Elev: Zaharia George Daniel

Sisteme de actionare
electrice

Un sistem de actionare electrica reprezinta o multime de obiecte

(electrice) interconectate si interdepedente in scopul realizarii
conversiei electronice a energiei pentru un anumit proces
tehnologic.

Componentele unui sistem de actionare electrica

sunt:motorul electric, masina de lucru, transmisia si elementul de
executie.

Motorul electric realizeaza transmisia puterii electrice in

putere mecanica.

Masina de lucru ML este antrenata de motorul electric M si

realizeaza anumite operatii dintr-un proces tehnologic.

Transmisia T (de exemplu un reductor cu roti dintate)

realizeaza legatura mecanica dintre motor si masina de
lucru, cu rolul de a analiza transferul de putere mecanica
si, eventual, de a schimba parametrii acestei puteri (viteza
unghiulara, cuplu).

Elementul de executie EE are drept scop alimentarea cu

energie electrica a motorului si comanda functionarii
motorului in conformitate cu anumite cerinte (de exemplu,
o instalatie de redresare cu tiristoare, comandate prin grila
G).
motorului si comanda functionarii motorului in conformitate
cu anumite cerinte (de exemplu, o instalatie de redresare
cu tiristoare, comandate prin grila G).

In ansamblu un sistem de actionare are rolul de a realiza

un flux de energie (de la reteaua electrica prin elementul
de executie, motor, transmisie, masina de lucru, proces
tehnologic) si un flux de comenzi conform cerintelor unui
anumit proces tehnologic.

In foarte multe cazuri sistemul de actionare necesita si o

automatizare, el fiind completat atunci si cu alte elemente
ca: elementul de automatizare si traductoare.

Realizarea si functionarea optima a unui sistem de

actionare electrica presupune, in primul rand, cunoasterea
foarte exacta a procesului tehnologic si a masinii de lucru
folosite, functie de care se va alege sau calcula si construi
motorul electric, elemental de executie si elementul de
transmisie, avandu-se in vedere asigurarea unui cost cat
mai redus si a unei mari fiabilitati in functionare.

De aici rezulta importanta cunoasterii performantelor in

regim stationar, ca si ale celorlalte elemente ale sistemului
de actionare automatizat sau nu.

De o importanta deosebita sant caracteristicile viteza

unghiulara-moment, =f(M), in regim stationar ale masinilor
de lucru, respectiv ale motoarelor.

Aceste caracteristici se numesc mecanice si vom da in

paragrafele urmatoare
Unele detalii din care va rezulta mai clar importanta lor
practica.

O alta performanta a unui sistem de actionare functionand

in regim stationar o constituie gama de viteze de lucru
necesara procesului tehnologic.

Unele sisteme de actionari funcioneaza la o singura viteza

unghiulara (actionarea unei pompe, a unui ventilator),
altele necesita mai multe viteze in valori discrete (strungul
obisnuit, unele macarale si poduri rulante), iar altele
functioneaza cu o gama continua de viteze (laminoarele,
strungul-carusel, locomotiva electrica).

Gama de viteze se defineste ca raportul dintre vitezele

unghiulare minima si maxima

Cu valori orientative 1:2 la cuptoarele cu ciment; 1:30 la

laminare; 1:10 000 la mecanismele de avans ale masinilor
unelte grele.

Exista si sisteme de actionare care nu ajung practic

niciodata la o viteza de regim stationar, cum ar fi, de
exemplu, laminoarele reversibile sau servomecanismele.
Ca o performanta deosebita pentru regimul stationar se
considera si precizeaza in mentinerea vitezei, definita prin
relatia

In care Ω0 este viteza dorita in regim stationar, iar Ω

viteza realizata.

Ca ordin de marime, aceasta precizie poate fi de 5% in

actionarea ventilatoarelor, de 1% sau chiar mai mult la
mecanismele de avans ale masinilor unelte dar de numai
0,5% la laminoarele continue de benzi sau sarma.