Capitolul III.

Studiu de caz

3.1. Analiza unor greșeli gramaticale bazate pe corpus – Radu Paraschivescu – Limba
română actuală

Cărțile Orice om îi este teamă, Vitrina cu șarlatani și În lume nu-s mai multe Românii
vizează expunerea, într-un ton amuzant-satiric, a greșelilor de pronunțare, de scriere, de
morfologie sau de sintaxă produse pe scena publică, cu precădere cea politică („Orice om îi este
teamă”), expunere realizată de Radu Paraschivescu, autor, printre altele, a numeroase romane și
cărți cu un pronunțat caracter ludic, dintre care mai sunt de menționat Ghidul nesimțitului (2006)
și Noi suntem români (nimeni nu-i perfect) (2022). Autorul realizează o analiză ironică, dar și
acidă, a unor genuri discursive orale sau scrise din cadrul discursului publicitar, parlamentar,
politic, a interviului media sau a textelor publicate pe rețelele de socializare. Radu Paraschivescu
este unul dintre oamenii de carte care se preocupă de starea limbii române de astăzi și pe care o
ilustrează cu mult talent literar, alegând dintre cele mai interesante, amuzante, dar și criticabile
situații de limbă care nu respectă regulile literare și nici pe cele ale unui bun-simț lingvistic.
Lucrarea de față își propune identificarea și analizarea greșelilor expuse de către autor cu scopul
de a atrage atenția asupra lor, de a arăta gradul de răspândire a acestora în spațiul public, dar și la
vorbitorii obișnuiți în general, și de a urmări eventuale locuri comune și tendințe.

Greșeli de sintaxă.
Anacolutul
 1. „Orice om îi este teamă de o plângere penală, dar eu sper să nu se ajungă la astfel de
lucruri pentru că eu cred în justiție și cred că toată lumea trebuie să credem în justiție.”
(p. 7)

Greșeala din titlu reprezintă, cel mai probabil, o contaminație între construcțiile sintactice
sinonimice „orice om se teme” și „oricărui om îi este teamă”, așadar o contaminație sintactică
prin atracție sinonimică. Pronumele nehotărât nu are forma de dativ cerută de context, anume de
pronumele personal cu formă neaccentuată îi, forma corectă fiind, așadar, „oricărui om îi este
teamă”. Acest tip de greșeală poartă denumirea de anacolut, „o fractură la nivelul organizării și al
coerenței unui enunț, constând în întreruperea, reluarea, de obicei la distanță, și modificarea
construcției sintactice după un alt tipar structural” (GALR II2 2005: 743). Cu alte cuvinte,
emițătorul începe fraza, respectiv propoziția, cu o anumită construcție sintactică pe care ulterior
o abandonează, continuând cu o altă construcție, care spune același lucru. Nerealizarea legăturii
sintactice în cazuri similare are la bază, în primul rând neatenția sau indiferența vorbitorului față
de actul comunicării. „Anacolutul se creează mai ales în frază, mai rar în propoziție. Faptul se
explică prin bogăția frazei. Raporturile sintactice în care intră membrii frazei sunt mai
complicate și mai greu de stăpânit de către un vorbitor neatent, grăbit sau dominat de o anumită
stare afectivă decât cele din propoziție.” (Contras 1962: 631)
Spre final, emițătorul produce din nou o greșeală gramaticală, de această dată în ceea ce
privește realizarea acordului dintre subiect și predicat, greșeală pe care o vom explica în
următoarele pagini.
În Moda lingvistică, G. Gruiță condamna o astfel de eroare de exprimare: „Anacolutul
tipic pentru românul agramat îl reprezintă fraza cu fractura produsă în punctul relativului care:
«Apoi s-a ciocnit cu Dacia albastră, care eu nu eram acolo.» ” (Gruiță 2007: 214). Consultând
cartea Isabelei Nedelcu, 101 greșeli gramaticale, remarcăm frecvența acestui tip de greșeală
sintactică în limba de astăzi, cu precădere în exprimarea orală. Autoarea consideră mai scuzabil
un anacolut apărut în registrul oral decât în cel scris. Aceasta selectează câteva exemple de
anacoluturi produse în vorbire, din cauze precum „distanța mare dintre componentele aflate în
relație sintactică: «Ioana, de când am aflat că minte nu o mai ascult cu atenție.», necunoașterea
dublei calități a elementului relativ - de a lega componentele unui enunț și de avea o funcție
sintactică în propoziția relativă pe care o introduce: «Cine face rău nu-i merge bine», «Fata care
am vorbit cu ea este vecina mea.»” (Nedelcu, 2012: 165-166)
 Cartea ilustrează apariția acestei greșeli și în cadrul unor emisiuni televizate: "Un teribil
de talentat pianist chinez, celebru în toată lumea, i s-au tăiat degetele." (OTV, 1 7.05.2011),
"Dar credeţi că cei care vor vota anul viitor va conta acest lucru pentru ei?" (Realitatea TV,
30.04.2011)
La pagina 190 a Vitrinei cu șarlatani, Radu Paraschivescu expune un alt anacolut, de această
dată identificat în secțiunea de comentarii a unei rețele de socializare : „Eu, de când am început
acest program, s-au schimbat tare multe în viața mea.” Mai mult de atât, urmând modelul
anacolutului din titlu, autorul denumește în mod ironic unul dintre capitolele cărții În lume nu-s
mai multe Românii, „Nu orice om îi este jenă” și ne mai reamintește de el prin diverse adnotări
amuzante, cum ar fi „Orice om îi place să râdă” (Orice om îi este teamă, p. 175).
Având în vedere faptul că lucrarea de față își propune, de asemenea, să verifice frecvența și
posibilitatea de extindere a greșelilor expuse de către Radu Paraschivescu, așa cum am menționat
în partea introductivă, am urmărit și analizat atât cele mai recente articole de presă online, cât și
o parte din interviurile acordate pe parcursul anului 2022, de autorii greșelilor ironizate în cărțile
lui Radu Paraschivescu. În ceea ce privește anacolutul, nu am regăsit acest tip de greșeală în
cadrul articolelor scrise, ceea ce ne confirmă că acesta se produce, cu precădere, în exprimarea
orală. Ca urmare, în cadrul interviurilor vizionate am sesizat: „Iar Domnia Sa n-a spus nimic pe
care dumneavoastră ca jurnalist nu știați.” (https://ziare.com/, consultat în data de 16 ianuarie
2023), „Dumneavoastră și alți jurnaliști au prezentat acea inițiativă propusă de trei colegi social
democrați, care unul a fost judecător.” (https://ziare.com/, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Sunt foarte mulți români care pentru ei securitatea României este importantă.”
(https://ziare.com/, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Lucrurile care le faci, el nu le face.”
(https://ziare.com/, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Nu mă miră nimic, am văzut și
congresul care l-au făcut.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie
2023), „Am vrut să mă uit în ochii tuturor celor care veneau la mine și îmi mulțumeau pentru
măsurile care le-am luat.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie
2023), „Mă refer la lucrurile care le-am făcut și pentru alte județe.” (https://youtu.be/-
cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Pentru mine a fost hilar să văd astăzi acel
document, în care Consiliul consultativ erau trecuți numai partea guvernamentală.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Nemulțumirea care astăzi am aflat-o este legată de acest lucru.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Nu
există scrisoare care eu s-o scriu unui comisar, să nu primesc răspuns.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Acest lucru ce induce? Că de fapt, nu există acest parteneriat care pentru democrație trebuie să-l
ai, de consultare reală.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de
16 ianuarie 2023), „Eu, ce am auzit astăzi, am rămas uluită să nu valorifici știința.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Un
proiect era pe energie verde, alt proiect era în agricultură să facă un depozit pentru plante
medicinale, care Republica Moldova are și temperatură, și teren foarte prielnic.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Este
foarte important în Parlamentul European, dacă țările, partidele, își schimbă și la fiecare 5 ani
pune alt europarlamentar.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data
de 16 ianuarie 2023), „Lucrurile acestea trebe să le înțelegem: că sunt costuri, că sunt probleme
care depind de, depinde poate viața unui om. ” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), „Ministerul de resort trebuie să verifice, să controleze, și toate
sesizările care le primesc să ducă la o schimbare de procedură, astfel încât, românii să nu mai
trăiască cu birocrația asta pe cap, care pentru ei îi costă.” (https://www.youtube.com/watch?v,
consultat în data de 16 ianuarie 2023).

2. „Am folosit și tineri care le-am dat șansa să arate ce pot” (Orice om îi este teamă, p.
111)

Greșeala din acest enunț privește folosirea pronumelui relativ care. În Gramatica limbii române,
Mioara Avram sintetiza și clasifica principalele tipuri de greșeli gramaticale în ceea ce privește
folosirea pronumelui relativ care, având ca reper frecvența producerii lor: (...) greșelile
referitoare la flexiune (vezi cartea care am cumpărat-o), greșelile referitoare la acordul în gen
și număr (vezi fata cărui caiet), anacoluturile de diverse feluri (vezi tipul caragialesc «Reclam,
pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem
tocmai atunci cu birja») și în sfârșit, abuzul de care (repetarea lui de prea multe ori în aceeași
frază, mai ales în contextele în care antecedentele pot fi confundate).” (Avram 1986: 66)
 La mai bine de 30 de ani de la această sinteză, prin intermediul celor trei cărți putem
observa că lucrurile nu s-au îmbunătățit, greșelile s-au diversificat și înmulțit. În cartea intitulată
„Vitrina cu șarlatani”, autorul identifica din nou folosirea greșită a pronumelui relativ care, de
această dată vorbitorul nerespectând regimul acuzativului cu rol de complement direct în a cărui
formare este necesară precedarea prepoziției pe: „Niciuna din aceste metode nu a avut impactul
care l-a avut acest ritual” (p. 190) În opoziție cu aceasta, se află „Credeți că PSD-ul nu sesizează
unul dintre marile pericole pe care ne paște?” (Orice om îi este teamă, p. 200), unde vorbitorul
devine victima hipercorectitudinii, folosind prepoziția pe fără să fie nevoie.
În cadrul unui studiu în ceea ce privește folosirea lui care și pe care, Rodica Zafiu concluziona:

„Un caz interesant îl constituie marcarea obligatorie prin pe a pronumelui relativ care, cu funcţia de
complement direct (cartea pe care ţi-am dat-o...). Norma literară actuală este cât se poate de clară: pe face
diferenţa între poziţia de complement direct şi cea de subiect (cartea care e pe masă...) şi prezenţa sa este
considerată ca fiind obligatorie.” (Zafiu 2009: 285)

O serie de greșeli din aceeași categorie este identificată și la pagina 111 a cărții Orice om îi este
teamă: „Îi cunosc pe băieții care am jucat.”, „Nu înțeleg episodul care faceți referire.”, „El e
omul care o să-i port întotdeauna respect.” sau „Sunt mândru de numele care mi l-au dat părinții
mei.” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 158), „Asumă-ți schimbarea care o dorești și
acționează” (Vitrina cu șarlatani, p. 25). „Și în timp se produce minunea care o aștepți și care se
numește schimbarea ta.” (ibidem, p. 27)
În continuare, în cadrul interviurilor am sesizat următoarele: „Dumneavoastră ați spus un lucru,
care puțin jurnaliști îl spun și puțini cetățeni au curajul să-l spună.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Acest proiect nu cred că se va realiza în mandatul actualei președinte, pentru că este clar pentru
mine prin declarațiile care le-a făcut.”(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Eu am trei fabrici care le-am lăsat băiatului meu și le
conduce.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie
2023), „Eu cer să se calculeze paguba economică creată și, de ce nu, conform tuturor
procedurilor care le-am avut până acum.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Aici voiam să vă pun o întrebare, cu informația care am
luat-o eu de la Banca Națională a României.” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), „După aceea, în pasul următor, am făcut și profit în anul următor, ca
să îmi recuperez banii care i-am luat ca și credit.” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat
în data de 16 ianuarie 2023), „Sunt trei grupe de cetățeni care reprezintă acum în UE: 33 de
eurodeputați, președintele, care spuneam că el ne stabilește soarta în Consiliu, și miniștrii.”
(https://www.youtube.com/watch?v, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Care ar fi primele
trei legi care le-ați dori în România?” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în data de
16 ianuarie 2023), „La primele 3 legi care ar vrea să le schimbe, 92% au votat să se verifice și
confiște acele averi care nu pot fi justificate fiscal.” (https://www.youtube.com/watch?v,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Eu am reclamat Facebook-ul, ca și utilizator, iar
răspunsul care l-a dat nu m-a mulțumit.” (https://www.youtube.com/watch?v=3iwWIri0p5w,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Rezoluția care noi am avut-o de la fermă la producători,
este rezoluție.” (https://www.youtube.com/watch?v=RmK3u9Zlpe4, consultat în data de 16
ianuarie 2023), „Dar această bătaie de joc, care vrea s-o facă domnul Băsescu la adresa
cetățenilor, după ce a făcut-o atâta timp, iese din istorie urât.” (https://www.youtube.com/watch?
v=tE6PVHT_1j4, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Orice greșeală făcută de un anumit
Guvern în parcursul politic care îl are, […] trebuie corectată.” (https://www.youtube.com/watch?
v=7vlf_Gyil7w, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Eu vreau să îi mulțumesc soției pentru
grija care o are, și a demonstrat-o, față de mine.” (https://www.youtube.com/watch?
v=o4QyS3WK4WI, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Eu, ca și român, am observat că se
scumpesc diverse produse.” (https://www.youtube.com/watch?v=2DNRq0DYHV0, consultat în
data de 17 ianuarie 2023).

Greşeli de utilizare a prepoziției

3. „Ca și evoluție, PSD a evoluat binișor ca și cotă de încredere.” (Orice om îi este teamă,
p. 7)
„Știai că modul în care tu te raportezi la această lume, ca și femeie, este influențat de
energia care se află în pântecul tău?” (Vitrina cu șarlatani, p. 87)

În primul enunț, vorbitorul pare să fi folosit construcția „ca și” drept mijloc de evitare a
cacofoniei rezultate din succesiunea ca + substantivul alăturat care începe cu consoana c.
Exemplul citat ilustrează folosirea greșită a construcției ca și, întrucât contextul dat nu necesită
adăugarea lui și. Conform DOOM3, p. 110, „norma literară condamnă folosirea lui ca şi (sau a
lui „ca, virgulă”) în loc de ca pentru evitarea cacofoniilor.” În sine, construcția „ca și” nu
reprezintă o greșeală, astfel că DOOM3 admite existența a 3 situații în care construcția ca și este
permisă: atunci când îndeplinește valoarea de locuțiune prepozițională, precum în exemplul
„Copilul este la fel de respectuos ca și mama sa”, folosită în acest caz pentru a introduce o
comparație de egalitate, îndeplinind sensul de „la fel ca”, locuțiune conjuncțională, precum în
exemplul „Ea, ca și el, au obținut rezultate deosebite”, și nu în ultimul rând, locuțiune adverbială,
precum în exemplul „Mă adresez lui ca și ei.” Gramatica normativă a lui G. Gruiță expune
utilizarea construcției ca și în mod greșit prin exemple preluate, la fel ca cel din titlu, din
discursul unor oameni politici:

„Vorbesc ca şi reprezentant al miilor de alegători” (Gruiță 2007: 161)

„Ca şi remediu, propun modificarea acestei legi” (ibidem)
„Nu pot fi de acord, ca şi deputat, cu o asemenea soluţie” (ibidem)
Pentru crearea unei analize cât mai amănunțite care să redea frecvența erorilor de exprimare a
vorbitorilor de limba română, ne vom raporta, pe lângă lucrările deja în discuție, la o
monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio și de televiziune, realizată de o
echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” în luna octombrie a anului 2012,
publicată pe site-ul CNA: Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti”- Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna octombrie 2012
dar și la articolele de presă ale anului 2022, urmărind În cadrul acestei cercetări, lingviștii
identifică o mulțime de greșeli în ceea ce privește folosirea construcției ca și în contexte în care
norma literară nu acceptă acest lucru: „«sunteţi, ca şi companie, dispusă să plătiţi mai mult» (Pro
TV, 5.X), «mai jos de atât nu poate să fie ca şi nivel de trai» (OTV, 18.X), «nouă, ca şi partid
care va câştiga alegerile» (OTV, 31.X), «cum este domnul Sima ca şi om» (Realitatea TV, 13.X),
«angajate ca şi babysitter» (Realitatea TV, 24.X)” etc.
Observăm că, în majoritatea situațiilor, vorbitorii folosesc această construcție pentru a evita o
cacofonie. Acestea se găsesc cel mai des în registrul orar, și mai rar, în presa scrisă: „Folosit pe
scară largă în bucătărie ca și condiment, oțetul de vin alb este perfect pentru dezinfectarea și
parfumarea podelelor.” (https://www.dcnews.ro/, consultat în data de 14.01.2023), „Schinduful
este folosit ca și condiment în amestecuri tradiționale pentru curry și salate, conferindu-le un gust
deosebit.” (https://www.bzi.ro/schinduful-condiment-sau-medicament, consultat în data de
14.01.2023), „Ca și Consilier Servicii Clienți în cadrul ANSWEAR.m (https://www.iqads.ro/,
consultat în data de 14.01.2023), „Ca și cauze ale colecistitei nu sunt doar
calculii, mai sunt și alte motive” (https://observatornews.ro/observator-medical/cum-scapam-de-
problemele-colecistului, consultat în data de 14.01.2023), „Încercarea de a-i corecta pe lideri, ca
și cetățeni, e singura șansă pe care o avem.” (https://www.libertatea.ro/stiri/interviu, consultat în
data de 14.01.2023), „Ivana Knoll a primit viză și va lucra în SUA ca și model”
(https://www.digisport.ro/fotbal, consultat în data de 14.01.2023), „Excremente de urs la
conservă, vândute ca și „suvenir” în Covasna.” (https://www.glami.ro/bocanci, consultat în data
de 14.01.2023), „Este probabil una dintre cele mai grele variante posibile ca și cap de serie.”
(https://www.eurosport.ro/tenis/australian-open-1/2023, consultat în data de 14.01.2023). În
secțiunea „Comunicate de presă din iunie 2022” a paginii Camerei Deputaților am identificat
folosirea deficitară a lui ca și „În anul 1946, în urma unui referendum care a avut în loc în data
de 2 iunie, poporul italian a optat pentru republică ca şi formă de guvernare.”
(https://www.cdep.ro/relatii_publice, consultat în data de 15.01.2023).
În cadrul interviurilor vizionate, am putut identifica acest tip de greșeală, însă, mai rar: „Am
făcut și profit în anul următor, ca să îmi recuperez banii care i-am luat ca și credit.”
(https://www.youtube.com/watch?v, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Ceea ce a stabilit
America, ca și interese în România, se vede acum.” (https://youtu.be/MksFY-Ltyik, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), „Eu am reclamat Facebook-ul, ca și utilizator, iar răspunsul care l-a
dat nu m-a mulțumit.” (https://www.youtube.com/watch?v=3iwWIri0p5w, consultat în data de
16 ianuarie 2023), „Este o seară importantă pentru noi, ca și organizație de partid.”
(https://www.youtube.com/watch?v=ltUIkWuKkZI, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Trebuie să ne facem datoria ca și membri de partid.” (https://www.youtube.com/watch?
v=7vlf_Gyil7w, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Toți piteștenii, toți argeșenii, merită din
plin această susținere pentru sport, pentru întreaga istorie și pentru tot ceea ce poate organiza, ca
și sport, în această parte a țării.” (https://www.youtube.com/watch?v=7vlf_Gyil7w, consultat în
data de 17 ianuarie 2023), „Am considerat necesar să pun în portofoliul instituției, ca și memorie
instituțională, actul normativ.” (https://www.youtube.com/watch?v=2DNRq0DYHV0, consultat
în data de 17 ianuarie 2023).

Greşeli de utilizare a conjuncţiilor

4. „M-am săturat ca să fim tratați ca niște inferiori de niște străini.” (În lume nu-s mai
multe Românii, p. 135)

În contextul citat, putem observa utilizarea incorectă a conjuncției compuse ca să în

introducerea unei subordonate necircumstanțiale, întrucât contextul nu cere acest lucru.
Conjuncția ca să este acceptată atunci când introduce propoziţii subordonate circumstanţiale de
scop, ca în exemplul : „A studiat mult ca să ia bursă de merit”, sau o propoziție circumstanțială
consecutivă: „E prea mândru ca să recunoască greșeala.” Isabela Nedelcu argumenta cauzele
apariției acestei greșeli prin „extinderea sinonimiei dintre ca să şi să, care introduc propoziţiile
circumstanţiale de scop şi consecutive. La această explicaţie, se adaugă faptul că să, care este şi
marcă a modului conjunctiv, e resimţit de vorbitor ca insuficient pentru a stabili o relaţie
sintactică, şi atunci îi adaugă şi elementul ca.” (Nedelcu 2012: 132). De asemenea, autoarea ne
oferă și o sugestie „salvatoare” pentru situația în care nu suntem siguri de corectitudinea în
context a conjuncției pe care urmează să o folosim, respectiv să înlocuim, în construirea finalei,
conjuncția ca să cu grupul cu scopul să: „A studiat mult cu scopul să ia bursă de merit”, iar în
cazul propoziției circumstanțiale consecutive, să folosim fără riscuri grupul încât să: „E prea
mândru încât să recunoască greșeala.”
În exemplul din titlu propoziția subordonată nu este o circumstanțială de scop sau
consecutivă, iar Radu Paraschivescu persiflează această eroare de exprimare prin asocierea ei cu
una din aceeași categorie: „Vrei ca să te măriți cu mine?”
În ceea ce privește utilizarea conjuncţiei compuse ca să pentru introducerea unei
propoziţii necircumstanţiale și nu a unei circumstanțiale de scop așa cum prevede norma literară,
întâmpinăm aceeași educație lingvistică precară prin intermediul greșelilor sesizate de către
echipa de lingviști: „«deci nu poţi ca să mai treci»” (OTV, 14.X) 2, este o crimă, dom’le, ca să
vezi cu ochii tăi” (OTV, 16.X), Acesta a refuzat să-i dea hainele Elodiei pentru ca să-i facă
parastas de pomenire. Pentru ca să-i facă cele creştineşti, mama Elodiei a trebuit să-i cumpere
toate lucrurile.” (Antena 3, 24.X) (ibid., Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de
televiziune în luna octombrie 2012, p. 17)
În cazul articolelor de presă, nu am regăsit această greșeală în articolele din ultimele luni. Însă,
am identificat-o în cadrul interviurilor, astfel că am auzit folosirea acestei conjuncții în situații
nefavorabile, cum ar fi: „Întreprinzătorul nostru, cetățeanul nostru, este într-o competiție inegală
cu celelalte state, unde capacitatea administrativă a făcut ca să se pornească programele
operaționale, și acest program PNRR.” (https://www.youtube.com/watch?v=TQvvXOKzGbg,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Nu am vrut ca să fie lupte interne în partid.”
(https://youtu.be/-cONcsbnsxA, consultat în data de 16 ianuarie 2023.” (https://youtu.be/-
cONcsbnsxA, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Regret că am acceptat alături de oameni
fără ca să îi cunosc.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Am încercat tot timpul ca să nu încurcăm pe nimeni, să le terminăm în termenele stabilite.”
(https://www.youtube.com/watch?v=7vlf_Gyil7w, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Când
este soția supărată nu se întâmplă ca să am o asemenea restricție.”
(https://www.youtube.com/watch?v=o4QyS3WK4WI, consultat în data de 17 ianuarie 2023),
„Ea mă însoțește în momentele acestea grele, ale vieții, pentru că este greu. Nu este ușor ca să ai
o asemenea răspundere și partenerul tău de viață să fie plecat de acasă de luni până luni.”
(https://www.youtube.com/watch?v=o4QyS3WK4WI, consultat în data de 17 ianuarie 2023).

Dezacordul

5. „Toată lumea trebuie să credem în justiție.” (Orice om îi este teamă, p. 98)

Această afirmație ilustrează o abatere de la acordul gramatical corect, anume realizarea

acordului după înțeles: vorbitorul utilizează forma de plural a predicatului pentru că subiectul
este un substantiv colectiv complet (lumea) care desemnează o mulţime. Prin urmare, predicatul
trebuie să fie la singular, pentru că şi subiectul exprimat prin substantiv colectiv este la singular:
„Toată lumea trebuie să creadă în justiție”. În Sinteze de limba română, Theodor Hristea
identifică frecvența acestui tip de acord în corespondența Vioricăi Micle: ,,Lumea m-au acuzat
de lipsă de simțire și de umanitate față de Eminescu.” sau ,,Publicul au putut să audă și să vadă
[...]”. De asemenea acesta preciza: „Cînd subiectul este exprimat printr-un substantiv cu sens
colectiv, dar care nu are o determinare la plural (exprimată ori măcar subînțeleasă), folosirea
predicatului la plural este indiscutabil greșită.” (Hristea 1984: 329)
Acest timp de dezacord încă își mai face apariția în exprimarea unor politicieni: „Statul a fost
obligat să preia arhiva, și au preluat-o.” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în data de
16 ianuarie 2023), „Totul depind de oameni.” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), „Cea mai reprezentativă instituție, și în statele member, și la nivel de
UE, ar trebui să fie Parlamentul pentru că sunt aleși de cetățeni.”
(https://www.youtube.com/watch?v, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Iată, sunt o serie
întreagă de lucruri despre care vorbim.” (https://www.youtube.com/watch?v=2DNRq0DYHV0,
consultat în data de 17 ianuarie 2023).
 6. „Fiecare vin cu scrisori” (Orice om îi este teamă, p. 103)

Structura selectată ilustrează dezacordul dintre subiect și predicat, una dintre cele mai
grave greşeli gramaticale. În acest context, Valeria Guțu Romalo observa: „Primul loc între
greșelile cel mai des remarcate, față de care vorbitorii de limba română sunt special
desensibilizați, îl ocupă, fără îndoială, «greșelile de acord».” (Guțu Romalo, 1972: 37).
Subiectul exprimat prin pronume nehotărât cere, conform acordului formal, o formă verbală
de persoana a treia. În această situație, vorbitorul pare să fi realizat un acord după înțeles,
având în vedere, cel mai probabil, posibilitatea existenței unui determinant la plural al
subiectului (spre exemplu: fiecare dintre concurenți). „Variantele neliterare de acord, cu
predicatul la plural, se explică prin înţeles în construcţiile fără atribut şi prin înţeles şi atracţie
în cele cu un atribut la plural.” În Sinteze de limba română, lingvistul Theodor Hristea explica
acordul după înțeles:
„Acest timp de acord (numit încă și semantic) se întîlnește în multe alte limbi, cum sînt, de pildă: latina,
franceza, engleza etc. Aspectul lui cel mai frecvent se produce atunci când subiectul gramatical al
propoziției este exprimat printr-un substantiv colectiv (de felul lui: majoritate, mulțime, grămadă, grup,
echipă, etc.) urmat de un determinant la numărul plural.” (Hristea 1984: 328)
Cu toate acestea, pentru a ne exprima corect este nevoie să cunoaștem următoarea regulă,
enunțată de Mioara Avram în Ediția a II-a a Gramaticii pentru toți:
„Cînd subiectul este exprimat prin pronumele nehotarît fiecare sau prin pronumele negative nimeni, nici
unul, cu sau fără un atribut la plural, acordul corect este cel formal, deci cu predicatul la singular: Fiecare
(dintre ei) purta (nu purtau) insignă, Nici una (dintre fete) nu a (nu au) plecat. (Avram 1997: 338)

La următoarele pagini ale cărții, autorul ironizează o greșeală asemănătoare: „Fiecare om

suntem diferiți” (p. 111 ) În această situație nu mai este vorba de un acord după înțeles deoarece
prezența adjectivului pronominal nehotărât situat înaintea subiectului exprimat prin substantivul
nearticulat de număr singular nu mai admite posibilitatea existenței unui determinant la plural.
Așadar, conform normei, forma verbală trebuie să coincidă în număr cu subiectul: „Fiecare om
este diferit.” În ceea ce privește cauzele producerii acestor greșeli supărătoare, Mioara Avram ne
aduce la cunoștință următoarele:
„Dacă neatenţia este sursa multor dezacorduri care nu-şi pot găsi nici o explicaţie (decît, cel mult, în unele
cazuri, depărtarea dintre subiect şi predicat), alteori tocmai sentimentul puternic al necesităţii acordului
duce la formulări incorecte prin exagerarea «corectitudinii» sau la condamnarea nejustificată a unor
excepţii admise în normă. Complexitatea normelor şi a problemelor puse de acordul predicatului impune
mai multă grijă în însuşirea exactă a regulilor acordului, cu toate detaliile şi nuanţele lor.” (Avram 1997:
346)

Foarte multe greșeli în ceea privește acordul dintre subiect și predicat sunt semnalate și în
101 greșeli gramaticale:„«Publicul au ales prin vot, votând prin sms concurenții de pe locurile
întâi și doi.» (www.romaniaintemational.com. 9.04.2011), «Comisia au considerat că este
necesară continuarea cercetării» (cisO1.central.ucv.ro, 15.01 .2011), «Ştim cine au negociat
aceste preţuri» (Realitatea TV, 30.06.2011)” (Nedelcu 2012: 141)
În cadrul emisiunilor monitorizate, lingviștii au observat aceeași tendință de a realiza
acordul la plural atunci când subiectul este exprimat printr-un termen care exprimă o constatare
referitoare la mai mulți indivizi: „«o parte mare a poporului ne împing de la spate» (OTV, 31.X),
«unu din şapte oameni au cont pe Facebook» (Realitatea TV, 5.X), «unu din 10 oameni cred că
sfârşitul lumii va avea loc în acest an» (Kanal D, 29.X) etc. (https://www.cna.ro/Rezultatele-
monitoriz-rii-privind,5659.html, Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în
luna octombrie 2012, p. 10)
Nu am identificat acest dezacord în cadrul articolelor scrise de jurnaliști, însă, am regăsit
greșeala din titlu în cadrul unui interviu acordat de același politician: „Doar dacă fiecare dintre
noi luăm decizii radicale.” (https://alephnews.ro/guvern/, consultat în data de 15.01.2023),
„Fiecare avem datoria de a ne implica” (https://alephnews.ro/guvern/, consultat în data de
15.01.2023), „Fiecare dintre ele au ales calea.” (https://ziare.com/, consultat în data de
16.01.2023), „Cele două părți care se află în stradă, pe de o parte organele de ordine, pe de altă
parte cetățenii, simplii cetățeni care protestează, fiecare au obiectivul lor.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Am
încredere că fiecare dintre voi veți face echipă cu mine.” (https://www.youtube.com/watch?
v=sgfCEoktz1E, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „O parte au rămas alături de partid [...]
toți cei care susțineau Guvernul.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16
ianuarie 2023), „Au venit o parte dintre ei la sediul partidului.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA ,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Niciunul din cei doi președinți nu au explicat care este
rolul lor acolo.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16
ianuarie 2023), „Am încredere că fiecare dintre voi veți face echipă cu mine.”
(https://www.youtube.com/watch?v=sgfCEoktz1E, consultat în data de 16 ianuarie 2023).

7. „Voi ajunge unde îmi doresc pentru că bogăția și abundența este pentru toți” (Vitrina cu
șarlatani, p. 23)

În ultima propoziție, dezacordul dintre subiect și predicat este favorizat de subiectul

multiplu. Vorbitorul foloseşte verbul la singular, realizând acordul prin atracţie între predicat şi
termenul cel mai apropiat de acesta (abundența). Subiectul, realizat printr-o structură cu
elemente coordonate, se comportă ca un plural, prin urmare impune predicatului acord la plural:
„Bogăția și abundența sunt pentru toți.” Conform lui Theodor Hristea, „Cînd un cuvînt nu se
acordă cu termenul pe care îl lămurește ori la care se referă, ci cu altul care se află mai aproape
de el ori se impune mai mult atenției vorbitorului avem de-a face cu ceea ce lingviștii numesc
acord prin atracție.” (Hristea 1984: 325)
În ceea ce privește rezultatele monitorizării emisiunilor informative și de dezbatere,
echipa de lingviști a înregistrat „un număr mare de contexte cu dezacord al verbului-predicat sau
al numelui predicativ, destul de diverse, la fel ca şi cauzele producerii dezacordului. Asemenea
exemplului din titlu, aceștia au întâlnit dezacordul în contextul unui subiectul multiplu, în care s-
a făcut acordul cu cel mai apropiat termen : „«ce-a mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică
Răducanu, ... » (Pro TV, 1.X) –, «Greul îl va duce Videanu şi Blaga în continuare» (Realitatea
TV, 4.X), «lapoviţa şi ninsoarea va cădea începând din această seară» (Realitatea TV, 28.X),
«apa şi fumul le-a afectat casa» (B1 TV, 2.X) , «de ce controlorul de tren şi naşul ia mită?» (B1
TV, 27.X)” (www.cna.ro, Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna
octombrie 2012, p. 9)
În cadrul interviurilor urmărite, am observat foarte multe situații asemănătoare, în care vorbitorul
foloseşte verbul la singular, realizând acordul prin atracţie între predicat şi termenul cel mai
apropiat de acesta: „Mi-a spus să candidez pe un post de senator pentru că experiența și
expertiza unui fost europarlamentar este foarte importantă.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA ,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Mă amuza naivitatea lor și faptul că eu puteam să accept
aceste lucruri.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Am
cerut acel sprijin pentru că s-a plâns data trecută la întâlnire și doamna prim-ministru și doamna
Sandu că nu există o resursă umană pentru a angaja ca funcționari în ministere, pregătită.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Pilonul de bază într-o societate democratică este justiția, după aceea, ca să funcționeze corect,
este educația și credința.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data
de 16 ianuarie 2023), „Cred că cele 26 de state trebuie să se solidarizeze, cele 24, că România și
Bulgaria e la pachet.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de
16 ianuarie 2023), „Dacă domnul președinte și ministrul de interne nu va reuși.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Orice regulament european și orice directivă europeană se pune în aplicare după ce sunt
consultate guvernele și parlamentele naționale.” (https://www.youtube.com/watch?v, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), ,,Acum, Marcel [...] și Paul [...] a făcut acest lucru”
(https://alephnews.ro/guvern/, consultat în data de 15 ianuarie 2023), „De exemplu, la ce trebuie
să respecte aceste platforme digitale, intră și aceste drepturi ale consumatorului: intrarea și
ieșirea în platformă să fie asigurată la un consumator.” (https://www.youtube.com/watch?
v=3iwWIri0p5w, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Județul Argeș și Municipiul Pitești are
proiecte multe depuse în componentele pe care noi le gestionăm.
(https://www.youtube.com/watch?v=7vlf_Gyil7w, consultat în data de 17 ianuarie 2023).
 8. „Manualele școlare este un subiect intens.” (Orice om îi este teamă, p. 179)

În acest exemplu, vorbitorul a săvârșit un dezacord între subiectul exprimat prin substantivul la
numărul plural și predicat. Cauza lingvistică a acestui dezacord este mai puțin evidentă,
neglijența fiind singurul argument valid. Forma verbală din titlu trebuie să aibă același număr cu
subiectul: „Manualele școlare sunt un subiect intens. O posibilă explicație pentru greșeala
produsă în titlu ar fi identificarea greșită a subiectului: vorbitorul a considerat că subiectul
propoziției este substantivul de numărul singular singular subiect.
Prin lectura celor trei cărți ale lui Radu Paraschivescu putem observa că problema
dezacordului între subiect și predicat este la fel de răspândită în zilele noastre. Acesta identifică
numeroase dezacorduri în discursurile unor persoane publice, problemă pe care o observa și
Mioara Avram în introducerea celei de-a doua ediții a Gramaticii pentru toți: „Este o realitate
incontestabilă că numeroși contemporani, chiar dintre cei cu poziții înalte (lideri politici, foști și
actuali parlamentari și demnitari, publiciști) vorbesc și scriu cu greșeli de limbă surprinzătoare.”
(Avram 1997: 8)
Alte dezacorduri ironizate de autor sunt: „Pușcăriașii se preface că scrie cărți ca să scape
mai repede de detenție” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 78) sau „În acest cost de 24
milioane de lei este inclusă editarea și drepturile de autor.” (Orice om îi este teamă, p. 182),
,,Statele Unite este îngrijorată.” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 79)
Consultând rezultatele monitorizării posturilor de radio și de televiziune în luna
octombrie 2022, observăm frecvența aceluiași tip de dezacord: „«şase blocuri cu mai multe scări
care găzduieşte peste 600 de apartamente» (România TV, 2.X), «într-un fel altul decât s-a produs
lucrurile» (OTV, 5.X) , «şi desigur 53.000 de euro va putea fi cheltuit şi de domnul Barbu»
(OTV, 31.X) – corect: şi desigur 53.000 de euro vor putea fi cheltuiţi şi de domnul Barbu,
«Trebuie văzut, de fapt, ce s-au întâmplat, şi aicea, procurorii DNA...» (Realitatea TV, 29.X) –
«clasamentul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană este completată de...» (Realitatea TV,
17.X) «vorbim despre cât de probabil este producerea unui astfel de cutremur» (Realitatea TV,
28.X). (www.cna.ro, Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna
octombrie 2012, p. 11)
La fel ca în cazul precedent, nu am identificat acest tip de greșeală în cadrul articolelor de presă,
însă, analizând discursul unor politicieni pentru diverse televiziuni, am identificat următoarele:
„ [...] o politică în care interesul personal și cel de partid să fie înlocuit cu interesul național.”,

9. ,,Modificarea pe care a făcut-o Curtea Constituțională în ceea ce privesc prerogativele

președintelui [...]” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 78)
În acest enunț putem observa un dezacord, apărut prin atracția termenului cel mai apropiat,
anume substantivul la numărul plural, plasat mai aproape decât subiectul. ,,Structura în ceea ce
priveşte este în mare măsură fixată, fiind utilizată pentru exprimarea circumstanţialului de relaţie.
La nivel discursiv, aceasta are rolul de a introduce sau de a reliefa o temă de discuţie. ” (Nedelcu
2012: 142)
Valeria Guțu Romalo situează acest acord în sfera hipercorectitudinii:
Grija de a evita pericolul dezacordului, de a face corect acordul între subiect și predicat, își găsește,
paradoxal, expresia și în construcții greșite. Enunțurile incorecte ca: În (ceea) ce privesc filmele am și eu o
părere sau Ce sînt cu fotografiile astea […]. În enunțul În ceea ce privește filmele, substantivul nu este
subiect, ci complement direct. Subiectul în gruparea aceasta e reprezentat prin (ceea) ce, de aceea verbul e
întotdeauna la singular: spunem deci, indiferent, În (ceea) ce privește filmul sau filmele. (Gutu Romalo,
1972: 45-46)

În 101 greșeli gramaticale, Isabela Nedelcu remarca prezența ei în registrul scris:

,,Dezvoltatorii sunt indecişi în ceea ce privesc investiţiile în piaţa imobiliară.
(www.casedelux.ro)”
În privința rezultatelor monitorizării posturilor de televiziune, pe parcursul celor 300 de ore acest
dezacord a fost semnalat o singură dată în cadrul exprimării orale: ,,«vor fi echilibraţi în ceea ce
privesc posturile» (Digi 24, 2.X) – corect: vor fi echilibraţi în (ceea) ce priveşte posturile.”
La o simplă căutare pe internet a acestei structuri, găsim nenumărate articole, printre care: „În
ceea ce privesc câștigurile, acestea nu vor fi deloc mici.” (https://spynews.ro, consultat în data de
2 septembrie 2022), „În ceea ce privesc deplasările prin țară ale lui [...]” (https://spynews.ro/,
consultat în data de 2 septembrie 2022), „În ceea ce privesc cele două femei [...]”
(https://spynews.ro, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Artista a fost întotdeauna discretă
în ceea ce privesc declarațiile despre familia sa.” (https://www.viva.ro/, consultat în data de 22
ianuarie 2023), „Așa cum scriam într-un alt material, semnalele de alarmă sunt multe în ceea ce
privesc anomaliile din aceste zile.” (https://playtech.ro/stiri/, consultat în data de 22 ianuarie
2023), „În ceea ce privesc vacanțe, Larisa Iordache ne-a mărturisit că este o fire spontană.”
(https://spynews.ro/monden/, consultat în data de 22 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc afacerile
din domeniu, multe au avut pierderi masive, unele intrând chiar în faliment.”
(https://playtech.ro/stiri, consultat în data de 22 ianuarie 2023), „Conform meteorologilor, se
impune o avertizare de cod galben în ceea ce privesc depunerile de polei în Moldova și în nord-
estul Munteniei: [...].” (https://www.stirilekanald.ro/, consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Meteorologii vin cu vești bune în ceea ce privesc valorile ridicate de temperatură.”
(https://www.stirilekanald.ro/, consultat în data de 22 ianuarie 2023), „Guvernul ia atitudine în
ceea ce privesc pensiile speciale și pensiile magistraților.” ((https://www.stirilekanald.ro/,
consultat în data de 22 ianuarie 2023), „RMB Group consideră demotivantă și pe alocuri
incorectă atitudinea statului R. Moldova, prin acțiunile CNA, în ceea ce privesc investițiile
străine directe.” (https://www.ziarulnational.md/, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „În ceea
ce privesc cele două femei pe care ieri le-a înjunghiat în zona pieptului [...].”
(https://spynews.ro/monden/showbiz , consultat în data de 16 ianuarie 2023), „Sute de români au
fost trași pe sfoară în ceea ce privesc cardurile sociale primite.” (https://www.stirilekanald.ro/,
consultat în data de 16 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc poftele tipice gravidelor, Theo Rose a
explicat că nu prea se confruntă cu această problemă.” (https://stirileprotv.ro/, consultat în data
de 16 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc câștigurile, acestea nu vor fi deloc mici.”
(https://spynews.ro/horoscop, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc notele
pe care concurentul le-a primit în această seară de la jurați [...].” (https://spynews.ro/monden,
consultat în data de 17 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc motivele care ar fi dus la separare,
Ioana a menționat că nu e vorba de înșelat sau minciună.” (https://spynews.ro/monden/, consultat
în data de 17 ianuarie 2023), „UE își va intensifica răspunsul umanitar, în special în ceea ce
privesc pregătirile pentru la iarnă.” (https://romania.europalibera.org, consultat în data de 17
ianuarie 2023), „Trebuie să țineți cont însă de niște aspecte foarte importante în ceea ce privesc
orele de stat în soare, pe plajă, pentru copii, dar și pentru adulți.” (https://spynews.ro/actualitate,
consultat în data de 17 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc elevii din categoriile defavorizate,
Ministerul va emite aceste tichete educaţionale pe data de 23 decembrie.”
(https://playtech.ro/stiri, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Racii sunt hotărâți/ hotărâte în
ceea ce privesc propriile păreri.” (https://www.stirilekanald.ro/horoscop, consultat în data de 17
ianuarie 2023), „Gemenii ar putea scăpa lucrurile de sub control și să intre în conflict cu unele
persoane dragi lor în ceea ce privesc unele idei și principii de viață.”
(https://www.stirilekanald.ro/horoscop-13-decembrie-2022, consultat în data de 17 ianuarie
2023), „În ceea ce privesc planurile de viitor, profesional vorbind, Ioana Ginghină are planuri
mari.” (https://playtech.ro/stiri, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Lidia Buble […] a avut
agenda goală în ceea ce privesc concertele.” (https://spynews.ro/monden/, consultat în data de 17
ianuarie 2023), „În ceea ce privesc estimările vizavi de inflație, care se află la 10,4% în acest an,
este văzută să scadă la 5,7% în 2023.” (https://www.capital.ro/, consultat în data de 17 ianuarie
2023), „În ceea ce privesc costurile pentru întreaga piscină, acestea nu au fost deloc mici.”
(https://spynews.ro/monden, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Coaliția a anunțat că ia în
calcul o creștere substanțială în ceea ce privesc aceste tichete oferite de angajatori.”
(https://spynews.ro/actualitate/, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „În ceea ce privesc
Ajutoarele Naționale Tranzitorii, dacă ne referim atât la sectorul vegetal, cât și la sectorul
zootehnic, încheiem cu cererea anului 2022 o etapă […]. (https://www.youtube.com/watch?
v=MbkjhlMM4eg, consultat în data de 16 ianuarie 2023).

Dezacordul pronumelui

10. „În rest, nu este greu. Dar credeți-mă că, niciun român i-ar fi rușine să vă răspundă.” [Trebuie
verificat care este sensul în context: nu e clar dacă este vorba despre nici măcar un (adv. +
numeral card.), care oricum trebuia pus la Dativ: nici unui, sau dacă este vorba despre niciun
(adj. negativ), care ar fi trebuit să fie, la Dativ, niciunui] Analiza se va face în funcție de
sensul din context!
 Cele două greșeli din acest enunț conduc la îngreunarea perceperii sensului acestuia. În
primul rând, adjectivul pronominal negativ nu are forma de dativ cerută de context (nici unui),
iar verbul nu este la forma negativă, așa cum ar trebui pentru ca fraza să aibă sens: „Niciunui
român nu i-ar fi rușine să vă răspundă.”
În ceea ce privește dubla negație, „Se știe că în limba română contemporană dacă pronumele,
adjectivele și adverbele nici unul, niciodată etc sînt însoțite de un verb, acesta trebuie să se
găsească la forma negativă (nimeni n-a venit).” (Rizescu 1963: 471)
Mai aproape de zilele noastre, apelând la Gramatica de bază a limbii române, aflăm că negația
dublă se realizează în interiorul negației propoziționale: „Negația are două ipostaze: negație
propozițională (numită și negație totală sau a predicatului) și negație de constituent (numită și
negație parțială sau focalizantă).” (Nedelcu 2012: 637)

În privința negației propoziționale, „În propoziție aceasta poate să apară alături de termenii
negativi (nimeni, nimic, niciunul, niciodată, nicăieri etc.) [...] Termenii negativi nu sunt suficienți
pentru a exprima o negație propozițională și nu apar, în genere, în absența mărcii verbale de
negație: *Nimeni a venit.” (ibid.: 638)

Consultând rezultatele monitorizării posturilor de radio și de televiziune, remarcăm foarte multe

greșeli în ceea ce privește dezacordul în caz, cu precădere dezacordul în caz al adjectivulului
feminin, singular, în genitiv sau dativ: „«în prima zi a campaniei de recoltări desfăşurată la
Universitatea Politehnica din Bucureşti» (Europa FM, 16.X, «a primit inima unei fete intrată în
moarte cerebrală» (Digi 24, 24.X) – corect: a primit inima unei fete intrate în moarte cerebrală,
«spunând, printre altele, Ambasada Federaţiei Rusă că…» (B1 TV, 9.X) –corect: spunând,
printre altele, Ambasada Federaţiei Ruse că…; «pentru a reuşi să facă faţă perioadei rece»
(Antena 3, 3.X)” (https://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,5659.html, Rezultatele
monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna octombrie 2012, p. 11)

11. „A-l acuza pe cineva” (Orice om îi este teamă, p. 45)

Exemplul citat subliniază un pleonasm gramatical reprezentat de dublarea complementului

direct prin forma pronominală neaccentuată „-l”.
 În Gramatica de bază a limbii române, Gabriela Pană Dindelegan enumeră situațiile în care
este permisă reluarea/dublarea complementului direct:

„Pot fi dublate prin clitic pronominal:

- complementul direct substantival (L-am văzut pe Ion);
- complementul direct pronominal sau realizat prin numeral-substitut (Pe acesta/ Pe fiecare l-am ajutat),
inclusiv forme semiindependente de pronume (Pe cei din ultimul rând i-am întrebat); formele accentuate
de pronume reflexiv sau personal (Pe mine nu m-a ajutat nimeni) apar și ele în lanțuri coreferențiale cu
cliticul corespunzător;
- complementul propozițional (propoziție conjuncțională: Că este important, o știu de mult, a cărei
dublare se realizează printr-un clitic feminin de acuzativ cu valoare neutră, o).” (Pană Dindelegan 2016:
443)

Prin urmare, conform regulilor enunțate, reluarea complementului direct pe cineva este
incorectă, forma corectă fiind: a acuza pe cineva.
[Aici, și în alte situații, ar fi trebuit consultată și citată GALR, ultima variantă!!] De
asemenea, ar fi trebuit să cauți exemple de asemenea structuri pleonastice pe Internet, pentru a
verifica frecvența și posibilitatea de extindere (la fel pentru toate exemplele comentate, ai nevoie
de citate extrase de tine de pe Internet, nu de alții!!!)

12. „E nevoie de mare curaj pentru a-ți face o analiză a gândurilor tale” (Vitrina cu
șarlatani, p.21 )
Reluarea complementului indirect prin adjectivul pronominal tale este inutilă, pe de o parte
conform normei literare întrucât acest rezultat poartă denumirea de pleonasm gramatical, pe de
altă parte conform logicii exprimării, deoarece este de la sine înțeles că expresia a-ți face o
analiză a gândurilor nu se poate referi la alte gânduri decât la cele personale. Această formulare
este asemănătoare cu construcțiile pleonastice pe care le auzim foarte des în limbajul curent, am
văzut cu ochii mei sau am auzit cu urechile mele respectiv am văzut cu proprii ochi, am auzit cu
propriile urechi. Cum nu îți poți face o analiză a gîndurilor lui, nu poți vedea sau auzi cu ochii și
urechile altcuiva. Cu toate acestea, acest tip de pleonasm este considerat de Alexandru Graur
«una din greșelile cel mai puțin grave» întrucât prin intermediul acestuia, vorbitorul devine mai
convingător în exprimarea ideii. Autorul subliniază în acest context că „Proasta vorbire a limbii
române nu înseamnă doar dezacorduri și pleonasme. Ea vizează și construcțiile strâmbe de tip
«primește răsplata ta» în loc de «primește-ți răsplata». Paginile cărții dezvăluie exprimări
asemănătoare sau „stângăcii de exprimare” după cum le numește Graur [citează cartea din care ai
extras citatul și exemplele!] :
„Cuvintele noastre creează viața noastră” (p. 17)
„Obiceiurile tale îți fac viața ta” (p. 17)
„În timpul călătoriei cu metroul sunteți rugat să țineți sub supraveghere bagajele
dumneavoastră” (p. 17)

Greşeli de utilizare a semiadverbului

13. „Am varianta de rezervă decât dacă voi fi omorât.” (Orice om îi este teamă, p. 7)
„Deocamdată avem decât un nume și un chip.” (Orice om îi este teamă, p. 215)

În ambele exemple vorbitorul folosește greșit semiadverbul decât având în vedere, cel
mai probabil sinonimia acestuia cu semiadverbele numai și doar. În contextul acestui tip de
greșeală, Isabela Nedelcu semnala frecvența nerespectării faptului că semiadverbul decât se
folosește doar împreună cu un verb la forma negativă: „Semiadverbele restrictive numai şi doar
nu sunt sinonime cu decât şi în context negativ. În exemplele «Aseară nu am mâncat numai
migdale» sau «Aseară nu am mâncat doar migdale», utilizarea semiadverbelor numai şi doar are
efect cumulativ, nu restrictiv: «Am mâncat, pe lângă migdale, şi altceva.»” (Nedelcu, 2012: 115).
În Gramatica normativă, G. Gruiță numea folosirea lui decât în context afirmativ o
particularitate muntenească:
„În sud, s-a generalizat decât, indiferent de aspectul negativ sau afirmativ al contextului. În Transilvania,
dimpotrivă, există practica utilizării exclusive a lui numai. Aşa se face că întâlnim la unii vorbitori, proveniţi
mai ales din zonele menţionate, regionalisme sintactice de tipul: Am decât 10 lei (muntenism) sau N-am
numai 10 lei (ardelenism), formulări, fireşte, respinse de limba literară.” (Gruiță 2007: 159)

În cadrul unui interviu recent, am identificat această exprimare eronată în cadrul vorbirii orale:
„Am ieşi mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot
personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul.”
(https://www.g4media.ro, consultat în data de 4 septembrie 2022 ). De asemenea, am întâlnit
avansarea semiadverbului mai, plasat înaintea cliticului pronominal: „Eu nu mai mă mir demult.”
(https://www.youtube.com/watch?v=MksFY-Ltyik&list=PLs_FMFjgj4NZygRHRE-fQKYlE0-
l4Jn6H&index=5, consultat în data de 16 ianuarie 2023). „Oamenii au fost dezamăgiți și nu mai
au ieșit la vot.” (https://youtu.be/-cONcsbnsxA , consultat în data de 16 ianuarie 2023),
„Președinta Comisiei Europene nu poate ajuta cu nimic, ce mai se poate face este să [...]”
(https://www.youtube.com/watch?v=qjtjn1ZTMCs, consultat în data de 16 ianuarie 2023).

Creații interne – Acestea nu sunt considerate greșeli, ele valorifică în mod ironic limbajul
unor vorbitori:

14. „Instrument dăncil, dăncila de lemn, discurs dăncilian, meditații la dăncileză” (Orice
om îi este teamă, p. 14, 44)

Aceste construcții reprezintă creații interne amuzante și ironice, construite de la numele

propriu supus criticii (Dăncilă). Toate aceste creații urmează modele analogice din limbajul
presei de astăzi și sunt derivate în mod corect:
 (instrument) dăncil, -ă adj. „care aparține Vioricăi Dăncilă, care caracterizează
discursul sau personalitatea V.D.” (derivat regresiv din n. pr. Dăncilă);
 dăncila de lemn, unitate frazeologică deformată din „limba de lemn”, prin
antonomază ironică (transformarea numelui propriu în apelativ);
 (discurs) dăncilian, -ă adj. „care aparține Vioricăi Dăncilă, caracteristic V.D.” (din n.
pr. Dăncilă + -ian, sufix cult folosit în mod intenționat pentru a marca discrepanța
dintre opinia asupra personajului și caracterul cult al sufixului, folosit în derivate de
tipul barbian, călinescian, ciceronian, eminescian etc.);
 (meditații la) dăncileză s.f. „limba personajului Dăncilă” (din n. pr. Dăncilă + -eză,
după chineză, franceză, engleză etc., similar construite cu altele de tipul corporateză,
frangleză, romgleză, legaleză etc.).
Aceste cuvinte reprezintă derivate analogice frecvent întâlnite în mediul online,
reflectând capacitatea analogică a limbii române și, totodată, creativitatea internă și deschiderea
ei la preluarea unor modele externe. În primul volum al ICSO 1 întâlnim numeroase cuvinte de
acest gen, derivate sau compuse de la nume de personalități ale vieții politice românești care
contribuie, în mod amuzant, la construirea de familii lexicale în jurul bazelor nume proprii,
dintre care selectăm : băsescofil adj., s.m. (Fam.) „(Persoană) care îl admiră pe Traian Băsescu,
fost preşedinte al României.” (compus ironic de la n. pr. Băsescu și -fil); băsescolog s.m. (Fam.)
„Persoană care cunoaşte bine ideile politice ale lui Traian Băsescu, fost preşedinte al României”
(din n. pr. Băsescu și -log); băsism s.n. (Fam.) „Susţinere acordată fostului preşedinte al
României, Traian Băsescu; ansamblul ideilor politice promovate de Traian Băsescu” (din n. pr.
Băsescu și -ism); cioloşist adj. s.m. 1. adj. „Care aparţine lui Dacian Cioloş, politician român;
care manifestă susţinere pentru Dacian Cioloş” (din n. pr. Cioloș și -ist); iliescian adj., s.m. 1.
adj. „Care se referă la politicile şi modul de guvernare ale lui Ion Iliescu, preşedinte al României
în perioadele 1990–1996, 2000–2004” (din n. pr. Iliescu + -ian); iohannist s.m., adj. „Susţinător
al lui Klaus Iohannis, preşedintele României” (din n. pr. Iohannis + -ist); vadimist adj. „Referitor
la Corneliu Vadim Tudor, lider al Partidului România Mare” (din n. pr. Vadim + -ist) etc. Dacă
derivatele și compusele citate mai sus au caracter necesar, creațiile lexicale ale lui Radu
Paraschivescu sunt rezultate ludice ale unei anumite atitudini auctoriale față de personajul politic
la care se raportează, respectiv Viorica Dăncilă, renumită pentru gafele ei lingvistice de pe
vremea când era prim-ministru al României.

Greșeli de lexic și semantică

Pleonasmul

15. „În anul Centenarului” (Orice om îi este teamă, p. 30)

Acest exemplu ilustează o constructie pleonastică, determinată de includerea subst. an în

structura împrumutului semianalizabil centenar (centum „o sută” + annus „an”). Situația este
similară cu construcția „a aniversa un număr de ani”, de asemenea pleonastică. În Dicționarul
universal al limbei române, pleonasmul este definit ca „1. întrebuințare de vorbe superflue,
adesea nefolositoare; ex. mă închin cu plecăciune; 2. Prisos de vorbe” (Șăineanu, 1929, p. 488).
1
Inventar de cuvinte și sensuri noi atestate în mediul online (ICSO), Vol. I, Academia Română. Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, București, Editura Academiei Române, p. 44-275
Prima ediție a DEX-ului (1975) definește pleonasmul ca fiind o „eroare de exprimare constând în
folosirea alăturată a unor cuvinte, construcții, propoziții etc. cu același înțeles”. Fiind mult timp
considerat o simplă eroare de exprimare, acesta nu a fost tratat cu o atenție deosebită: Mioara
Avram a lărgit conținutul semantic al termenului de pleonasm, definindu-l drept „folosirea mai
multor elemente de expresie decât ar fi strict necesar - pentru redarea unui anumit conținut,
alăturarea unor elemente care au un înțeles identic ori asemănător sau între care unul se cuprinde
în altul.” (Avram 1996: 3) Structura anul centenarului reprezintă un pleonasm etimologic, definit
de Mioara Avram ca : „folosirea alăturată a unor cuvinte înrudite, dintre care unul în cuprinde pe
celălalt ca origine și ca sens” (Avram 1987: 225).
În cadrul unei analize în ceea ce privește Structurile pleonastice din presa românească
actuală, Theodor Hristea atrăgea atenția asupra unor construcții pleonastice precum: a avansa
înainte!, a prefera mai bine, a continua mai departe, mărinimie sufletească, alcoolemie în sînge,
durere nevralgică, averse de ploaie, fani fanatici (la rândul său, un pleonasm etimologic n.n.), a
aduce un aport, pedeapsă penală, urări de bine, ziar cotidian (tot un pleonasm etimologic),
marea majoritate, protagonist principal, spot publicitar, alegeri electorale (pleonasm, de
asemenea, etimologic), muncă laborioasă, dar însă etc.” (Hristea 2003: 413-424) Despre
pleonasmele etimologice a scris și Cristian Moroianu 2, citând și comentând exemple ca fin
rafinament, comemorare a memoriei, manuscris de mână, salvamontist montan, vervă verbală,
cel mai maxim, arșiță arzătoare, ziua de azi, cavalerie călare, a conchide în concluzie etc.
În Moda lingvistică, G. Gruiță numește pleonasmele specifice limbajului administrativ-
juridic, pleonasme solemne. La rândul lor, acestea sunt divizate în funcție de instituțiile în care se
produc. Autorul încadrează pleonasmele produse de oamenii politici în categoria pleonasmelor
de tip parlamentar, insistând asupra construcției repetitive „după părerea mea, cred... / din
punctul meu de vedere, susțin ...” (Gruiță, 2007: 228)
În ceea ce privește cercetarea echipei Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti”, putem observa că în cadrul posturilor de televiziune pleonasmul constituie o eroare de
exprimare la fel de răspândită ca cele observate în paginile anterioare: «celebra trupă Beatles
aniversează 50 de ani» (Pro TV, 5.X); «aniversarea zilei de naştere a preşedintelui» (B1 TV,
7.X); «propriii noştri copii» (Antena 1, 15.X)”; «una dintre pozele fotografiate de
dumneavoastră» (Digi 24, 16.X); «toate întrebările posibile pe care le puteți pune» (OTV, 31.X);
2
Pleonasme etimologice, vol. Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Fascicula XXIV Lexic comun /
lexic specializat, anul X, nr. 1(17) /2017, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2017, p. 139-150.
«aşteaptă acum un verdict final» (TVR 1, 5.X) etc., ultimul pleonasm fiind valorificat ironic și de
Radu Paraschivescu: „Rezultatul final îl vom prezenta la sfârșit” (Orice om îi este teamă, p.
103), alături de multe altele evidențiate de același autor: „În mod sigur există salarii pentru
pensii și salarii” (op. cit., p. 53), „Vaca este un miracol extraordinar” (op. cit., p. 66), „Suntem
determinați și hotărâți” (op. cit., p. 90), „A apărut un individualism foarte puternic al
indivizilor.” (op. cit., p. 151), „E un om foarte celebru în lume.” (op. cit., p. 195), „Există o
largă majoritate de colegi care înțeleg textele fără să le citească.” (În lume nu-s mai multe
Românii, p. 195), „Deontologie profesională” (Vitrina cu șarlatani, p. 127) etc.
Analizând articolele din presa ultimilor doi ani, am întâlnit diverse construcții pleonastice, însă,
am remarcat frecvența următoarelor: „Nu va fi ocolit nici subiectul legat de urgenţa climatică
după ce Franţa a traversat o perioadă cu temperaturi extreme, incendii de mare amploare iar
acum se confruntă cu o secetă fără precedent.” (www.rfi.ro), „Evenimentul se anunță unul de
mare amploare și sunt așteptați o mulțime de invitați.” (https://spynews.ro, consultat în data de 2
septembrie 2022), „Fotbalul feminin a căpătat o mare amploare în ultimii ani.”
(https://www.sport.ro/, consultat în data de 2 septembrie 2022), „De ce nu am dat detalii atunci?
Simplu, eram in negocierile pentru NATO si Uniunea Europeana si nu doream sa dau o
amploare mai mare acestui caz.” (www.cotidianul.ro/, consultat în data de 2 septembrie 2022),
„În 2021, Rusia a pornit o concentrare de forțe militare de mare amploare în apropierea
frontierei de est a Ucrainei, fapt care a stârnit o mare îngrijorare în Ucraina, în Europa și în
întreaga lume.” (www.consilium.europa.eu, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Casele
plutitoare, noua inovație în arhitectură. Cum este să îți trăiești viața deasupra oceanului.”
(https://spynews.ro/, consultat în data de 2 septembrie 2022 ), „Ilie Dumitrescu râde de Gigi
Becali, după noua inovație tactică anunțată de patronul FCSB.” (https://www.gsp.ro/fotbal/liga-
1), „Ferme solare de apă în Dubai: Cea mai nouă inovație pentru colectarea apei (www.wall-
street.ro, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Prevederea din legea în vigoare în sensul că
judecătorul ar fi pasibil de sancţiuni disciplinare [...]” (https://adevarul.ro, consultat în data de 2
septembrie 2022), „În ziua de astăzi, piețele de tranzacționare (și nu numai) sunt mai mult decât
doar nesigure.” (https://adevarul.ro/stiri, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Gazoductul
Nord Stream 1 era oprit de două zile, pentru mentenanță, dar trebuia repus în funcțiune sâmbătă,
în condițiile în care doar o singură turbină asigură pomparea fluxului de gaz.”
(www.digi24.ro/stiri, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Doar o singură persoană prezintă
leziuni minore.” (https://adevarul.ro/stiri, consultat în data de 2 septembrie 2022), „Este doar o
singură Moldovă, doar un singur popor!” (https://voceabasarabiei.md/, consultat în data de 17
ianuarie 2023), „În anumite licee din republică se formează doar o singură clasă de liceu.”
(https://moldova.europalibera.org, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Ladislau Boloni, [...] a
avut nevoie de doar o singură frază pentru a-l face praf pe Cristiano Ronaldo.”
(https://playtech.ro/stiri/, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Doar o singură companie de
construcţii din Galaţi în TOP 100 Construcţii.” (https://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/,
consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a explicat
la Interviurile Digi24.ro, că România poate introduce la Curtea Europeană de Justiție doar o
singură acțiune contra Austriei.” (https://www.digi24.ro/interviurile-digi24-ro/, consultat în data
de 17 ianuarie 2023), „Plajele de la Marea Neagră au cea mai mare abundenţă a deşeurilor.”
(https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/topul-celor-mai-murdare-plaje, consultat în data de 17
ianuarie 2023), „Cea mai mare abundenta a fost stabilită în punctele de investigare de pe
acumularea Siriu.” (https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/raul-buzau-si-lacul-siriu-sufocate-de-
deseuri, consultat în data de 17 ianuarie 2023), „Un călugăr italian, Barsi, menţiona acest oraş ca
având o mare abundenţă de sturioni şi de caviar de toate felurile.”
(https://www.g4media.ro/sturionii-din-dunare, consultat în data de 18 ianuarie 2023), „Și-a adus
un aport substanțial la două performanțe remarcabile ale reprezentativelor tricolore.”
(https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/in-memoriam-toni-alexe, consultat în data de 18
ianuarie 2023), „Brigada Diverse te făcea să ieși, în acele timpuri extrem de grele, din cotidian,
așadar se poate spune că a adus un aport important stării de spirit a oricărui român „prins” în fața
televizorului.” (https://playtech.ro/2022/brigada-diverse, consultat în data de 18 ianuarie 2023),
„AROBS Development & Engineering a adus un aport la cifra de afaceri de 11,6 milioane de
lei.” (https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale, consultat în data de 18 ianuarie 2023), „Fănuș
Neagu a fost un povestitor, memorialist, romancier, nuvelist și dramaturg care a adus un aport
important la evoluția literaturii române.” (https://www.stirilekanald.ro/, consultat în data de 18
ianuarie 2023), „Acesta avea vârsta de 66 de ani și a adus un aport important în Partidul Social
Democrat.” (https://www.capital.ro/, consultat în data de 18 ianuarie 2023), „Sunt primele
alegeri electorale din SUA ce sunt afectate de redistribuirea circumscripției care a urmat
recensământului din anul 2020.” (https://www.mediafax.ro/politic/, consultat în data de 18
ianuarie 2023), „Cel mai bun portret pe care i-l poate face cineva lui Constantin Brâncuși este
propriul autoportret.” (https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale, consultat în data de 18 ianuarie
2023), „Septuplul câștigător de Grand Slam consideră că Jessica Pegula (cap de serie nr. 3) are
cel mai complet joc dintre sportivele.” (https://sport.hotnews.ro/stiri-tenis-, consultat în data de
18 ianuarie 2023), „Sorana Cîrstea (32 de ani, locul 38 WTA) a oferit recent, pentru artistul
Speak, cel mai complet interviu legat de viața ei privată.” (https://www.digisport.ro/tenis/,
consultat în data de 18 ianuarie 2023), „Cel mai complet atacant din campionat: Denis Alibec - 9
goluri + 4 pase decisive (medie 0,80 / 90min.” (https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj,
consultat în data de 18 ianuarie 2023), „Radaslavescu este cel mai tânăr și cel mai complet
mijlocaș din Liga 1.” (https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/, consultat în data de 18 ianuarie
2023), „Ele devin, din pacate, motorul care tine cuplul in viata si coexista impreuna cu relatia in
sine, devenind una cu ea.” (https://www.kudika.ro/articol/good-vibes/, consultat în data de 18
ianuarie 2023), „Prin urmare, acest număr este esențial pentru a realiza ce înseamnă să fii un om
și cum eul individual și lumea materială pot coexista împreună pentru a forma un amalgam
perfect.” (https://www.libertatea.ro/lifestyle/ , consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Un
contraargument împotriva acestei soluții ar fi că […].” (https://www.hotnews.ro/stiri, consultat
în data de 19 ianuarie 2023).
Comparând frecvența pleonasmelor de tip parlamentar, rezultatele monitorizării din 2012,
greșelile semnalate de către Radu Paraschivescu în privința construcțiilor pleonastice sesizate în
ultimii 5 ani în cadrul oficial și cele semnalate în presa online, observăm aceeași consecvență în
exprimarea acestui tip de abuz lingvistic, atât din partea politicienilor, cât și din partea oamenilor
de televiziune.

16. „Îmi cer scuze anticipat pentru greșelile pe care le-am făcut” (Orice om îi este teamă, p.
83)

Enunțul citat ilustrează discordanța dintre adjectivul anticipat și timpul trecut al formei
verbale din propoziția subordonată. A anticipa înseamnă „a face sau a spune ceva înainte de o
anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit”; anticipat se referă la ceva ce a fost
„realizat înainte de termenul sau de momentul convenit.” Apariția celor două cuvinte în același
context este total nepotrivită și trădează o educație lingvistică precară. La paginile următoare,
autorul identifică o altă greșeală în care este ilustrată discordanța dintre forma negativă a
verbului la timpul perfect n-am spus și forma verbală de prezent repet: „După cum am spus, iar
dacă n-am spus, repet acum” (Orice om îi este teamă, p. 85). Conform DEX 2009, a repeta
înseamnă „a spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus,
făcut sau produs”, de unde observăm că enunțul devine ilogic: nu poți repeta, produce încă o
dată ceva ce nu ai spus.
Cele trei volume cuprind foarte multe exemple de afirmații care, deși sunt corecte din
punct de vedere gramatical, sunt lipsite de sens logic. Exprimarea și vorbirea corectă nu constau
doar în realizarea unor enunțuri care să respecte norma literară din punct de vedere gramatical.
Ele mijlocesc înțelegerea mesajului într-o situație de comunicare iar construirea unei propoziții
care nu respectă firul logic conduce la blocarea receptării mesajului transmis. În consecință
întâlnim: „Sunt un om puternic, chiar dacă mulți au spus că sunt femeie.” (În lume nu-s mai
multe Românii, p. 5); „Oamenii frumoși se văd și când nu există.” (Orice om îi este teamă, p.
66); „Meseria mea e auto.” (Orice om îi este teamă, p. 67); „Eu am fost de când mă știu.”
(Orice om îi este teamă, p. 73); „Sunt mai tânăr decât sunt.” (Orice om îi este teamă, p. 73);
„Durata se învârte permanent.” (Orice om îi este teamă, p. 102); „Al doilea precedent al
situației” (Orice om îi este teamă, p. 48) etc.

17. „În mod sigur există salarii pentru pensii și salarii” (Orice om îi este teamă, p. 53)

Această formulare atrage atenția asupra ei prin prisma repetiției pleonastice a substantivului
salarii. Pentru o formulare corectă din punct de vedere gramatical este recomandată înlocuirea
substantivului salarii cu un altul din său câmpul lexical care să se potrivească în context, cum ar
fi: ban, buget, fond.

Folosirea greşită sau inutilă a unui cuvânt în locul altuia (confuzii paronimice)

18. „Jandarmerița a fost bătută cu bestialitate de protestanți” (Orice om îi este teamă, p. 53)

Greșeala din titlu pare hilară la prima vedere, însă, aceasta ar putea cauza conflicte între
religii. Ei bine, vorbitorul a confundat substantivul protestatar, -ă „(persoană) care protestează
într-o împrejurare oarecare, de obicei cu implicații sociale largi”, cu substantivul protestant, -ă
„adept al protestantismului; reformat”. Cel mai probabil, vorbitorul a fost indus în eroare de
rădăcina comună a celor două substantive: protest, căzând în capcana unei confuzii paronimice.
La următoarele pagini, autorul ironizează o greșeală similară în care vorbitorul face o confuzie
între substantivele prejudecată și prejudiciu: „Nu voi tolera nici o fraudă din fondurile europene,
indiferent de valoarea prejudecății.” (Orice om îi este teamă, p. 75). Prejudecată este un
substantiv feminin și înseamnă „părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face
cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin
educație, societate; prejudeț, prejudiciu (DEX 2009), iar prejudiciu este un substantiv neutru care
semnifică „pagubă, daună; p. ext. știrbire a onoarei, a reputației, a prestigiului cuiva. (Jur.)
Atingere adusă intereselor matrimoniale ale unei persoane ori reputației sau onoarei sale. 2.
(Înv.) Prejudecată (ibidem, s.v.). Chiar dacă inclusiv cele două cuvinte aparțineau aceleiași
familii și funcționau, altădată, în regim de sinonime, astăzi ele s-au specializat semantic,
devenind cuvinte diferite care nu mai pot fi folosite unul în locul celuilalt.
Lectura celor trei cărți demonstrează că aceste confuzii apar destul de des: a abroga în loc de a
absolvi, axarea în loc de anexarea, primitiv în loc primitor, democrație în loc de birocrație sau
interperii în loc de intemperii. O astfel de confuzie este ironizată și în cartea lui Stelian
Dumistrăcel, Cuvintele încotro?, în care un parlamentar confunda verbul a confrunta cu a
confunda: „Ne confundăm cu o problemă politică de cea mai mare importanță...” sau
substantivul agendă cu arendă: „Persoana care a avut în agendă pământul...”. (Dumistrăcel 2015:
124)

19. „Sfidător la cer”

Această creație este rezultatul confundării adjectivului strigător cu sfidător. Expresia

consacrată în română este strigător la cer, folosită „despre ceva de o gravitate deosebită, care
revoltă, indignează sau despre ceva care trebuie luat neapărat în seamă, care este evident” (DEX
2009). Exemplul poate fi explicat fie ca o confuzie paronimică, fie, mai degrabă, ca o
suprapunere a două unități de limbă sinonimice contextual, un cuvânt (sfidător) și o expresie
(strigător la cer)

20. „Tot echipajul APIA lucrează non-stop de dimineața până seara.” (Orice om îi este
teamă, p. 78)

Greșeala prezentă în acest enunț este rezultatul necunoașterii sensului adjectivului

invariabil/adverbului non-stop. Conform DEX’98, „nonstóp adj. invar., adv. „(care este) fără
întrerupere; continuu”. Pentru o formulare corectă emițătorul ar fi trebuit să evite folosirea lui
non-stop sau să utilizeze un sinonim prin care să redea implicarea echipajului APIA, așa cum, cel
mai probabil, a avut în vedere: „Tot echipajul APIA lucrează susținut/neobosit de dimineața până
seara.”

21. „Faceți un exercițiu de imagine și puneți-vă în locul meu”.

Similară cu cele anterioare, această creație rezultă din confundarea substantivului imagine cu
imaginație. Este vorba tot despre o confuzie paronimică între două cuvinte din aceeași familie,
fapt care ar putea fi un argument pentru suprapunerea lor semantică în mintea vorbitorilor. Din
nefericire, această formulare își face loc și în paginile articolelor online: „Au făcut cei de la
Protecția Consumatorului un exercițiu de imagine, amenda a fost dată ca o reacție la emoția
publică.” (https://www.observatorulph.ro/eveniment/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Analiștii politici sunt de părere că declarația liderului PSD este doar un exercițiu de imagine.”
(https://www.fanatik.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Vladimir Putin, exercițiu de
imagine: A oprit coloana oficială să discute cu poporul, de la distanță.”
(https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Crede ca
declaratiile lui Weber sunt doar un «exercitiu de imagine».” (https://ziare.com/tg-jiu/stiri-
actualitate/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Putin, exercițiu de imagine ca-n vremurile bune. A traversat cu mașina podul Kerci, bombardat
și refăcut.” (https://www.realitatea.net/stiri/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),

Greşeli de neadecvare contextuală

22. „Dar funcționarii noștri, în loc să ne ajute pe noi, pe cei din administrație, pe cei din
ministere, mai mult ne pun furci caudine.” (p. 86)
„De mâine, elevii din clasa a douăsprăzecea din întreaga țară vor trece prin furcile
caudine ale limbii române în cadrul examenului de bacalaureat.” (p.87)
„Populația de vârstă preșcolară e pasibilă de furcile caudine ale scarlatinei și pojarului.”
(p.87)
Aceste exemple, ilustrează folosirea eronată a expresiei „furci caudine” atât în ceea ce privește
întrebuințarea ei în context, cât și în ceea ce privește structura acesteia. În prima frază, emițătorul
a intenționat folosirea structurii furci caudine cu sensul de „a pune bețe în roate”, însă această
utilizare este una nefericită, întrucât, expresia are cu totul alt sens. Conform Dicționarului limbii
române literare contemporane, expresia poartă sensul de „a umili, a impune condiții umilitoare
după o înfrângere totală; prin extensie a supune unei critici severe”. De asemenea, după cum
observăm în al doilea exemplu, vorbitorul a folosit în mod distorsionat expresia, folosind
prepoziția simplă prin, exprimarea corectă fiind „a trece pe sub furcile caudine”. În Dicționarul
de expresii românești în contexte, Vasile Ilincan ilustrează folosirea corectă a acestei expresii
într-un exemplu preluat din poezia lui George Coșbuc: „Vom face pe-ai voștri părinți / S-ascundă
trufașul lor chip / În togă, plângând de rușine, / I-om trece sub furci caudine, / I-om pune cu
fruntea-n nisip.”

23. „Am preluat, pot să spun, ștacheta.” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 156)

Această afirmație ilustrează folosirea greșită a expresiei a prelua ștafeta. Vorbitorul confundă
cuvântul ștachetă cu ștafetă. Conform DEX DIN 2009, ștacheta este o „bară subțire, așezată
transversal între doi stâlpi, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care se
execută sărituri în înălțime (libere sau cu prăjina) în atletism.” NODEX DIN 2002 explică sensul
figurativ al acestui cuvânt: „ fig. Tradiție demnă de urmat, transmisă de la o generație la alta. A
prelua ~a. /<it. staffeta, fr. estafétte”
Cu toate acestea, cuvântul ștachetă se regăsește și el în cadrul unei expresii. MDN DIN 2000
atestă existența lui cu sensul figurat de „nivel de calitate a ceva”. În Dicționarul de expresii
românești în contexte, Vasile Ilincan prezintă expresia a coborî ștacheta, care are sensul de „a
micșoara nivelul pretențiilor sau al realizărilor: Conștient de dificultatea de a avea o bună
dramaturgie, criticul coboară ștacheta exigenței.” (DERC 2015: 255)
Din fericire, analizând cele mai recente articole de pe internet, nu am găsit niciunul care să
propună varianta greșită a acestei expresii.
 24. „E clar că am ajuns într-un moment în care nivelul de compromis pe care din păcate îl
forțează președintele României arată, iată, încă o dată, că ne întoarcem într-un moment
în care anomalii de tip „modus operandi” sunt, de fapt, cele care conduc fără echivoc
România. Noi suntem determinați și hotărâți, alături de premier, alături de coaliția aflată
la guvernare, să nu cedăm, să nu ne abatem de la implementarea programului de
guvernare.” (Orice om îi este teamă, p. 90)

Așa cum afirmă și autorul, fraza este ilogică. În primul rând, ne atrage atenția folosirea total
necorespunzătoare în contextul dat a locuțiunii latine „modus operandi” care înseamnă mod de
operare și despre care autorul ne precizează faptul că este o „sintagmă frecventă în jargonul
juridic și al criminaliștilor”. Prin urmare, asocierea substantivului anomalie, care conform DEX
înseamnă „ANOMALÍE, anomalii, s. f. Ceea ce se abate de la normal, de la regula obișnuită; p.
ext. ceea ce constituie un defect. – Din fr. anomalie” cu sintagma „modus operandi” este ilogică
și conduce la crearea unui mesaj imposibil de descifrat de către receptori.

În al doilea rând, ne atrage atenția structura pleonastică „suntem determinați și hotărâți”.

Conform DEX, „determinat, ă, determinați, -te, adj., s.m. I. Adj. 1. Care a fost precizat, care a
fost stabilit.”, iar „hotărât, -ă, hotărâți, -te, adj. 1. Care este ferm în hotărârea luată; decis.”

25. „PSD începe să-și dea cu arama pe față.” (În lume nu-s mai multe Românii, p. 129)

Greșeala din titlu vizează folosirea greșită a expresiei a-și da arama pe față. MDA DIN 2010
atestă existența expresiei cu sensul popular și familiar „A-și arăta (sau da) arama pe față care
semnifică a-și dezvălui prin fapte și fără voie caracterul (urât).” Această expresie se regăsește și
în Dicționarul de argou al limbii române din 2007, „a-și da arama pe față expr. a-și dezvălui
adevăratul caracter”. În sens propriu, conform DEX DIN 2009, arama este un „metal de culoare
roșiatică, extrem de maleabil, de ductil și foarte bun conductor electric; cupru.” Folosirea
prepoziției cu în această situație conduce la atribuirea unui nou sens expresiei, unul hilar chiar:
PSD începe să-și dea pe față cu un metal de culoare roșiatică.

26. „Toți ca unul, unul ca toți” (Orice om îi este teamă, p. 34)

Sintagma citată reprezintă o refacere ironică după expresia „toți pentru unu și unu pentru toți”, în
sensul confundării numeralului unu cu pronumele nehotărât unul și al înlocuirii prepoziției
originare pentru prin ca, ceea ce duce la deformarea sensului clasic al expresiei (aceasta a devenit
cunoscută prin intermediul romanului „Cei trei muschetari” al lui Alexandre Dumas: „Tous pour
un, un pour tous”).

Greşeli constând în asocieri de cuvinte care implică raporturi logice nefireşti

27. „Viața este frumoasă, dar merită trăită!” (Orice om îi este teamă, p 134)

În acest enunț ne atrage atenția folosirea conjuncției adversative dar. Pentru înțelegerea acestei
greșeli produse în raportul adversativ dintre cele două elemente ale construcției din titlu, este
necesar să cunoaștem următoarele:

„Conjuncțiile cu rol adversativ sunt de trei tipuri, cu valori și apariții în contexte sintactice diferite: de
contrazicere a așteptărilor (dar și însă) de corectare și substituire (ci) și de contrast tematic (iar). Din punct
de vedere semantic, adversativele de contrazicere a așteptărilor marchează contrazicerea (explicită sau
implicită) a unei așteptări: A fost scump, dar s-a stricat repede. [e de așteptat ca un lucru scump să nu se
strice repede]” (Zafiu, 2010: 338)

Aprofundând, din punct de vedere semantic, conjuncția dar este folosită pentru marcarea
contrazicerii unei așteptări. Aplicând criteriile enumerate mai sus, atunci când vorbitorul afirmă
că Viața este frumoasă dar... este de așteptat ca propoziția introdusă prin conjuncția adversativă
să marcheze contrazicerea unei așteptări: dar nu merită trăită [e de așteptat ca o viață frumoasă
să merite a fi trăită ]. Pentru a exprima în mod corect raportul adversativ dintre cele două
elemente, emițătorul ar fi putut spune: Viața nu este frumoasă, dar merită trăită. [e de așteptat ca
o viață grea/urâtă să nu merite a fi trăită].
Isabela Nedelcu semnalează în cadrul studiului ei, utilizarea incorectă a conjuncției disjunctive
ori în locul conjuncției adversative or:
 „«Adevărul nu poate fi apărat decât cu adevăr. Ori voi nu-l deţineţi." (stelapopa.unimedia.md, comentarii,
12.04.2011)
Autoarea explică producerea acestei greșeli prin confuzia cauzată de asemănarea lor formală şi, pe de altă parte,
de faptul că ori este pronunţat popular (deci incorect) şi [or] : «Nu ştiu cine a făcut cumpărăturile, Maria or Ion»,
în loc de «Nu ştiu cine a făcut cumpărăturile, Maria ori Ion».” (Nedelcu 2012: 133)

Pentru a evita acest tip de greșeală, Isabela Nedelcu ne propune un test care ne ajută să distingem
cele două conjuncții, anume înlocuirea lor cu un sinonim. Dacă or poate fi înlocuită cu dar, iar
ori poate fi înlocuită cu sau înseamnă ca am folosit corect conjuncția. În exemplul prezentat de
aceasta, utilizarea lui sau în loc de ori nu ar fi corectă.

Greșeli de morfologie

Forme greșite ale substantivelor

28. „privelegiu” sau „prevelegiu” (Orice om îi este teamă p. 30)

Cele două exemple reprezintă variante fonetice inculte, realizate printr-o suită de asimilări
vocalice de tip popular, ale lui privilegiu (din lat. privilegium, fr. privilège); probabil autorul a
avut aici în vedere fenomenul hipercorectitudinii. Conform Valeriei Guțu Romalo,
hipercorectitudinea este „o greşeală făcută din grija de a evita altă greşeală”. (Guțu Romalo 200:
39) Printre cauzele care conduc la apariţia hipercorectitudinii se numără: necunoaşterea sau
cunoaşterea insuficientă a normelor limbii, analogia, confuzia lingvistică. Aceasta provine din
buna intenție a vorbitorului de a evita o exprimare neliterară, motiv pentru care, confundă
regulile limbii și, din dorința de a evita o greșeală, comite alta. (op. cit., 40)
Din dorința de a nu greşi sau datorită bunei intenţii de a evita o exprimare sau o grafie
considerată
neliterară, vorbitorul se conformează uneori mecanic regulilor limbii (care se aplică în alte
contexte), ajungând, astfel, să evite o eroare lingvistică, dar să comită o alta.
În aceeași serie a exemplelor de hipercorectitudine ironizate de Radu Paraschivescu se
încadrează și varianta premordial, -ă, citată de autor în contextul: „Educaţia şi sănătatea
cetăţeanului sunt premordiale.” (Orice om îi este teamă, p. 30), cu trimitere la aceleași personaje
politice.
În acest exemplu, emițătorul a folosit o variantă fonetică hipercorectă pentru primordial, -ă (din
fr. primordial). O posibilă explicație pentru înlocuirea lui -i- cu -e- ar fi, în cazul de față,
impresia că, astfel, se evită închiderea, la nivel popular, a vocalelor medii (așa cum se întâmplă
la pronunțări ca dimisie în loc de demisie, trin în loc de tren etc.), completată, eventual, de
impresia – total greșită - că prima silabă a cuvântului deformat este formată cu prefixul pre-.
Exemple asemănătoare de deschidere a lui -i- la -e- sunt variantele fonetice bunicele și dragele,
forme hipercorecte populare dublate de același accident fonetic al asimilării vocalice regresive,
în locul variantelor literare bunicile și dragile.
În paginile publicațiilor online din anul 2022, am întâlnit frecvent și variantele petec în loc de
petic, ostatec în loc de ostatic, plastelină în loc de plastilină, jăratec în loc de jăratic. În acest
sens, DOOM 3 precizează „Se scrie i, nu e, şi se pronunţă [i] în finala -atic (nu -atec): iernatic,
jăratic, ostatic; cf. şi a deretica, petic, a trimite.” (p. 96). Pe internet am regăsit aceste forme
destul de frecvent în textele scrise: „E o lună ianuarie cum iubitorii sporturilor de iarnă nu au mai
văzut, pe multe dintre pârtii nu e niciun petec de zăpadă.” (https://observatornews.ro/eveniment/,
consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Bărbatul a fost reținut. Totul a porni de la un petec de
pamant.” (https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/social/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Cei care n-au mai găsit loc la gratar s-au mulțumit cu un petec de iarbă lângă apă pentru
picnic.” (https://stirileprotv.ro/divers/., consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Această ipoteză a
iscat o dezbatere, dată fiind discrepanța dintre cazul lui Bout, care a comis crime serioase și cel
al jucătoarei de basket, considerată de autoritățile americane ca fiind practic un ostatec, reținut
din rațiuni politice.” (https://moldova.europalibera.org/a, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Niciun vas civil nu trebuie să devină o ţintă militară sau luat ostatec.”
(https://www.rfi.ro/special, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Luat ostatec împreună cu
tezaurul Mitropoliei şi cu moaştele Sf. Ioan cel Nou, Mitropolitul Dosoftei a trăit ultimii ani ai
vieţii sale pământeşti departe de ţară.” (https://jurnalul.ro/calendar/, consultat în data de 19
ianuarie 2023), „Pe vremea aceea se ținea acolo ostatec copilul domnitorului din Țările
Românești.” (https://b365.ro/marghiolita-ghica, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „O
«cafenea», în care copiii au şi un «espressor» cu care fac ceai, cafea sau prăjituri din plastelină.”
(https://www.paginademedia.ro/proiect-special, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Între
altele, prichindeii sunt așteptați și la un atelier de decorat ouă din polistiren, la un atelier
senzorial cu nisip kinetic și modelaj din plastelină, dar și la show-uri cu baloane modelate.”,
(https://m.ebihoreanul.ro/stiri, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Mămăliga este rotunjită că
o minge în jurul brînzei, apoi botul este rumenit în spuză, pe jăratec, de către cei norocoși să aibă
un cuptor cu lemne, sau în cel de la aragaz.” (https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/, consultat
în data de 19 ianuarie 2023),
Am observat, de asemenea, frecvența următoarelor variante hipercorecte, drept dovadă
exemplele următoare: „O să ne uităm la profilul mediu al familiilor din aceiași regiune.”
(https://protv.md/actualitate/, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Potrivit Procuraturii
Anticorupție, mai multe rude de-ale fostului șef de stat sunt cercetate pentru aceiași infracțiune.”
(https://protv.md/actualitate/, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Natalia Gavrilița «calcă
pe aceiași greblă»” (https://timpul.md/, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Într-o sală
mică, dar cochetă, publicul gorjan a venit în număr mare să se bucure de handbalul primei ligi
naționale, după promovarea CSM-ului local în competiție.” (https://bitpress.ro/sport/dacia-
mioveni), „Nu te grăbi să faci schimbări în viața ta, deoarece s-ar putea dovedi în scurt timp că
ai făcut o greșală.” (https://ziare.com/, consultat în data de 3 septembrie 2022 ), „Viața poetului
Traian Dorz între realitate și poveste, semn de prețuire că scriitorul clujan a publicat deosebite
romane despre Radu Gyr […]” (https://curierulnational.ro/, consultat în data de 3 septembrie
2022), „Pentru cei mai puțini familiarizați cu orașul argeșan, Câmpulungul a fost una dintre
primele așezări urbane din Muntenia.” (https://playtech.ro/, consultat în data de 3 septembrie
2022 ), „În acelaș an sunt în evidența cabinetului de nutriție și boli metabolice 152846 pacienți
cu retinopatie diabetică.” (https://tvmneamt.ro/, consultat în data de 3 septembrie 2022 ).
În ceea ce privește forma de plural a adjectivelor, dintre exemplele realizate în sens invers (de la
-e- la -i-) este de citat forma de feminin ultimile în locul celei corecte, ultimele: „Rusia a văzut
cum au murit mai mulți soldați în luptele din ultimile 6 luni în Ucraina decât au pierdut sovieticii
într-un deceniu de război în Afganistan.” (https://www.zdg.md/stiri, consultat în data de 3
septembrie 2022), „Coronavirus în Bihor. 80 de cazuri noi în ultimile 24 de ore.”, „Alte subiecte
discutate în emisiune vor fi legate de măsurile de siguranță privind Covid 19, la începutul anului
școlar, dar și ultimile proiecte de investiții ale unității medicale.” (https://www.bzi.ro, consultat
în data de 3 septembrie 2022), „Ultimile medalii obţinute de delegaţia României au fost în 2010,
la Barcelona, prin Marian Oprea (triplusalt) şi Nicoleta Grasu (aruncarea discului), ambele de
bronz.” (https://www.digisport.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Incendiul care a
făcut ravagii pe insula Thassos din Grecia în ultimile patru zile a fost stins duminică seară de o
ploaie torenţială.” (https://click.ro/, consultat în data de 3 septembrie 2022).

29. „Dificit” (Orice om îi este teamă, p. 30)

Această greșeală reprezintă o variantă incultă a lui deficit (din fr déficit, ger Defizit),
similară cu cele anterioare, de această dată realizată prin asimilare vocalică regresivă, de la
e la i (e...i ...i > i ...i...i).

30. „Brixit” (Orice om îi este teamă p. 30)

Acest exemplu ilustrează, la fel ca exemplele anterioare, fenomenul de hipercorectitudine.

Conform DEX, Brexit (s. n.) este un „termen care desemnează ieșirea Regatului Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul Britanic în urma
unui referendum consultativ din data de 23 iunie 2016. – Din engl. Br[itain] + exit (= ieșire).”

31. „În condițiile deținerii de către România a președenției Consiliului Uniunii Europene,
am trecut în revistă prioritățile și eforturile țărilor noastre.” (Orice om îi este teamă, p.
30)

La fel ca în cazul lui „privelegiu” varianta aceasta este explicabilă prin asimilare progresivă (e-ul
din a treia silabă s-a propagat sub influența e-ului din prima și a doua silabă). Substantivul
președinție este derivat de la substantivul președinte, așadar, în formarea corectă a derivatului
putem avea în vedere substantivul de bază președinte, la care se adaugă sufixul -ie.
În cadrul studiului realizat de echipa de lingviști remarcăm o altă variantă greșită a formei de
dativ a substantivului președinție, anume „«preşidenţiei» (Digi 24, 11.X).”
Am identificat această variantă în cadrul comunicării scrise: „Protest pro-Dodon la preşedenţie.
Mai mulţi socialişti se plâng că le-au fost făcute percheziţii acasă” (anticoruptie.md/ro/stiri),
„Dan Andronic a menționat că însuși Radu Timofte, directorul SRI din vremea președenției lui
Traian Băsescu, a solicitat SRI-ului informații despre perioadele anterioare ale Uniunii Sovietice,
însă acestea nu existau.” (playtech.ro/stiri/ , consultat în data de 3 septembrie 2022), „[...]
pregătesc platforma și candidatura la președenție a Laurei Codruța Koveși, pentru alegerile din
2024. (https://romanialibera.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „În decembrie era
trimisă forma finală a legii către Președenție, iar pe 5 ianuarie 2022 a fost promulgată prin
Decretul nr.16/2022, devenind astfel Legea 6/2022.” (https://playtech.ro/stiri, consultat în data de
3 septembrie 2022), „Domnule Puric, ați reflectat vreodată la posibilitatea candidaturii la
președenție?” (https://evz.ro/exclusiv-dan-puric, consultat în data de 19 ianuarie 2023), "Niște
actori instituționali non-politici care să le spună: Nu e voie și președenție și guvern, hotărâți-vă!”
(https://www.dcnews.ro/rotativa-2023, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Deci, PSD-ul nu
are candidat la președenție desemnat, că o fi domnul Ciolacu, că o fi domnul Geoană, puțin
probabil să mai fie altcineva.”, „Ministrul Sănătății a fost întrebat despre o eventuală candidatură
la Președenție.” (https://www.stirilekanald.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Dacă vor
candida din nou la președenție în 2024, Donald Trump și Joe Biden vor deveni cei mai în vârstă
contracandidați.” (https://www.mediafax.ro/externe/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „În
cursul zilei de astăzi, Klaus Iohannis a semnat, conform comunicatului emis de Președenție,
actul normativ.” (https://playtech.ro/stiri/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „În momentul
când citești discursurile candidaților la președenție, toți s-au referit la nevoia de a repara o țară
divizată.” (https://www.mediafax.ro/marius-tuca-show/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Alexandru Cumpănașu a candidat imediat și la președenție, însă rezultatele obținute de el au
fost dezamăgitoare.”, „Unele nume sunt figuri noi pe scena politică din România, pe când altele
sunt chiar foști candidați la președenție.” (https://www.impact.ro/, consultat în data de 19
ianuarie 2023).
În cadrul interviurilor vizionate am sesizat: „Eu am pus întrebare la președenția Cehiei.”
(https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023), „De 6
luni deține președenția Cehia.” (https://www.youtube.com/watch?v=46RQieJvf4w, consultat în
data de 16 ianuarie 2023), „Finlanda deținea președenția.” (https://www.youtube.com/watch?
v=46RQieJvf4w, consultat în data de 16 ianuarie 2023).
 32. „Îmi declar sprijinul ferm pentru persoanele cu dezabilități, indiferent de natura
acestora.” (Orice om îi este teamă, p. 30)

Exemplul ilustrează o variantă incultă pentru dizabilități, pl. lui dizabilitate s.f. (din engl.
disability), interpretat prin analogie cu seria derivatelor cu prefixul dez- (vezi dezamăgire,
dezaprobare, dezbinare, dezeuropenizare etc.) Predispoziția românilor spre înlocuirea unei litere
cu o alta sau a unui sunet cu altul este sesizată de autor și la pagina 128 a cărții În lume nu-s mai
multe Românii, unde identifică pronunțarea variantei interperii în loc de intemperii. Conform
DEX DIN 2009 acest cuvânt semnifică „s. f. Stare atmosferică neprielnică, dăunătoare; vreme
rea (cu ploaie, vânt, viscol). – Din fr. intempérie, lat. intemperies.” Utilizarea acestei variante
neliterare este confirmată și de următoarele articole informative: „Vorbim de gospodării
vulnerabile, în componența cărora sunt persoane cu dezabilități.” (https://protv.md/actualitate/,
consultat în data de 19 ianuarie 2023), „O familie din satul Chircăiești raionul Căușeni a luat sub
îngrijire de la orfelinat un copil cu dezabilități.” (https://www.studio-l.online, consultat în data de
19 ianuarie 2023), „Cei doi băieți și fetița cu dezabilități au fost loviți în repetate rânduri de tatăl
lor.” (https://spynews.ro/monden/emisiuni-tv, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Printre cei
evacuați au fost și opt persoane cu dezabilități.” (https://www.publika.md/, consultat în data de
19 ianuarie 2023), „Ziua internațională a persoanelor cu dezabilități este marcată pe 3
decembrie.” (https://www.ipn.md/ro/spectacol-de-teatru-gratuit, consultat în data de 19 ianuarie
2023), „A cântat pentru pacienții unui centru de reabilitare pentru persoane cu dezabilități.”
(https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Totodată, este
implicată și în comunitatea din care face parte și este voluntară la un centru al copiilor cu
dezabilități.” (https://substantial.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023) , „Interperii în Cuba.
Mii de persoane evacuate” (romanialibera.ro) sau „Londra: Aeroporturile, blocate de interperii
vor primi amenzi usturătoare” (dcnews.ro). De asemenea, autorul remarcă varianta covâlșitoare
în loc de covârșitoare. (În lume nu-s mai multe Românii, p. 158).

33. „Am ieșit din operația la genunche”

Exemplul selectat ilustrează folosirea greșită a substantivului masculin genunchi. În cazul acestui
substantiv este de reamintit omonimia singular – plural: un genunchi – doi genunchi.
Această formă poate reprezenta o creație analogică după modelul unui substantiv care numește
tot o parte a corpului, anume ureche.

Cercetând contextul în care a fost produsă această greșeală, am identificat-o în cadrul rețelei de
socializare Facebook, prin intermediul căreia, fostul ministru interimar al Educației în 2012 își
asigura prietenii de pe Facebook că: „Totul este sub control, operaţia la genunche a decurs bine”
(sursa Facebook, Liviu Marian Pop)

În volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, publicat în cadrul Colocviului Catedrei
de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti (noiembrie 2002), Theodor
Hristea întemeia o listă formată din „greșeli care constau în deformarea sau folosirea improprie a
unor neologisme cu origine latinească (imediată sau mai îndepărtată)”. Printre erorile enumerate,
lingvistul sublinia folosirea greșită a unui derivat al substantivului genunchi, anume
genuflexiune, pronunțat genoflexiune:

„genoflexiune (în loc de genuflexiune < fr. génuflexion < lat. medieval genuflexio, -onis, compus din genu
«genunchi» + flexio «îndoire»). Varianta genoflexiune se explică, măcar în parte, prin reacţia de tip hipercorect
faţă de frecventa închidere a lui o la u (ca în: avucat, cumpanie, maiur, majur etc.).” (Hristea 2002: 146)

Observăm aceastei forme greșite și la nivelul exprimării scrise, utilizată în continuare de unele
unele publicații mass-media: „Genoflexiuni cu saritura” (famost.ro/articol/genoflexiuni-cu-
saritura), „La final, consider că eu am câștigat imunitatea, stăteam într-o genoflexiune corectă.”
(playtech.ro/stiri/ce-a-putut-spune-xonia), „Manevrele acestea se pot face la nivelul brațelor,
contracți mușchii de la nivelul membrelor superioare, la nivelul membrelor inferioare pe poziția
de genoflexiune sau încrucișare a picioarelor și contracția mușchilor de la picioare, inclusiv
mușchii fesieri.” (www.monitorulcj.ro/sanatate), „Powerliftingul este un sport în care se încearcă
ridicarea unei greutăţi maxime în trei stiluri diferite, respectiv genoflexiuni, împins din culcat şi
îndreptări.” (https://bzb.ro/stire/iau-pe-sus-si-doi-infractori-odata-a173672, consultat în data de
19 ianuarie 2023), „Am făcut chiar și o măsurătoare după câteva genoflexiuni, așa cum am fost
îndemnat de cineva pe Facebook.” (https://www.mobilissimo.ro/recenzii-ceasuri-inteligente/,
consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Anca Țurcașiu a postat un clip în care exemplifică cum
face un anumit tip de genoflexiuni folosind o ganteră.” (https://click.ro/vedete/vedete-, consultat
în data de 19 ianuarie 2023), „Arestații au fost așezați în poziții incomode, [...] să facă
genoflexiuni, să stea într-o mână sau să sară ca broasca.” (https://www.puterea.ro/, consultat în
data de 19 ianuarie 2023).

34. „Pamblică” (Orice om îi este teamă, p. 181)

Acest exemplu reprezintă o variantă incorectă a substantivului panglică (din magh. pántlika).

Conform DEX ’09, acesta are mai multe sensuri: „Fâșie îngustă de bumbac, de mătase, de catifea etc., folosită
mai ales ca podoabă (la îmbrăcămintea feminină). Fâșie îngustă de bumbac sau de mătase îmbibată cu tuș,
folosită la mașina de scris. 2. Bandă de pânză, de mușama sau de metal divizată în centimetri, care servește la
măsurarea distanțelor. 3. Obiect flexibil de metal sau de alt material, având grosime și lățime mică în raport cu
lungimea; bandă. 4. (Zool.; pop.) Tenie. [Var.: (reg.) pándlică, pámblică s. f.] – Din magh. pántlika.”

Observăm că acest cuvânt prezintă și variante regionale, precum pándlică sau exemplul din titlu,
pámblică, însă aceste variante nu sunt acceptate de norma literară actuală.
DOOM3 din 2021 admite existența substantivului „panglică s. f., g.-d. art. panglicii; pl.
panglici”, pronunțat cu accent pe vocala din prima silabă, a cărui formă de plural este panglici,
iar formă articulată de genitiv-dativ panglicii.
Nu doar formele substantivale sunt calchiate, ci și cele pronominale. În acest context, autorul
observă pronunțarea pronumelui demonstrativ de diferențiere celelalte, în varianta celelante:
„Inclusiv o nouă lege a educaţiei, dar şi «celelante» probleme care sunt legate de numărul de ore
pe săptămână ale elevilor, de numărul de discipline, creşterea numărului de discipline”
(europafm.ro).
„Demonstrativul de diferenţiere se compune din demonstrativul de depărtare (redus fonetic)
(a)cel(a) + adjectivul pronominal nedefinit alalt (dispărut din limba literară la începutul secolului
al XIX-lea, păstrat doar în acest compus): celălalt.” ( GBLR 2016: 136)
Forma de plural corectă a demonstrativului de diferențiere este celelalte (pentru cazurile
nominativ și acuzativ) și celoralalte (pentru cazurile genitiv și dativ).
Printre erorile identificate de către echipa de lingviști se numără și pronunțarea greșită a formei
de masculin plural, anume „«vor să să-ntreacă cu ceilanți oameni» (OTV, 25.X).”
În cadrul unui articol online am remarcat scrierea greșită a demonstrativului de identitate același
prin omiterea notării lui -i final: „În acelaș an sunt în evidența cabinetului de nutriție și boli
metabolice 152846 pacienți cu retinopatie diabetică.” (https://tvmneamt.ro/campanie-dsp-neamt)
Creativitatea presei este demonstrată de un articol în care cele două greșeli devin porecle pentru
cei care le-au produs: „I s-a spus «Ministrul Pamblică» și l-a înlocuit la conducerea Educației pe
«Ministrul Genunche»” (www.europafm.ro)

35. „În ceea ce privește învățământul antrepreșcolar, mai exact copiii sub trei ani, care se
află în creșe și grădinițe, începând cu următorul an, finanțarea de bază va fi de la bugetul
de stat.” (Orice om îi este teamă, p. 46)

În această frază, putem observa folosirea deficitară a adjectivului antepreșcolar. Potrivit Marelui
dicționar de neologisme: „antepreșcolar, -ă adj. anterior perioadei preșcolare. (< ante- +
preșcolar)”. În opoziție cu această adăgare inutilă de literă, stă pronunțarea lui antrepriză în
varianta antepriză, unde vorbitorul omite prezența lui r. (Orice om îi este teamă, p. 43.)
Alte neologisme a căror pronunțare este deformată de către vorbitorii de limba română, care
continuă să apară destul de des în limbajul curent sunt :

 „inopinant (în loc de inopinat< fr. inopiné şi lat. inopinatus «neaşteptat, neprevăzut»). Varianta relativ
frecventă inopinant se explică prin analogie cu numeroasele adjective şi substantive terminate în -ant:
«Controalele, cum ştiţi, sunt numeroase şi inopinante (afirmă o mare sportivă în «ADEVĂRUL», nr. 2607
din 16 oct. 1998, p. 12, col. 4)».
 repercursiune (în loc de repercusiune < fr. répercussion, împrumutat, la rândul lui, din lat. repercússio, -
ónis, slab atestat cu sensul de «reflecţie a luminii»; varianta incorectă repercursiune se explică prin
propagarea consoanei r sau chiar prin influenţa mai cunoscutului curs)” (Hristea 2002: 146-147)

De continuitatea folosirii greșite și neîntrerupte a acestor forme substantivale, în a căror

pronunțare, vorbitorii, fie omit o literă sau un sunet, fie adaugă litere sau sunete, ne desparte
chiar o simplă căutare pe Google, unde putem găsi foarte multe articole care conțin astfel de
erori de exprimare, astfel că, varianta inopinant este prezentă în articolele scrise destul de
frecvent: „Control inopinant la Spitalul Județean din Ploieşti. Sorina Pintea: «Da, vor urma și
alte vizite»” (realitatea.net, consultat în data de 3 septembrie 2022), „ANP, control inopinant la
penitenciarele Rahova și Jilava” (dcnews.ro), „Aceasta și-a dorit foarte mult să învețe bazele
makeup-ului și să se poată descurca singură atunci când este pe grabă sau are un eveniment
inopinant.” (https://substantial.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Simona a efectuat un
ultim test doping care a ieșit “negativ” la controlul, inopinant, ordonat de (ANAD) la 7
octombrie.” (https://www.prosport.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023).
Presa menține acceași consecvență în folosirea variantei repercursiuni, drept dovadă
numeroasele articole: „Şi Emmanuel Macron va încerca să aibă din nou un dialog cu Vladimir
Putin deoarece un conflict militar pe teritoriul Ucrainei va avea repercursiuni grave ce vor afecta
întreaga lume.” (https://adevarul.ro/stiri, consultat în data de 3 septembrie 2022), „NATO
avertisment dur pentru Kosovo: Decizia poate avea repercursiuni grave (capital.ro, „Pandemia
de „Covid-19 a lăsat repercursiuni grave asupra sistemului medical românesc.”
(https://playtech.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Volodimir Zelenski cere actiuni
ferme si rapide pentru ca Rusia sa fie invinsa in Ucraina cat mai rapid, iar teritoriile sale sa fie
eliberate astfel incat rusii sa stie ca nu pot cuceri chiar tot ceea ce vor fara sa existe repercursiuni
pentru actiunile lor.” (https://www.idevice.ro/2022/08/25, consultat în data de 3 septembrie
2022), „Președintele Vladimir Putin susține că vor exista repercursiuni dacă NATO va construi
baze militare în Finlanda și Suedia.” (https://www.mediafax.ro, consultat în data de 3 septembrie
2022), „Seceta face ravagii în România. Ce repercursiuni crunte vor fi asupra noastră”
(https://playtech.ro/stiri, consultat în data de 3 septembrie 2022), „La polul opus, există voci care
spun că purtarea execesivă a măștii a avut, pe lângă efecte pozitive și repercursiuni asupra
organismului nostru.” (https://www.stirilekanald.ro/,consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Blocajul grupului trumpist, la alegerea presedintelui Camerei Reprezentantilor continua, si are
repercursiuni concrete.” (https://m.ziare.com/craiova/stiri, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Iar aceasta ar putea avea repercursiuni asupra starii tale generale.” (https://ziare.com/horoscop-
zilnic/horoscop, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Bătaia dintre Laurențiu Reghecampf și
Anamaria Prodan are și repercursiuni la locul de muncă pentru antrenor.”
(https://www.stirilekanald.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Ce s-a ales de cererea lor
și ce repercursiuni au avut de suferit?” (https://www.rfi.ro/politica, consultat în data de 19
ianuarie 2023), „Datorită centralei, defecțiunile și reparațiile la sistemul centralizat de încălzire
nu vor mai avea repercursiuni asupra apei calde menajere și a căldurii din locuința ta.”
(https://jurnalul.ro/timp-liber, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Aceste repercursiuni mă
urmăresc.” (https://www.wowbiz.ro/, consultat în data de 19 ianuarie 2023), „Vedeta a precizat
că programul alimentar care alternează perioade de post cu perioade de luat masa poate avea
repercursiuni importante.” (https://click.ro/vedete/, consultat în data de 19 ianuarie 2023),
„Legea a fost astfel modificată tocmai pentru a le permite celor care s-au drogat şi se simt rău să
ceară ajutor fără să le fie frică de repercursiuni.” (https://adevarul.ro/stiri-locale/, consultat în
data de 19 ianuarie 2023), „În 2015 a suferit un atac vascular, care i-a pus viața în pericol și a
avut repercursiuni grave.” (https://www.romaniatv.net, consultat în data de 19 ianuarie 2023).
Referitor la variantele incorecte rezultate în urma adăugării unei litere sau a unui sunet, în cazul
verbelor, se observă prezența destul de frecventă a formelor hibride de indicativ imperfect
rezultate din contaminarea verbelor a vrea şi a voi (voiam, voiai, voia, voiați, voiau): „China:
Covid-19, creat de un laborator american din Ucraina / Unde vroia să bombardeze Putin.”
(https://www.national.ro/stiri, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Motivul pentru care s-a
întâmplat asta era că vroia un drept la replică, cu forța, la Digi24.” (https://playtech.ro/stiri,
consultat în data de 3 septembrie 2022), „S-a aflat ulterior că de fapt vroia să scape de
problemele din alt dosar penal.” (https://evz.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „Putin
vroia să folosească intervenţia Franţei şi Germaniei pentru a exercita presiuni asupra Kievului.”
(https://adevarul.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „ [...] Uniunea Sovietică, care vroia
să-şi ia revanşa pentru pierderea războiului din 1919-1921 şi folosea în acest scop mişcarea
comunistă subversivă.” (https://historia.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022).

36. „Toate informațiile sunt legate de sacritatea a ceea ce femeia poartă, adică pântecul
sacru.” (Vitrina cu șarlatani, p. 191)

Greșeala gramaticală din titlu vizează calchierea substantivului feminin sacralitate (sacral + sufix
-itate.), în a cărui pronunțare vorbitorul omite a treia silabă. Acest tip de greșeală, în care
vorbitorul omite o literă sau un sunet, este destul de răspândit. Mulți vorbitori spun propietar în
loc de proprietar, punt în loc de punct, va cade în loc de va cădea, mi-ar place în loc de mi-ar
plăcea. La pagina 102 a cărții În lume nu-s mai multe românii, autorul observă folosirea
variantei imunoglobină, în loc de imunoglobulină, iar la paginile 45 și 158 (Vitrina cu șarlatani)
remarcă preferința unor vorbitori pentru prorități în loc de priorități, respectiv pentru dezastros
în loc de dezastuos.
Există situații, însă nu la fel de frecvente, în care vorbitorii inversează litere sau sunete din
interiorul cuvintelor. Acest tip de greșeală, în care vorbitorul inversează litere sau sunete prin
analogie de la un cuvânt asemănător, este observat la pagina 178 a cărții În lume nu-s mai multe
Românii, unde un vorbitor pronunță cuvântul fantasgomanie în loc de fantasmagorie, numită de
autor „o încrucișare post-minciurinistă între «fanatasmagorie» și «gogomanie»”. Un alt exemplu
este pronunțarea lui permantetizare în locul variantei corecte permanentizare. (În lume nu-s mai
multe Românii, p.158)

37. „Serviciuri” (Orice om îi este teamă, p. 44)

Acest exemplu ilustrează folosirea greșită a formei de plural a substantivului neutru serviciu.
Pentru marcarea pluralului acestui substantiv trebuie utilizată desinenţa -i în locul desinenţei -uri,
așadar, forma de plural a substantivului serviciu este servicii. În cartea intitulată „În lume nu-s
mai multe Românii”, autorul expune și folosirea greșită a formei de singular, anume servici (p.
60), rezultată prin fenomenul lingvistic numit apocopă. Acește greșeli în ceea ce privește
pronunțarea formelor de plural și singular ale substantivului serviciu se înregistrează foarte des
în limba actuală încât este posibil ca mulţi dintre vorbitori să nu le suspecteze a fi greșite.
În cadrul monitorizării realizate de echipa de lingviști sesizăm pronunțarea greșită a
substantivului serviciu, anume servici. „«să nu se întoarcă la servici» (Digi 24, 26.X); «luni te
duci la servici?» (OTV, 12.X). De asemenea, aceștia semnalează folosirea incorectă a formelor
de plural ale substantivelor neutre furtun, subansambu și foietaj: „ «prin aceste furtuni de mare
presiune» (Pro TV, 7.X) – corect: furtunuri; «furtunele» (Kanal D, 7.X) «a diverselor
subsansamble ale organismului» (OTV, 26.X; «foietajurile” (Europa FM, 14.X) – corect:
foitajele.»” (ibid., Rezultatele monitorizării posturilor de radio şi de televiziune în luna
octombrie 2012, p. 8)
Gabriela Pană Dindelegan observa:
„Tendința extinderii desinenței -uri, prin avantajul de a nu antrena alternanţe fonetice în radical, spre deosebire de -
e (de comparat perechile microfon - microfoane, toponimic - toponimice, catalog – cataloage, cu semiton -
semitonuri, atac - atacuri, aisberg - aisberguri). Substantivele neutre recente (împrumutate sau formate în română)
cunosc 92 de atestări în -uri şi 52 în -e. Această statistică evidenţiază, prin urmare, extinderea desinenţei -uri în
defavoarea lui -e.” (Pană Dindelegan 2002: 38-39, apud Nedelcu 2012: 73)

Din fericire, nu am găsit această formă de plural în textele articolelor redactate de jurnaliști, însă
aceasta este frecventă în secțiunea de comentarii a cititorilor: „Ce va urma dacă se introduce
certificatul verde? Pai o parte se vor vaccina, o parte vor renunța la serviciuri și vor emigra.”
(www.g4media.ro/)
Am remarcat, însă, folosirea greșită a formei de plural a substantivului neutru ordin (ordin s. n.,
pl. ordine), cauzată, cel mai probabil, de confuzia cu pluralul substantivului de genul feminin,
ordine (ordine s. f., g.-d. art. ordinii; pl. Ordini): „A fost obligat să se supună ordinilor date de
împărat, care cerea scoaterea imediată a icoanelor din biserici.” (https://a1.ro/news/inedit,
consultat în data de 3 septembrie 2022). De asemenea, am identificat forma de plural ciocolăți, în
defavoarea lui ciocolate: „Nu uitaţi dulciurile, cu ciocolăţi şi pungi de bomboane.”
(https://evz.ro/horoscopul, consultat în data de 3 septembrie 2022), forma de plural piersice, în
defavoarea lui piersici: „Dacă folosiți piersice proaspete, atunci trebuie să le fierbeți ca pentru
compot, iar apoi acest compot poate fi folosit ca sirop.” (https://www.dcnews.ro, consultat în
data de 3 septembrie 2022).

38. „Almanahe” (Orice om îi este teamă, p. 44)

În continuare, autorul ironizează o altă formă de plural utilizată în mod greșit, anume pluralul
substantivului neutru almanah. Potrivit DEX, forma corectă de plural a acestuia este almanahuri
și înseamnă: „almanah, almanahuri, s.n. 1. Calendar care cuprinde date de popularizare din
diferite domenii . *Publicația anuală, în formă de volum, care cuprinde un calendar și un bogat
material beletristic sau de altă natură, precum și diverse note informative cu caracter
enciclopedic. Publicație periodică de literatură, pentru un anumit domeniu de activitate. – Din fr.
almanach, lat. almanachus”
 În cadrul presei scrise, se observă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru
plural -e şi -uri, cu oscilaţii în ambele sensuri: „Orașul Mumbai a fost lovit de furtuni puternice și
ciclonuri tropicale.” (https://www.digi24.ro/stiri, consultat în data de 3 septembrie 2022),
„Complexele rezidențiale sunt considerate unul dintre cele mai proeminente tipuri de proiecte
imobiliare din Alba Iulia.” (https://stirileprotv.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022),
„Complexele turistice SOPRA Resort.” (https://www.monitorulcj.ro, consultat în data de 3
septembrie 2022).
Am observat, de asemenea, forme greşite de plural şi la substantivele de genul feminin :
„Separatismul transnistrean supraviețuiește în timp inclusiv datorită apelului necontenit al
separatiștilor la practicele sociale și spirituale ale trecutului sovietic.” (https://www.ipn.md/ro,
consultat în data de 3 septembrie 2022), „Pentru cei care nu știu ce semnificație are sărindarul,
acesta este una dintre practicele obișnuite ale bisericii de pomenire a morților.”
(https://www.bzi.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022).

39. „În America sunt niște scandale.” (Vitrina cu șarlatani, p. 235)

Ca o confirmare a existenței perpetue și incontestabile a calchierii formelor de plural ale

substantivelor de către vorbitorii limbii române vine și această variantă a substantivului neutru
scandal. Conform DOOM3 din 2021, forma corectă de plural este scandaluri: „scandal s. n., pl.
scandaluri”.
Mai mult de atât, nu doar formele de plural pun în dificultate jurnaliștii, observăm că și
accentuarea formelor de singular creează probleme, în special, desinenţa de genitiv-dativ:
„Introducând iodura în nor, particulele de apă din norul respectiv se vor lipi de nucleele de
condensare – iodura de argint -, ceea ce nu va mai da voie gheței să se dezvolte atât de mult.”
(https://www.libertatea.ro), „Hartia igienică rezolvă problema formării gheței în frigider.”
(https://playtech.ro/stiri), „Mare atenţie la produsele de post! Unele conţin soluţie folosită la
îndepărtarea gheței de pe șosele.” (https://www.realitatea.net/ ), „Rada Supremă de la Kiev și-a
dat acordul pentru arestarea și aducerea lui în fața legei.” (https://moldova.europalibera), „EI
SUNT VIITORUL MEDICINII SĂTMĂRENE.” (https://www.presasm.ro), „Cel nou va fi
inaugurat oficial pe 21 august cu ocazia zilei medicinii militare.”
(https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate), „Bursa din Moscova intenţionează să reia sesiunea de
seară a pieţii sale de acţiuni în septembrie.” (https://www.bursa.ro), „Metoda este una
ingenioasă: pentru a vedea pulsul pieții la momentul respectiv. ” (https://www.prosport.ro)

Forme greșite ale adjectivelor

40. „Românul nu este nici sclavul vostru, nu este nici mai inferior ca voi.” (În lume nu-s mai
multe Românii, p. 135)

Greșeala produsă în această frază constă în atribuirea unui grad de comparație adjectivului
inferior, termen care intră în categoria adjectivelor fără grade de comparație, întrucât el însuși
reprezintă o formă de comparativ de superioritate.
Gramatica limbii române pentru gimnaziu precizează că: „Nu acceptă gradarea: (i) câteva
adjective calificative neologice care, etimologic, sunt comparative de superioritate în latină sau
superlative latineşti: anterior, inferior, posterior, superior, ulterior, extrem, infim, maxim, minim,
proxim, suprem, ultim.” (Pană Dindelegan 2016: 159)

Prin urmare, formularea corectă a acestei fraze ar fi „Românul nu este nici sclavul vostru, nu vă
este nici inferior.”

Forme greșite ale verbelor

41. „Trebuiește” (Orice om îi este teamă, p. 43)

Această formă verbală reprezintă o variantă incultă a formei de indicativ prezent a verbului a
trebui, întrucât, singura formă de indicativ prezent, acceptată de norma actuală, este trebuie.

„Normele actuale recomandă pentru verbul a trebui prezentul indicativ trebuie (nu trebuieşte),
dar prezentul conjunctiv să trebuiască (nu să trebuie; bineînţeles şi tipurile de viitor compuse cu
conjunctivul sînt are să trebuiască, o să trebuiască)” (Avram 1997: 202)
GBLR indică alte câteva forme incorecte de indicativ ale aceluiași verb, anume: „trebuiesc,
trebuiești, trebuiește,.”

De asemenea aceasta precizează că „Oscilaţia între formele cu sufixul -esc şi cele fără -esc este
favorizată şi de existenţa în DOOM2 a unor variante libere literare: biciuieşte – biciuie,
chetuieşte – cheltuie, chinuieşte – chinuie, destăinuieşte – destăinuie.” (GBLR 2016: 273)

În consecință, vorbitorul a realizat o creație analogică urmând structurile acestor variante libere
literare. Mai des întâlnită, este varianta trebuiesc, al cărei context favorizant este semnalat de
către Isabela Nedelcu: „O asemenea greşeală este favorizată, pe de o parte, de grija vorbitorului
de a face corect acordul cu subiectul, iar, pe de altă parte, de faptul că, la conjunctiv, spre
deosebire de indicativ, verbul se conjugă corect cu sufixul -esc-: «S-ar putea să trebuiască să mai
aştepte puţin.» ” (Nedelcu 2012: 113)

Autoarea argumentează utilizarea acestei variante greșite atât la nivelul vorbirii orale, prin
identificarea ei într-o emisiune TV: „Lui Petru îi trebuiesc cel puţin două mii de euro.” (Prima
TV, 9.06.2010), cât și la nivelul vorbirii scrise, prin identificarea ei într-un articol: "Ei trebuiesc
înlăturaţi” (www.fabricadebani.ro. comentariu, 27.10.2010).

Însă, consultând rezultatele statisticii realizate de către echipa de lingviști observăm că vorbitorii
sunt mult mai educați lingvistic în privința acestei verbale, întrucât, doar la un post monitorizat și
o singură dată remarcă folosirea lui trebuiesc: „«atunci trebuiesc investigaţii mai amănunţite»
(OTV, 24.X)”, iar forma trebuiește este remarcată de două ori: „«pentru aceasta trebuiește să
inițiem un program» (OTV, 5.X), «trebuieşte să analizăm» (OTV, 5.X)”.

Zece ani mai târziu, folosirea formei trebuiesc anvasează, făcânsu-și prezența în tot mai multe
articole de presă, chiar dintre cele mai recente articole: „Cele 3 momente care trebuiesc analizate
pentru un mâncat conștient. (https://www.oradesibiu.ro/2022, consultat în data de 3 septembrie
2022)”, „[...] având în vedere miile de piese micuțe ce trebuiesc puse cap la cap cu răbdare,
pentru a forma o imagine completă, la final. (https://romanialibera.ro, consultat în data de 3
septembrie 2022)”, „Veniturile din meditații trebuiesc reportate la ANAF până la 25 mai.
(https://www.mediafax.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022), „ANAF va fi executat de
Nokia! Milioane de lei trebuiesc plătite de statul român. (https://www.bzi.ro), „Pe site-ul Poliției
Române sunt publicate și condițiile care trebuiesc îndeplinite de viitori candidați la posturile
scoase le concurs. (https://playtech.ro/stiri/angajari-in-politie-2022, consultat în data de 3
septembrie 2022), „Din păcate, NATO începe să aibe fisuri. (https://www.replicaonline.ro,
consultat în data de 3 septembrie 2022), „Scorpionii se opun la aproape orice din ceea ce propun
partenerii, dar fără să aibe argumente. (https://www.libertatea.ro, consultat în data de 3
septembrie 2022).

42. „Aceasta este marea diferență pe care ar trebuii s-o înțeleagă toți liderii.” (Vitrina cu
șarlatani, p. 23)
„Poți călătorii” (Vitrina cu șarlatani, p. 24)
„Vei știi” (Vitrina cu șarlatani, p. 24)
„ Vei descoperii ” (Vitrina cu șarlatani, p. 24)
„Vom revenii” (Vitrina cu șarlatani, p. 44)
„Tot ce voi ajunge în timp va fii datorită ție”(Vitrina cu șarlatani, p. 58)
„Adică să îți permiți să fi vulnerabil” (Vitrina cu șarlatani, p. 25)
„Să scri un mail. (Vitrina cu șarlatani, p. 27)

În toate exemplele prezentate observăm fie lipsa i-ului final necesar, fie adaosul său inutil. Toate
formele verbale de mai sus provin din verbe de conjugarea a IV-a în -i. Într-un articol din cadrul
revistei Limba Română, Adina Dragomirescu abordează problema scrierii cu -i, -ii, -iii la final de
cuvânt, remarcând că greșelile de acest fel sunt destul de frecvente „Greșelile de acest tip sunt
destul de frecvente, pentru că scrierea corectă cu -i, -ii, -iii la final de cuvânt presupune atât
interpretarea corectă a semnificației morfologice a fiecărui, cat și diferențierea corectă a scrierii
de pronunțare, care este adresea înșelătoare.” (Dragomirescu 2012: 36)
GBLR atrage atenția asupra acestor greșeli și ne îndrumă:

„O atenţie deosebită trebuie acordată grafiei infinitivului component al formelor verbale compuse
(condiţional prezent, viitor), precum şi grafiei formelor omonime cu infinitivul (imperativ negativ), mai
ales la persoana a 2-a sg., care, în mod automat (şi greşit), se asociază cu o desinenţă de persoană -i.
Se vor scrie cu un singur i (constituind sufixul de infinitiv) formele: aş / ai şti, aş / ai iubi,aş/ai fi; voi/vei
şti, voi/vei iubi,voi/vei fi;nu fi!,nu iubi!,nu citi!,dar se va scrie corect cu doi i, când primul i aparţine
radicalului: m-aş sfii, mă voi sfii, nu te sfii!; mi-ar prii, îmi va prii.” (GBLR 2016: 297)
De asemenea, Isabela Nedelcu reamintește: „Se scriu cu un -i final următoarele cuvinte al căror
radical se termină în grupul [consoană + I/r]: - verbele la persoana a 2-a singular care au
desinenţa -i (tu) afli, umpli, intri etc.)” (Nedelcu 2012: 38)
Urmărind aceste reguli, constatăm că se scrie ar trebui în loc de a trebuii, poți călători în loc de
călătorii, vei ști în loc de vei știi, vei descoperi în loc de vei descoperii, vom reveni în loc de vom
revenii, va fi în loc de va fii, să fii în loc de să fi și să scrii în loc de să scri.
Articolele de presă conțin greșeli de acest gen, însă, foarte rar. Un exemplu identifcat într-un
articol online este forma forma de persoana a II-a singular a verbului a umple: „Bordura acestora
este menținută de un inel gonflabil, ce se ridică pe măsură ce umplii piscina cu apă.”
(https://www.moldova.org, consultat în data de 3 septembrie 2022).), „Ideea este doar să le scrii
foarte bine și să le umplii de informații prețioase, pe care să le oferi publicului într-un mod
gratuit.” (https://www.startupcafe.ro, consultat în data de 3 septembrie 2022).