Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Aria curriculară: Matematică și științe


Profesor: Moldovan Adrian
Disciplina:Chimie
Clasa: a VII-a
Data: 07.06.2023
Titlul lecţiei: Săruri.
Tipul lecţiei: Mixtă. Predare și învățare a cunoştiinţelor nou dobândite.
Scopul lecţiei: Dezvoltarea deprinderilor de aplicare a noţiunilor predate şi rezolvarea de probleme.
Competenţe generale:
1. Explorarea unor fenomene şi proprietăţi ale substanţelor întâlnite în activitatea cotidiană;
2. Interpretarea unor date şi informaţii obţinute în cadrul unui demers investigativ;
3. Rezolvarea de probleme în situaţii concrete, utilizând algoritmi şi instrumente specifice chimiei;
4. Evaluarea conșecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra
mediului înconjurător;
Competenţe specifice:
1.1 Identificarea unor proprietăţi /fenomene, substanţe/amestecuri în contexte cunoscute;
1.2 Utilizarea simbolurilor specifice chimiei pentru reprezentarea unor substanţe chimice simple sau compuse
şi transformări ale substanţelor;
2.1 Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanţelor şi a relaţiilor dintre ele;
2.3 Investigarea unor procese şi fenomene în scopul identificării noţiunilor şi relaţiilor relevante;
3.1 Identificarea informaţilor şi datelor necesare rezolvării unei probleme în contexte variate;
3.2 Rezolvarea de probleme calitative şi cantitative pe baza conceptelor studiate;
4.1 Identificarea consecinţelor proceselor chimice asupra organismului şi asupra mediului înconjurător;
Obiective operaționale:
Elevii vor fi capabili :
- să caracterizeze și exemplifice noțiunea de sare neutră și sare acidă;
- să denumească corect denumirea sărurilor ținând cont de radicalul acid;
- să compare formulelor neutre și a sărurilor acide;
- să clasifice sărurile după compoziție în săruri neutre și săruri acide;
- să stabilească corect valențele sărurilor respectând valența radicalului acid și valența metalului;

- să deducă acidul de la care provine sarea ținând cont de radicalul acid pe care îl conține;
- să rezolve exerciţii şi probleme care implică cunoaşterea denumirii sărurilor, clasificării sărurilor, a
proprietăţilor fizice şi a utilizării acestora;
- să descrie o sare din punct de vedere al compoziţiei şi al utilizării acesteia.
Strategii didactice:
Metode didactice: conversaţia euristică; modelarea; problematizarea; algoritmizarea; laptop; retroproiector.
Mijloace de învățământ:
 fişa rezumat;
 sistemul periodic al elementelor;
 manual;
 PPT;
 laptop;
 retroproiector.
Forme de organizare a elevilor:
 frontal;
Metode de evaluare:
 verificarea orală; observarea sistematică a elevilor.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

ACTIVITATEA DEPUSĂ DE: STRATEGIA DIDACTICĂ


ETAPA
profesor elevi metode mijloace organizare
Moment - salutul; - se pregătesc pentru lecţie;
organizatoric - notarea absentelor în catalog;
- se stabileşte liniştea şi
atmosfera necesara activităţii
didactice;
- se verifică materialul
didactic;
Captarea - se captează atenţia elevilor -pregătesc caietele și sistemul
atenţiei anunţându-se activităţile ce vor periodic. - explicaţia
fi desfaşurate de-a lungul orei
de predare- învățare;
Anunţarea - scrie pe tablă titlul lecției noi; - notează în caiete titlul lecției, - explicaţia; -PPT - frontal;
planului şi a -anuntă obiectivele lectiei; -urmăresc cu atenție PPT-ul și - conversaţia -fișă
obiectivelor -prezintă elevilor PPT-ul și notează în caiete . euristică; rezumat.
urmărite. exemplifică carbonatul de
calciu.

Desfaşurarea -prezintă elevilor PPT-ul Notează în caiete cunoștințele -modelare -sistemul - frontal;
lecţiei -prezintă și explică fișa noi. --conversaţia periodic al - -individual
rezumat pentru săruri; Compară unele săruri, euristică elementelo
denumesc sărurile în funcție de -algoritmizare r
radicalul acid . -problematizare; -
Explică modul de formare a
unei sări.
Asigurarea - solicită elevilor să răspundă - descoperă răspunsurile - explicaţia; -tabla; - individual;
feed-back-ului la întrebările adresate. corecte și interpretează - conversaţia -laptop;
rezultatele. euristică;
- modelarea

Tema pentru - tema pentru acasă ex. 3,4 - primesc tema pentru acasă . - individual;
acasa pg.106
SĂRURI – REZUMAT
1. Definiție: Sărurile sunt substanțe compuse în a căror compoziție intră, de regulă, cationi de
metale (Men+) și anioni de radicali acizi (A)n–.

Observație: sunt săruri și substanțele care conțin ionul amoniu (NH4+) în locul metalului.

2. Formula generală: MenAm

m
Me
n
n
A m
3. Clasificare – după radicalul acid, sărurile se împart în două categorii:

- săruri acide – în care radicalul acid mai conține H de la acidul din care provine ( vezi
tabelul „ Radicali”).
- săruri neutre – în care radicalul acid nu mai conține H

4. Denumire – numele sărurilor se formează după următoarea regulă: la numele radicalului


acid se adaugă numele metalului respectiv

nume radical acid + nume metal

NaHCO3 – carbonat acid de sodiu/natriu (bicarbonat de


sodiu) Ca(HS)2 – sulfură acidă de calciu
KH2PO4 – fosfat diacid de potasiu
Al(HSO4)3 – sulfat acid de
aluminiu

Observație: dacă metalul poate avea mai multe valențe, după numele metalului se adaugă
valența acestuia, scrisă cu cifre romane în paranteză:

nume radical acid + nume metal(n)

FeCl2 – clorură de fier (II) sau clorură feroasă


FeCl3 – clorură de fier (III) sau clorură ferică
Cu2S – sulfură de cupru (I) sau sulfură
cuproasă
CuS – sulfură de cupru (II) sau sulfură cuprică
Pb(N”O3)2 – azotat de plumb (II) sau azotat
plumbos Pb(NO3)4 – azotat de plumb (IV) sau
azotat plumbic
5. Structură: în general, sărurile sunt compuși ionici. Cationii metalelor (Me n+)
și anionii de radicali acizi (A)n– sunt plasați ordonat formând o rețea în care,
între ionii de semn contrar, se stabilesc atracții electrostatice puternice.
6. Proprietăți fizice:
 la temperatură obișnuită, sărurile sunt substanțe solide, albe sau colorate:
 albe: NaCl, CaCO3, NaHCO3, BaSO4
 colorate: AgBr(galben), PbI2(galben), PbS(negru)
 au puncte de topire ridicate, iar unele săruri se descompun la încălzire înainte
să se topească:
ex. NaCl (p.t.=+800oC), BaSO4 (p.t.=+1350oC), PbI2 (p.t.=+402oC)
 au solubilitate diferită în apă:
 solubile: NaCl, NaHCO3, CaCl2, CuSO4, AgNO3
 insolubile: AgCl, AgBr, PbI2, PbS, CaCO3, BaSO4
 soluțiile apoase ale sărurilor solubile conduc curentul electric
 în unele cazuri, prin evaporarea apei din soluție, se separă săruri hidratate,
numite cristalohidrați. Aceștia au în compoziția lor un număr de molecule de apă,
numită apă de cristalizare. Unii cristalohidrați au denumiri uzuale:
CuSO4 . 5H2O – piatră vânătă
CaSO4 . 2H2O – ghips
CaSO4 . 1/2H2O – ipsos
MgSO4 . 7H2O – sare
amară
Na2CO3 . 10H2O – sodă de rufe
FeSO4 . 7H2O – calaican
KAl(SO4)2 . 12H2O – alaun sau piatră acră
Prin încălzire, cristalohidrații pot pierde apa de cristalizare și, uneori, pot să-și
schimbe și culoarea:
CuSO4 . 5H2O (albastru) la încălzire CuSO4 (alb)
Prin răcire, substanța revine la culoarea albastră din cauza faptului că
absoarbe vapori de apă din atmosferă.

7. Utilizări:
Sărurile au utilizări multiple:
 NaCl (sarea de bucătărie) – în alimentație și în industria alimentară, în obținerea
unor compuși anorganici: Cl2, H2, NaOH, Na2CO3 (produse clorosodice);
 CaCO3 (calcarul) – la obținerea varului, în construcții;
 CuSO4 . 5H2O (piatra vânătă) – la tratarea unor culturi (viță de vie, legume) împotriva
unor boli.

S-ar putea să vă placă și