GRĂDINIȚA ȘI ROLUL SĂU ÎN VIAȚA PREȘCOLARULUI

Rolul și beneficiile grădiniței în viața copilului

Grădiniţa este un pas important atât pentru părinţi, cât şi pentru copii. Grădinița le oferă micuților
abilități de viață și oportunități de a avea succes în toate domeniile de dezvoltare, punând o bază solidă pentru
parcursul educațional.
Grădinița nu este doar o măsură practică la care apelezi pentru a duce copilul timp de câteva ore,
cât ești la serviciu, sau o instituție în care cel mic se joacă, doarme, mănâncă și atât. Nu trebuie să privești
gradinița nici ca pe un mediu agresiv și nociv, în care copilul mai mult se îmbolnavește, se loveste și se
bate cu alți prichindei. Acestea sunt temeri frecvente ale părinților și unul dintre motivele pentru care dau
copilul cât mai târziu la gradinița sau deloc.
Un program de grădiniță se bazează pe experiențe de învățare prin activități distractive menite să îi
atragă pe cei mici. Cadrele didactice le pot insufla un sistem de valori bine definit. Copiii sunt în mod
natural curioși în ceea ce privește lumea înconjurătoare, iar structura educațională de la grădiniță este
axată pe activități care să le permită să afle informații.
Grădinița este un mediu creativ și interesant, care pune baza educației copilului și îl ajută să
deprindă primele aptitudini necesare pentru ășcoala. Îi oferă oportunitatea de a descoperi lucruri noi și de
a-și dezvolta abilități esențiale pentru viața de zi cu zi, pe care stând acasă nu le poate dobândi. Iată de ce
este important să duci copilul la gradiniță și care sunt principalele beneficii ale acesteia asupra dezvoltării
lui!
Formează copilul pentru școală
Grădințta reprezintă fundația intregii educații a copilului. Abilitățile și cunoștințele pe care le
dobândește în anii petrecuți la grădinița îl vor ajuta să se descurce la școală și să aiba rezultate foarte bune.
Nu uita că trăim într-o epocă în care învățarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la
vârste din ce în ce mai fragede. Abilitățile de alfabetizare și de calcul reprezintă o bază importantă în
educație. Prin activități distractive cum ar fi desenul, coloratul, ascultarea poveștilor, copiii învață aceste
abilități. Învățarea acestora la o vârstă fragedă duce la un succes academic mai mare în viitor. Astfel fac
cunoștință cu numerele, formele și cuvintele de bază care îi ajută să se dezvolte ulterior în domenii extrem
de diverse. Daca în trecut, copilul învăța să scrie, să numere și să citeasca abia în școală, astăzi din ce în ce
mai mulți învățători se așteaptă ca elevii care intra pe bancile școlii să aibă deja învățate unele dintre
principalele aptitudini de scriere, vocabular sau citire.
Învață copilul să socializeze
Gradinita este un mediu care incurajeaza interactiunile intre copii. Din contactul cu alti copii,
prichindelul are ocazia de a invata aptitudini noi, utile pentru dezvoltarea lui de mai tarziu. In momentul in
care intra intr-o astfel de institutie, copilul patrunde intr-o colectivitate, din care va invata o multime de
aptitudini valoroase pentru dezvoltarea lui sociala.
In cazul multor copii, gradinita este cea care marcheaza momentul aparitiei prieteniilor. Copilul
are ocazia sa isi faca primii prieteni, sa coopereze si sa colaboreze in echipe, sa imparta lucruri si jucarii
cu alti copii, adica sa dobandeasca abilitati esentiale de socializare. Grădinița le oferă copiilor ocazia de a-
și dezvolta abilitățile sociale. Ei construiesc relații cu alți copii și învață să crească împreună. În
colectivitate, se obișnuiesc să-și exprime emoțiile, să gestioneze situațiile de criză, să împartă. Tot în
timpul grădiniței se pun bazele răbdării de a-i asculta pe cei din jur și, cel mai important, noțiunea de
independență. Copiii care merg în colectivitate își gestionează mult mai ușor emoțiile. Aceștia sunt expuși
să înțeleagă emoțiile altor copii, învaţă şi înţeleg astfel cum să reacţioneze în diferite situaţii.
Învață copilul să comunice și îi dezvoltă limbajul și vorbirea
Grădinița este un mediu interactiv care stimulează dezvoltarea procesului comunicării.
Interacțiunile cu educatoarea și cu ceilalți copii îl ajută să își perfecționeze limbajul și vorbirea. Face
achiziții noi în vocabular care îl ajută din plin în comunicarea cu ceilalți în momentul în care va intra la
școală.
Învață copilul cum să se comporte politicos
Chiar dacă ai început să îl înveți bunele maniere cu mult înainte de a-l înscrie la gradi, în acest
spațiu nou, cel mic are ocazia de a învăța reguli noi de politețe. Interacțiunile cu ceilalți creeaza mediul și
scenariul oportun pentru a învăța noi reguli de comunicare și comportament.
Contribuie la dezvoltarea intelectuală a copilului
Înainte de orice, grădinița este un spațiu educativ, în care copilul are ocazia de a învăta o mulțime
de lucruri noi. În timpul petrecut la grădiniță, copilul își îmbogățește cultura generală și deprinde
aptitudini noi, esențiale pentru scrisul și cititul de mai târziu. În plus, învață să numere, descoperă
universul literelor. Abilitățile sociale și cognitive se dezvoltă benefic prin programul educațional acceptat
în grădinițe. Copiii dezvoltă o atitudine pozitivă față de învățare atunci când sunt expuși la idei noi prin
activități distractive. Îi ajută să facă o tranziţie mai uşoară spre şcoala primară şi să aibă mai multă
încredere în abilităţile şi cunoştinţele lor. Pe lângă toate aceste aspecte pozitive, copiii își dezvoltă o rutină
zilnică prin tehnicile pe care le primesc la grădiniță. Ei devin independenți și se simt încrezători în
îndeplinirea sarcinilor, fără ajutorul părinţilor. De la spălatul pe dinți până la spălarea corectă a mâinilor,
ei încep să se ocupe de activitățile zilnice. Toate aceste lucruri îi fac mai responsabili. Un mediu structurat
precum grădinița îi ajută să intre într-o rutină care le face viața mai ușoară atât copiilor, cât și părinților.
Învață copilul să fie independent
În foarte multe cazuri, grădinița este cea care marchează momentul declanșării anxietății de
separare. Este momentul copleșitor în care copilul se desprinde cu greu de mama sau părinți, timp de
câteva ore bune, și rămâne în compania educatoarei. Însă după depășirea acestei etape, copilul este pus de
multe ori în situația de a se descurca pe cont propriu și de a deveni, astfel, mai independent. Este provocat
să gândească soluții proprii la diverse probleme, să se îmbrace sau să mănânce singur și să învețe astfel să-
și poarte de grijă.
Dezvoltă abilitățile motorii ale copilului
Copilul are de beneficiat nu doar din punct de vedere intelectual, emoțional sau social de pe urma
înscrierii la grădinița, ci și fizic. Este un mediu care stimulează copilul să fie activ, să exploreze mediul
înconjurător și să se joace cu alți copii. În plus, programa educațională include și activități de educație
fizică, care stimulează dezvoltarea fizică a copilului, îl ajută să crească sănătos și să se mențină în formă.
Contribuie la dezvoltarea personală a copilului
Nu în ultimul rând, grădinița contribuie la formarea caracterului copilului și a aptitudinilor
esențiale în dezvoltarea personală. Este un mediu care îl învață să găndească liber, să își exprime
sentimente, emoții și păreri și să aibă mai multă încredere în sine. De asemenea, este stimulat să
gândească, să găsească soluții proprii la diverse probleme și chiar să gândească critic.
Dezvoltarea personală a copilului a început să devină o preocupare tot mai frecventă a grădinițelor,
care au început să implementeze tot soiul de cursuri și programe speciale, menite să ajute copiii să
găsească resurse proprii prin care să rezolve probleme și să se descurce în diverse situații.
Grădinița este un mediu valoros în dezvoltarea și educația copilului. Este indicat ca fiecare părinte
să profite de oportunitățile pe care acest mediu le oferă copilului pentru a învăța o mulțime de lucruri noi.
Copilul are ocazia să învețe cele mai multe lucruri din experiență, care este cel mai eficient instrument de
învățare și înțelegere la vârste mici.
Un rol important în debutul şcolar îl va avea întotdeauna instituţia preşcolară, ea fiind o etapă
intermediară, indispensabilă. Integrarea copilului în forma de colectivitate preşcolară comportă un prim
efort de adaptare la viaţa socială şi totodată extinderea mediului social accesibil copilului. Integrarea
copilului în şcoală presupune mai întâi formarea unor prezentări corecte despre şcoală care să le permită
preşcolarilor o adaptare afectiv-motivaţională la mediu şcolar. Concurând alături de şcolari se înlătură
reticenţa preşcolarilor şi îi face să-şi încerce puterile, să demonstreze că sunt pregătiţi pentru şcoală.
 Realizarea dezideratelor a idealului educatoarelor este condiţionată de colaborarea mai strânsă
între grădiniţă şi şcoală. Activitatea educatoarelor şi învăţătorilor trebuie să se împletească. Tonul puternic
afectiv ce o caracterizează pe educatoare trebuie să se împletească cu relaţia mai autoritară a învăţătoarei.
Dădăceala exagerată nu ajută copiii, îi formează dependenţi de educatoare. Trebuie să cântărim cu atenţie
cât şi cum îi ajutăm pe copii. Sub aspectul evaluării, evoluţiei şi randamentului şcolar aprecierile,
recompensele, simbolurile oferite de educatoare trebuie să se completeze cu evaluarea apreciată în
calificative de către invăţător.
Un alt obiectiv în vederea integrării copilului în activitatea de tip şcolar constituie permanenta legătură a
grădiniţei cu familia-cea care constituie de fapt primul model al copilului. Educaţia în familie ocupă un
loc important în formarea 'puiului de om' care trebuie să găsească aici condiţii de dezvoltare fizică,
perceptivă, intetectuală, personală şi socială. Din primii ani de viaţă personalitatea 'adultului de mai tarziu'
prinde contur şi se manifestă prin elemente concrete cum sunt: temperament, caracter, însuşiri, capacităţi,
abilităţi şi aptitudini.
„Cei 7 ani de acasa” sunt hotărâtori în procesul de adaptare şi integrare la viaţa socială şi aşa
marcată de influenţele mediului socio-economic. Familia este instituţia primordială unde copilul
dobăndeşte cea dintâi şcoală a vieţii. Nu intâmplător părinţii sunt gata să-şi spună cuvântul chiar şi în cele
mai dificile probleme de educaţie. Faptul este explicabil: de la părinţi au învăţat în primul rând tot ce ştiu
până când copilul este adus într-o instituţie de învăţământ.
Familia trebuie să asigure sentimentul de confort şi siguranţă. 0 ambianţă frământată de tensiuni
familiale, lipsită de afecţiune, stare de indiferenţă, cu acte de violenţă vă duce la reacţii de inadaptare.

Activități zilnice desfășurate în grădinița de copii

ACTIVITATE

Activități pentru dezvoltare Deprinderi specifice primirii copiilor, deprinderi specifice servirii mesei și
personală eprinderi de păstrare a sănătății și igienei personale
(zilnic) Întâlnirea de dimineață; Momentul de înviorare; Prezența; Calendarul naturii;
ALA1 Jocuri şi activităţi liber-alese pe centre de interes:
(Sunt planificate două centre de interes pe zi la alegere)  Bibliotecă
 Știință
 Artă
 Joc de rol
 Construcții
Activități pe domenii experiențiale Domeniul Științe 2/săp
 Cunoașterea mediului 1/săp
Activități de observare
Jocuri didactice
 Activitate matematică 1/săp
Exerciții cu material individual
Jocuri logice
Jocuri didactice
Domeniul Psihomotric 1/săp
 Educație fizică 1/săp
Exerciții
Jocuri de mișcare
Joc liniștitor
Domeniul Limbă și comunicare1/săp
Educarea limbajului 1 /săp
Povestire
Memorizare
Joc didactic
Convorbire
Lectură după imagini
 Domeniul Estetic și creativ:1/săp
 Educație plastică
Picture
Desen
Modelaj
 Educație muzicală
Cântece
Jocuri musicale
Audiți muzicale
(alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală
Domeniul Om și societate: 2/săp
 Educație pentru societate 1/săp
Povestire
Memorizare
Joc didactic
Convorbire
Lectură după imagini
 Activități practice și exerciții de activitate casnică 1/săp
Colaje
Confecționare
Machete comune
Exerciții de activitate casnică
ALA2 Jocuri şi activităţi liber-alese:
(o activitate pe zi)  Jocuri de mișcare
 Jocuri distractive
 Concursuri
 Spectacole de teatru
 Audiții literare/musicale
 Activități în aer libere
Activități pentru dezvoltare Momentul de lectură
personală Deprinderi specific plecării acasă a copiilor
(Zilnic)

Competențe urmărite pentru fiecare nivel de vârstă

Încă de la naștere începe formarea și dezvoltarea competențelor de mai târziu ale tânărului, în acest
stadiu, pe diferitele dimensiuni ale domeniilor de dezvoltare, se așteaptă de la copil următoarele:
A . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE:
1.Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/ pe cineva sau
pentru a executa o mișcare (a merge, a alerga, a prinde/a arunca o minge etc.)
Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.
Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a unor obiecte/instrumente
(tacâmuri, creion, pensulă, puzzle etc.)
Imită animale prin mișcare, onomatopee, înfățișare etc.
Explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș, plastic,
burete etc.)
Își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
Face diferența între lucruri care se mănâncă și cele care nu se mănâncă
Identifică produsele de îngrijire a corpului (săpun, șampon, pastă de dinți etc.)
Acordă atenție indicațiilor privind situațiile periculoase (ex.: Dă-mi, te rog, mâna când traversăm
strada!)
Solicită ajutorul adultului la nevoie/ când se simte în pericol
2.Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
 Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare
Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate
Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii
Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase
Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase
Utilizează reguli de securitate fizică personală
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
1. Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Imită și se joacă împreună cu adulții, interacționând pozitiv cu aceștia
Cere ajutorul adultului, atunci când este în dificultate
Se bucură de compania copiilor la joacă
Se joacă în prezența altor copii, diferiți din punctul de vedere al genului, limbii vorbite, etniei sau cu
cerințe educative speciale
Anticipează și urmează reguli/rutine simple, cu supraveghere și dacă acestea i se reamintesc
Începe să împartă și să înapoieze jucării, cu ajutorul adulților
Cu ajutorul unui adult, vorbește cu alt copil pentru a rezolva un conflict
Demonstrează conștientizarea stărilor emoționale diferite prin jocul de rol (ex.: alină păpușa care
plânge)
Atrage atenția asupra sa, în fotografii sau în oglindă
Își recunoaște propriile obiecte
Recunoaște și numește emoții simple (teamă, bucurie, tristețe)
Începe să își controleze pornirile/impulsurile (ex.:spune NU obiectelor pe care i se interzice să le ia)
2.Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia
Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice specifice
Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată
Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre oameni
Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare
Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
Exersează, cu sprijin, abilități de negociere şi de participare la luarea deciziilor
Demonstrează acceptare și înțelegere faţă de celelalte persoane din mediul apropiat
Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca persoană unică, cu caracteristici specifice
Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
Demonstrează abilităţi de autocontrol emoţional
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
1.Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte noi
Încearcă/inițiază acțiuni noi și începe să își asume riscuri
Finalizează proiecte simple (ex.: un puzzle din 3-5 piese)
Solicită și acceptă ajutor pentru a depăși o dificultate
Se preface că este ceva sau cineva, își folosește imaginația în joc
Găsește utilizări noi ale obiectelor, cu/ fără îndrumarea adultului (ex.: transformă farfuria și lingura în
tobă)
Demonstrează prezența simțului muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
2.Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți.
Manifestă creativitate în activități diverse
Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative
Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
1.Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Ascultă povești și povestiri scurte, participă la jocuri/cântece/poezii însoțite, inițial, de gesturi
(comunicare receptivă)
Folosește intonații diferite, gesturi, limbajul corpului, structuri lingvistice/gramaticale simple pentru a
transmite un mesaj (comunicare expresivă)
Verbalizează experiențe senzoriale gustative, olfactive sau vizuale
Întreabă pentru a cunoaște denumirea obiectelor, evenimentelor, persoanelor
Folosește cuvinte noi în experiențele zilnice
Este atras de cărți, reviste, imagini și le privește/răsfoiește fără să fie asistat
Recită sau cântă rime familiare, individual sau împreună cu alți copii
Completează o poveste cunoscută privind imaginile acesteia
Mâzgălește/lasă urme pe hârtie cu un scop și descrie ce a desenat/scris
2.Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare
receptivă)
Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor
etc. (comunicare expresivă)
Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii
(comunicare expresivă)
Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente
Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală
pentru transmiterea unui mesaj
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
1. Nivel antepreșcolar (de la naștere la 3 ani)
La finalul perioadei antepreșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Experimentează pentru a observa efectele propriilor acțiuni asupra obiectelor și asupra celorlalți
Constată și descrie asemănarea sau deosebirea dintre două obiecte de același tip (ex.: o minge este mai
mare decât lată, fusta mea este la fel cu cea a Mariei etc.)
Repetă/ reia comportamente pornind de la experiențe anterioare (ex.: observă cum adultul suflă în
mâncare pentru a o răci și suflă și el/ea la următoarea masă)
Utilizează explorarea prin încercare și eroare pentru a rezolva probleme
Recunoaște unele cantități ale unor obiecte (ex.: două cărți, trei cutii etc.)
Identifică prin comparare, mărimea (mare – mic) sau cantitatea (mult/-e – puțin/-e) obiectelor de
același tip
Seriază obiecte de același fel într-un șir (ex.: un șir de cuburi)
Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte, ființe (ex.: pisica, vulpea și câinele sunt animale) și le
grupează după un criteriu
 Sesizează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le
examinează
Observă și înțeleg că ființele vii au nevoie de apă și hrană pentru a crește și a se dezvolta
Descrie câteva părți ale corpului omenesc și câteva organe de simț
Întreține (ordonează) mediul apropiat, asistat de un adult
2. Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:
Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat
Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii din mediul apropiat
Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe trecute
Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie şi a
grupului de colegi
Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi metode
specifice
Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum
Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător
Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială

Bibliografie:

1. Şerbănescu, D. – Exemplul în educaţia copiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967;

2. Stoian, M. – Abecedarul părinţilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972;
3. Nica I., Ţopa, L – Colaborarea şcolii cu familia elevilor de clasa I, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1974.