CLIMATUL CLASEI

Calitatea practicilor de predare în cadrul TEACH.RO este organizată în 3 arii principale: Climatul
Clasei, Instruirea și Abilitățile Socio-Emoționale.

În ceea ce privește CLIMATUL CLASEI, accentul se pune pe măsura în care profesorul creează: 1)
un mediu propice învățării prin tratarea cu respect a tuturor copiilor, utilizarea consecventă a
limbajului pozitiv, receptivitate la nevoile copiilor și respingerea stereotipurilor, precum și lipsa
manifestării la clasă a prejudecăților legate de gen, dizabilități, etnie, apartenență culturală, statut
socio-economic etc.; și 2) așteptările comportamentale pozitive, prin stabilirea unor așteptări
clare în privința comportamentului, recunoașterea publică a comportamentului pozitiv al copiilor și
redirecționarea eficientă a comportamentului necorespunzător.

1. MEDIUL PROPICE ÎNVĂȚĂRII

Mediul propice de învățare face referire la acel mediu școlar în care elevii se simt în
siguranță și primesc susținere. În plus, toți elevii se simt bineveniți, pentru că profesorul îi tratează
pe toți cu respect. Alături de tratarea elevilor cu respect și utilizarea unui limbaj verbal pozitiv,
mediul propice de învățare include și elemente comportamentale legate de satisfacerea nevoilor
manifestate de către copii, de manifestarea sau eliminarea prejudecăților, stereotipurilor în spațiul
relațional al clasei.
Astfel, identificăm mai multe tipuri de comportament ale profesorului față de elevi în
încercarea de a crea un mediu propice învățării. Fiecare comportament poate fi codat cu unul din
calificativele – „Ridicat”, „Mediu” sau „Scăzut”.

1.1 Profesorul tratează toți elevii cu respect

Intervalul de calitate a comportamentului:
SCĂZUT: Profesorul nu îi tratează pe toți elevii cu respect
În această situație, profesorul strigă la elevi, îi mustră, îi ridiculizează, poate chiar să folosească
pedepse corporale sau să îi scoată din clasă în timpul orelor.
MEDIU: Profesorul îi tratează pe toți elevii cu un oarecare respect
În acest caz, profesorul nu ridică vocea la elevi, nu îi pedepsește, dar nici nu le spune pe nume, nu
spune „te rog”, „mulțumesc” și chiar îi poate ignora pe elevi.
RIDICAT: Profesorul îi tratează pe toți elevii cu respect
În situația dată, profesorul li se adresează elevilor pe nume, spune „te rog”, „mulțumesc” sau arată
alte semne de respect.

Exemple de dovezi pentru comportamentul 1.1

 „Mă, Alex, dar gândești? Unde ți-e mintea? Și-un copil de grădiniță știe răspunsul.”
 „Băiete, potolește-te odată! Ce tot faci cu jucăria aia?” Profesorul ia jucăria din mâna
copilului și o aruncă în cutia cu jucării.
 „Vorbește mai tare, te rog, colegii din spatele sălii nu aud!”
 „Te rog vino la tablă, Ionuț!”
 „Mulțumesc pentru răspunsul oferit!”
 „Anastasia, te rog să colorezi și cercurile de pe fișă!”

1.2. Profesorul folosește un limbaj verbal pozitiv cu elevii

SCĂZUT: Profesorul nu folosește un limbaj verbal pozitiv atunci când comunică cu elevii.
MEDIU: Profesorul folosește într-o anumită măsură un limbaj verbal pozitiv atunci când comunică
cu elevii. De exemplu: Profesorul poate spune „Bravo” sau „Bine”, deși acest lucru se întâmplă rar.
RIDICAT: Profesorul folosește constant un limbaj verbal pozitiv atunci când comunică cu elevii.
De exemplu: Profesorul folosește constant expresii de încurajare mai mult sau mai puțin complexe,
cu privire la rezultate sau comportament: „Te-ai descurcat foarte bine”, „Bravo”, „Super”.

Exemple de dovezi pentru comportamentul 1.2:

 „Bine, copii! Foarte frumos! Foarte bine!”
 „Cine va ști foarte bine tabla înmulțirii după vacanță, va primi un premiu.”
 „Ai avut o explicație minunată, Maria!”

1.3 Profesorul răspunde nevoilor manifeste ale elevilor

SCĂZUT: Profesorul nu observă nevoile elevilor SAU nu intervine pentru a rezolva problema
respectivă. De exemplu: Un elev nu are materialele necesare lecției și profesorul nu observă acest
lucru sau observă acest lucru, dar îl ignoră.
MEDIU: Profesorul răspunde nevoilor elevilor, dar nu intervine pentru a rezolva problema
respectivă. De exemplu: Un elev poate fi supărat pentru că nu are un creion, iar profesorul roagă un
alt copil să îi dea creionul, dar acesta refuză. Profesorul continua lecția fără a rezolva problema.
Când un elev stă singur și supărat, profesorul îi spune: „Ești supărat și te vei descurca mai bine data
viitoare. Exersezi un pic acasă și rezolvi problema, nu stai bosumflat toată ziua.”
RIDICAT: Profesorul răspunde prompt nevoilor elevilor într-un mod specific pentru a rezolva
problema respectivă. De exemplu: Dacă un elev nu are un creion, profesorul împrumută copilului
un creion din cutia sa de rezervă. În mod alternativ, când un elev face eforturi să vadă la tablă,
profesorul rescrie textul mai mare sau îi oferă elevului o modalitate alternativă de a accesa
informațiile de pe tablă, cum ar fi pe o foaie separată sau prin instrucțiuni orale.

Exemple de dovezi pentru comportamentul 1.3

 Preșcolarii au primit ca sarcină realizarea unui desen, dar un copil nu a făcut lucrarea fiindcă
nu a avut creioane colorate, iar profesoara nu a auzit când acesta a cerut ajutorul.
 În timpul activității de educarea limbajului preșcolarii sunt așezați în semicerc, iar profesorul
citește o poveste. În timpul poveștii un copil spune că are nevoie la baie, profesorul nu îi
spune nimic, doar îi face semn să se așeze.
 Un elev nu are manualul la el, iar profesorul îi împrumută exemplarul său.
 În cadrul activității un copil îi spune educatoarei că e prea mult soare și nu vede ceea ce ea le
arată. Profesorul îi indică locul unde este umbră pentru a putea vedea mai bine: „Stai puțin
mai în spate. Uite acolo unde este perna cea albastră.”

1.4. Profesorul nu manifestă prejudecăți și respinge stereotipurile în clasă

În acest caz putem discuta despre:

1.4.a) Prejudecăți legate de gen
SCĂZUT: Profesorul nu acordă elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei sau are
așteptări diferite în privința comportamentelor și abilităților elevilor. Alternativ, profesorul exprimă
public prejudecăți legate de gen, inclusiv în cazul claselor doar de fete/de băieți. De exemplu: Un
profesor le cere băieților să ocupe doar locurile din spatele clasei sau le cere doar fetelor să
răspundă la întrebările dificile. Ori, profesorul le cere tuturor să răspundă întrebărilor dificile,
indiferent de genul lor, dar le cere doar fetelor să șteargă tabla sau să distribuie materialele de lucru
în clasă.
MEDIU: Profesorul acordă tuturor elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei, indiferent
de gen, și are așteptări similare în privința tuturor elevilor SAU acesta nu exprimă prejudecăți
legate de gen, inclusiv în cazul claselor doar de fete/de băieți. Totuși, profesorul nu demontează
stereotipurile de gen în clasă. De exemplu: Profesorul adresează întrebări dificile tuturor elevilor, și
îi laudă în egală măsură pentru răspunsurile corecte, indiferent de genul lor. De asemenea,
profesorul le cere atât fetelor, cât și băieților să participe la curățenie sau să distribuie materiale în
clasă.
RIDICAT: Profesorul acordă tuturor elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei și are
așteptări similare în privința tuturor elevilor, indiferent de gen. Totodată, profesorul demontează
stereotipurile de gen în clasă, chiar și în cazul claselor doar de fete/băieți, prezentând femeile și
bărbații în domenii non-stereotip (de ex., femei ca oameni de știință și bărbați ca bucătari șefi) și/
sau încurajând discuțiile cu elevii despre stereotipurile de gen și/ sau egalitatea de gen. De exemplu:
Profesorul cere tuturor elevilor să facă curățenie în clasă și adresează întrebări dificile tuturor
elevilor, indiferent de genul lor. În plus, profesorul oferă exemple și explicații pentru a prezenta mai
multe femei care s-au remarcat ca oameni de știință, doctori și astronauți, decât bărbați din aceste
categorii și/sau încurajează discuțiile cu elevii despre stereotipurile de gen și/sau egalitatea de gen.

1.4.b Prejudecăți legate de dizabilități, etnie, apartenență cultural, statut socio-economic etc.
SCĂZUT: Profesorul nu acordă tuturor elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei,
utilizând termeni stigmatizanți sau exprimând așteptări scăzute pentru comportamentul sau
capacitățile elevilor cu dizabilități/de altă etnie/apartenență culturală/ cu statut socio-economic
scăzut etc. De exemplu: Profesorul le cere elevilor cu dizabilități/de altă etnie/cultură/ cu statut
socio-economic scăzut să stea separat de ceilalți elevi.
MEDIU: Profesorul acordă tuturor elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei și are
așteptări similare pentru toți elevii, indiferent de dizabilități, etnie, apartenență culturală, statut
socio-economic etc. Totuși, profesorul nu demontează în clasă stereotipuri legate de dizabilități,
etnie, apartenență culturală, statut socio-economic etc. De exemplu: Profesorul le creează elevilor
cu dizabilități/de altă etnie/ cu statut socio-economic scăzut contexte de a lucra cu colegii de clasă
în timpul activităților de grup, le oferă oportunități de a pune întrebări și de a participa la activitățile
cu întreaga clasă.
RIDICAT: Profesorul acordă tuturor elevilor șanse egale de a participa la activitățile clasei și are
așteptări similare în privința tuturor elevilor, indiferent de dizabilități/ etnie/ apartenență culturală/
statut socio-economic etc. Totodată, profesorul demontează în clasă stereotipuri legate de
dizabilități/etnie/ apartenență culturală/ statut socio-economic etc. De exemplu: Profesorul pune
elevii să lucreze împreună, indiferent de diferențele dintre ei.

Exemple de dovezi pentru comportamentul 1.4:

 „Draga mea, astăzi fetele stau pe rândul din spate.”
 „Băieții astăzi vor desena. Le este mai greu să decoreze vaza.”
 „Maria, chiar nu au părinții tăi 2 lei să îți cumpere un caiet? Știu că muncesc la câmp, dar
totuși…”
 „Astăzi fetele din clasă au realizat lucrări grozave!”

2. AȘTEPTĂRI COMPORTAMENTALE POZITIVE

Profesorul promovează comportamentele pozitive încurajând comportamentul elevilor care

se ridică la nivelul așteptărilor sau care le depășește. În plus, profesorul stabilește așteptări
comportamentale clare pentru diferitele părți ale lecției.
Acest lucru poate fi observat în clasă prin intermediul următoarelor comportamente:

2.1 Profesorul stabilește așteptări comportamentale clare la activitățile din clasă

Identificăm, în acest caz, următoarele subtipuri de comportament:

SCĂZUT: Profesorul nu stabilește așteptări comportamentale pentru sarcinile/activitățile din clasă.
Un exemplu relevant ar fi: Profesorul spune, „Să fiți mai buni la matematică”, fără să ofere
instrucțiuni cu privire la așteptările comportamentale pentru activitatea respectivă.
MEDIU: Profesorul stabilește așteptări comportamentale neclare sau superficiale pentru
sarcinile/activitățile din clasă. De exemplu: Atunci când prezintă o activitate de grup, profesorul
spune, „Vă rog să rămâneți în grupurile prestabilite și să fiți cuminți,” fără să clarifice ce presupune
un astfel de comportament.
RIDICAT: Profesorul stabilește așteptări comportamentale clare pe parcursul lecției pentru
sarcinile/activitățile din clasă. De exemplu: Atunci când prezintă clasei o activitate de grup,
profesorul descrie în mod explicit comportamentul pe care îl așteaptă din partea elevilor. Acesta
poate include referiri ca, „Folosiți o voce cu un ton scăzut” sau „Vorbiți pe rând.” Alte exemple
includ: „Ridicăm mâna pentru a răspunde”, „Vorbim în șoaptă”, „Vă rog liniște să vizualizăm
imaginile”, „Închidem ochii.”

2.2 Profesorul recunoaște public comportamentul pozitiv al elevilor.

SCĂZUT: Profesorul nu recunoaște comportamentul pozitiv al elevilor, care este conform

așteptărilor sau care le depășește. De exemplu: Comentariile pozitive ale profesorului, precum
“Bravo” sau „Foarte bine,” gratifică de obicei îndeplinirea sarcinii/răspunsul corect și nu
comportamentul pozitiv al elevului.
MEDIU: Profesorul recunoaște comportamentul pozitiv al anumitor elevi, dar nu precizează care
era comportamentul pe care îl aștepta din partea lor. De exemplu: Dacă un grup se conformează
așteptărilor comportamentale, profesorul spune, „Membrii acestui grup lucrează bine împreună” sau
„Acest grup se descurcă bine,” fără a clarifica cum și de ce.
RIDICAT: Profesorul recunoaște comportamentul pozitiv al elevilor care este conform așteptărilor
sau care le depășește și este specific cu privire la comportamentul așteptat. În acest caz, un profesor
spune clasei ”Tocmai am remarcat că elevii grupului B vorbesc pe rând și lucrează proactiv la
realizarea următoarei sarcini”.

2.3 Profesorul redirecționează comportamentul necorespunzător și se concentrează pe

comportamentul așteptat, în locul celui nedorit

SCĂZUT: Redirecționarea comportamentului nu are succes și se concentrează pe comportamentele

inadecvate, nu pe comportamentul așteptat. De exemplu: Dacă profesorul observă o elevă neatentă,
se oprește din citit și i se adresează pe nume elevei, întrebând-o, „De ce nu ești atentă la lecție?”.
Este posibil ca în continuare, profesorul să nu țină seama de eleva neatentă, dar aceasta să înceapă
să îl provoace pe colegul de lângă ea și să se certe cu el. Acest lucru face ca întreaga clasă să nu se
mai concentreze asupra lecției, ci asupra celor 2 elevi.
MEDIU: Redirecționarea comportamentului are succes, dar se concentrează mai mult pe
comportamentele inadecvate, nu pe comportamentul așteptat. De exemplu: Atunci când observă că
3 elevi nu rezolvă problemele pe care le-au primit, profesorul spune, „Acum voi 3 o să încetați să
mai vorbiți, faceți prea multă gălăgie.” Acest enunț scoate în evidență mai mult comportamentul
negativ al elevilor, în locul celui dorit din partea lor. Prin urmare, elevii care au deranjat lecția, se
liniștesc.
RIDICAT: Atunci când apare o problemă, ea este rezolvată eficient prin redirecționarea
comportamentului, care pune accentul pe comportamentul așteptat. De exemplu: Dacă elevii
vorbesc tare și deranjează desfășurarea lecției, profesorul spune, „Vă reamintesc să vorbiți încet,” și
elevii se liniștesc.
 APLICAȚII

I. Citește enunțurile de mai jos și apreciază frecvența cu care manifești astfel de

comportamente în activitățile cu copiii. Nu există răspuns corect sau greșit, important este să
răspunzi sincer, în urma reflecției cu privire la activitățile la clasă.

1. Mulțumesc elevilor/copiilor și apreciez implicarea în activitățile propuse.

a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată
2. Numesc elevii/copiii folosind prenumele atunci când mă adresez lor.
a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată
3. Mă implic în activitatea elevilor/copiilor la clasă, atunci când sesizez că au nevoie de prezența
mea.
a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată
4. Laud elevii/copiii atunci când nu manifestă comportamente problematice.
a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată
5. Încurajez comportamentul pozitiv în clasă și accentuez comportamentul așteptat.
a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată
6. Provoc stereotipurile de gen / dizabilitate / etnie / apartenență socio-culturală.
a) Constant b) De cele mai multe ori c) Ocazional d) Rareori e)Niciodată

II. Analizează descrierea de mai jos și identifică intervalul de calitate pentru

comportamentul 1.1 și dovezile care justifică alegerea intervalului de calitate.
Este ora de Comunicare în limba română. Doamna învățătoare solicită elevilor să se pregătească
pentru o nouă activitate și să dea caietul de lucru colegului din față astfel încât să ajungă pe catedră.
Învățătoarea: Hei…ai auzit și tu, măi băiete!
Șșșt…lasă penarul, acum nu avem nevoie de el, fata mea.
Elev: Doamna, eu vreau să facem exercițiul de ieri cu jetoane.
Învățătoarea: Acum, eu propun exercițiile, dragă!
Elevul pleacă rușinat capul.
Învățătoarea: Să îmi dați exemple de cuvinte care încep cu litera r.
Elev:…orar
Învățătoarea: Nu e corect!
Un alt elev ridică mâna insistent, uneori ridicându-se din bancă.
Învățătoarea: Mihai…îmi scoți ochii, măi băiete.

Alege enunțul adevărat cu privire la scenariul prezentat, pentru o codare corectă:

a) Acord calificativ „Mediu” pe baza următoarelor dovezi: „Acum, eu propun exercițiile, dragă!”;
„Șșșt… lasă penarul….”; „Hei…..ai auzit și tu, măi băiete!”
b) Acord calificativ „Ridicat” pe baza următoarelor dovezi: „Acum, eu propun exercițiile,
dragă!”; „Să îmi dați exemple de cuvinte care încep cu litera r.”;
c) Acord calificativ „Scăzut” pe baza următoarelor dovezi: „Acum, eu propun exercițiile, dragă!”;
„…..îmi scoți ochii, măi băiete!”; „Șșșt..lasă penarul….”; „Hei…..ai auzit și tu, măi băiete!”
d) Acord calificativ „Mediu” deoarece profesorul nu strigă la copii, dar nici nu le arată alte forme
de respect.

III. Analizează descrierea de mai jos și identifică intervalul de calitate pentru

comportamentul 1.2 și dovezile care justifică alegerea intervalului de calitate.
Activitate de educație fizică:
Preșcolarii realizează exerciții de încălzire.
Educatoarea: Fiți atenți la mine și apoi o să vă rog să executați și voi exercițiul.
Educatoarea demonstrează exercițiul, apoi îi roagă pe copii să încerce și ei să execute mișcările.
Copil: Uite, doamna, e bine așa?
Educatoarea: Ridică mânuțele mai sus până ai brațul drept! Excelent!
Copil: E bine așa?
Educatoarea: Bravo, Ianis, te-ai descurcat minunat!
Și tu, Andreea, foarte bine, îmi place că ai fost foarte atentă la mine!

Alege enunțul adevărat cu privire la scenariul prezentat, pentru o codare corectă:

a) Acord calificativ „Mediu” pe baza următoarelor dovezi: „Fiți atenți la mine și apoi o să vă
rog să executați și voi exercițiul.”; „Ridică mânuțele mai sus până ai brațul drept!
Excelent!”; „Uite doamna, e bine așa?”
b) Acord calificativ „Mediu” pe baza următoarelor dovezi: „Bravo, Ianis, te-ai descurcat
minunat!”; „Ridică mânuțele mai sus până ai brațul drept! Excelent!”; „Și tu Andreea, foarte
bine, îmi place că ai fost foarte atentă la mine!”
c) Acord calificativ „Scăzut” deoarece se folosește într-o anumită măsură un limbaj verbal
pozitiv atunci când se comunică cu elevii – „Fiți atenți la mine și apoi o să vă rog să
executați și voi exercițiul.”; „Uite doamna, e bine așa?”
d) Acord calificativ „Ridicat” deoarece profesorul reușește să creeze un mediu propice de
învățare: „Bravo, Ianis, te-ai descurcat minunat!”; „…..îmi place că ai fost foarte atentă la
mine!”

IV. Analizează scenariul prezentat. Stabilește intervalul de calitate și dovezile pentru

comportamentul 1.4:

Un elev se ridică pentru a rezolva la tablă o aplicație dată de profesor, care spune: „Să finalizăm
acum exercițiile din manual. Andrei, nu ai caiet? Are cineva să-i împrumute o foaie de caiet de
matematică? ” Nimeni nu răspunde. Ea continuă: „Bineînțeles, nu m-aș aștepta ca unul dintre băieți
să fie atât de pregătit, dar niciuna dintre voi nu are să-i împrumute o foaie?” Elevii lucrează la
completarea exercițiilor scrise pe tablă în caietul lor și profesorul continuă să scrie următoarea
problemă pe tablă.
a) Acord calificativ „Ridicat” pe baza următoarelor dovezi: Elevii lucrează la completarea
exercițiilor scrise pe tablă în caietul lor
b) Acord calificativ „Mediu” pe baza următoarelor dovezi: Un elev se ridică pentru a rezolva la
tablă o aplicație dată de profesor; Are cineva să-i împrumute o foaie de caiet de
matematică?”
c) Acord calificativ „Scăzut” pe baza următoarelor dovezi: „Bineînțeles, nu m-aș aștepta ca
unul dintre băieți să fie atât de pregătit, dar niciuna dintre voi nu are să-i împrumute o
foaie?”
d) Acord calificativ „Mediu” pe baza următoarelor dovezi: Are cineva să-i împrumute o foaie
de caiet de matematică?”

V. Alocă nivelul de calitate potrivit dovezilor enumerate mai jos, aferente

comportamentului 2.3.
„Vezi, Mateas, că poți! Mi-ar plăcea ca tonul tău să fie asa bland tot timpul!”
a) Scăzut b) Mediu c) Ridicat
„Ca să ne putem juca cu toții trebuie să îi ascultăm pe colegi și să fim atenți la ce spun ei, așa cum
faceți voi acum!”
a) Scăzut b) Mediu c) Ridicat
Profesoara spune: „Mai lăsați gălăgia!” Copiii se întorc cu toții la aceasta și devin atenți
a) Scăzut b) Mediu c) Ridicat
“Dacă te mai ridici de pe scaun nu o să te mai joci cu noi!” Copilul continuă să se plimbe prin clasa.
a) Scăzut b) Mediu c) Ridicat