, roţi dinţate care necesită
o precizie ridicată (şi ȋn special la roţile la care se cere o rugozitate ȋnaltă pe flancurile
dinţilor) sunt prelucrate atât prin mortezare cu cuţite-roată cât şi cu cutite-pieptene. In
cazul unor producţii unicat ale unor roti cu danturi la interior sau exterior, prelucrarile se
executa dinte cu dinte prin mortezare, dar precizia de prelucrare scade, deoarce divizarea
se face dinte cu dinte, operaţie ce introduce erori importante.

Avansul radial al sculei se realizează cu ajutorul unei came care asigură avansul radial
la un ciclu de lucru. Astfel, prelucrarea unei roţi dinţate, ȋn funcţie de modul, se poate
realiza dintr-o singură trecere, sau din mai multe treceri, fapt care cama are una sau mai
multe ridicaturi. Deci, dupa rotitea roţii ȋn procesul de prelucare cu 360ᵒ, se realizează
avansul radial s, din nou pentru o rotire completă.

29