ZERO

TOLERANȚĂ
De Alexander Slavros

O publicație IronMarch
2017
Versiunea 1
Traducerea și adaptarea
ADEVĂRUL UNIVERSAL
2020

-1-
 Cuprins

Cuprins ........................................................... 2
Introducere ................................................................3
Unde ne aflăm ...........................................................5
Arma Criticii .............................................................19
Dreapta Alternativă – Tactică Enteristă? ..................28
Dreapta Alternativă – Conservatorism Hipster.........50
Dreapta Alternativă – Liberali Rasiști? .....................59
Critica Armelor .........................................................76
Victoria Ariană Totală ............................................ 119

-2-
Introducere

În timpul în care mi-a luat să scriu acest articol (din 7 Decembrie 2016
și până în 9 Ianuarie 2017) și să-l termin de editat (din 9 Ianuarie și până
la data lansării acestuia) un număr de evenimente care au avut loc n-au
făcut decât să demonstreze necesitatea acestuia, a clarificărilor sale și a
concluziilor care se trag din el. În această perioadă, o întoarcere blândă
și moale spre dezvoltări pozitive a avut loc, însă nu are nicio legătură cu
subiectul acestui articol, care reprezintă în anumite aspecte, rezultatul
expunerii timp de aproape un an la ceea ce se numește Dreapta
Alternativă (Altright) și la grupurile și fețele sale variate.

Lucruri certe puteau fi evitate dacă era mai multă claritate, însă, din
motive peste care vom arunca un ochi în acest articol, nu a fost
niciodată o opțiune. Chiar și așa, prin aceste inevitabile interacțiuni și
prin observațiile ulterioare, am extrapolat o imagine completă asupra a
ceea ce reprezintă Dreapta Alternativă, articolul reprezentând
totalitatea concluziilor noastre. Dacă nimic altceva, acest articol măcar
va servi drept o postare cuprinzătoare, un magazin de cumpărături cu
toate incluse în preț, unde vii și cumperi o singură dată, în cardul său
explicându-se de ce avem probleme cu orice grup menționat și cu scena
Dreptei Alternative în general. Poate că astfel nu vom mai fi întrebați de
ce “nu putem să ne înțelegem”.

Noi chiar ne-am săturat de Dreapta Alternativă și de orice este

asociat cu aceasta, deci suntem deciși să mergem mai departe și să o
lăsăm în urmă pentru a nu ne mai obosi cu ea – aceasta a fost atitudinea
noastră de câteva luni deja, dar să lăsăm acest articol să fie rezoluția
noastră de anul nou, cum facem o chemare către toți camarazii noștri
adevărați, Fasciști și Național Socialiști – o chemare la Zero Toleranță.

Zero toleranță în fața oricui nu este Fascist sau Național Socialist,

căci noi mărșăluim singuri. Acest articol este chemarea noastră finală
către toți cei care urmează să decidă dacă au aceeași viziune cu a
noastră, viziune ce va fi explicată mai jos, și care vor realiza că există
doar o singură cale spre realizarea acesteia. Altfel, dacă sesizează că nu
au nimic în comun cu noi, atunci să umblăm fiecare pe propria cărare și
să nu mai auzim de “alianțe” și “lovit dreapta”.

Acest articol inevitabil o să zburlească niște pene, de fapt, toate

penele. Totuși, dacă ți-ai propus să-l citești, te îndemnăm să nu dai
“ragequit” din primul sfert citit, cel mai bine fiind să-l ignori complet.

-3-
Acest articol este împărțit în patru părți principale cu 3 segmente
discutate în partea a doua, legate de natura Dreptei Alternative. Tot
conținutul acestui articol, încă de la începerea sa în Decembrie, a
crescut literalmente într-un Morman de Text (sau o carte scurtă, pe
care intenționăm să o lansăm în format PDF), iar Dreapta Alternativă o
să plătească pentru el.

Una dintre principalele trăsături ale acestui articol este folosirea în

număr mare de citate din numeroși campioni Fasciști și Național
Socialiști demni de menționat, precum și documente NS oficiale. Unul
din principalele motive pentru care facem asta, în afara oferirii de
exemple substanțiale pentru a arăta cum tot ceea ce spunem se află în
concordonață cu ortodoxia strictă a viziunilor noastre, este acela de a
nimici preventiv o practică foarte necinstită la care am ajuns să ne
așteptăm din partea detractorilor noștri, și anume aceea de a ne
reprezenta eronat Campionii prin încercări de a ne mustra cu citate
selectate, care de fapt nu ne contraatacă poziția pe care o avem. De
exemplu, ni se spune des cum Hitler a valorificat abordarea mișcării de
masă, asupra căreia noi ne prezentăm opoziția de necompromis. În
realitate, Hitler niciodată nu a crezut în mișcări de masă sau în alte
practici abordate de Dreapta Alternativă, așa cum va fi clarificat de-a
lungul acestui articol.

Celălalt motiv pentru care oferim aceste citate este acela de a ne

discerne de cine nu respectă Viziunea noastră asupra lumii și pe
Campionii săi, chiar și prin cel mai mic mod cu putință, în ciuda
chemărilor lor la “alianțe” sau la “nelovit dreapta”, timp în care ne
resping pe baza citării non-stop a unor oameni care, de fapt, au ajutat la
modelarea și punerea în prim plan a ortodoxiei viziunilor noastre. Ar fi la
fel de ridicol să destituim Creștini care mereu citează pasaje din Biblie
pentru a ne destitui că facem referire la cei care au purtat Stindardul
Svasticii înaintea noastră, dacă ne considerăm noi înșine demni să îl
purtăm mai departe.

Așadar, fără alte adăugări, te rog să începi să citești articolul în sine.

[Dreapta Alternativă - SEMNAL DE OFENSARE: vă veți simți ofensați]

-4-
Unde ne aflăm

Am insistat în mod repetat pe Viziunea Fascistă asupra Lumii ca fiind

Viziunea Adevărului, una care este înrădăcinată în căutarea a ceea ce
este lumea, în loc de cum vrem noi să fie, înrădăcinată în dorința de a
cunoaște legile eterne și de neclintit care guvernează lumea. Putem să
ne referim la totalitatea acestor legi, atât fizice cât și spirituale, prin
multe nume: Adevărul Universal, Ordinea Cosmică (Ordinea Naturală
sau Legile Naturii se referă la partea fizică/materială a Ordinii Cosmice
totale), Dumnezeu(Zei), Absolutul, Unicul, Providența, etc., însă până la
urmă toate acestea sunt una și aceeași.

“În momentul în care creatorul planului încearcă să ia în considerare

așa numita “comoditate” și “realitate” în locul adevărului absolut,
munca lui nu va mai fi o stea care urmează omenirea și nu va ajunge
nimic mai mult decât o procedură de zi cu zi.”

“[Omul] trebuie să înțeleagă că legea fundamentală a necesității

conduce în domeniul Naturii, și să realizeze cum existența sa este
întru totul un subiect al acestor legi ce presupun lupta eternă și
zbaterea pentru dominare”.

-Adolf Hitler

Național Socialismul servește legile eterne. Aceasta presupune

acceptarea legilor eterne de a servi în mod altruist comunitatea și
bunăstarea națiunii Germane și trăirea în conformitate cu legile
eterne ale sângelui nostru, care sunt exprimate în Viziunea
Național Socialistă asupra Lumii. Aici este locul unde membrul de
partid își caută scopul existenței sale într-un final exprimată.

-Responsabilitățile Membrilor de Partid (Documentul Oficial NSDAP)

“Am realizat că această nouă și minunată doctrină a adevărului

științific a fost aplicată fără milă asupra omului însăși, precum și
asupra Naturii și a materiei anorganice, și că aceasta a fost singurul
lucru care-l putea salva pe om de la propria sa degradare în lux,
egoism, prezbitism scurt și degenerare rasială.”

-5-
“Ori crezi în metoda științifică și în adevăr, și îl aplici asupra ta fără
egocentrism, ori nu crezi în metoda științifică și doar te minți pe tine
însuți.”

“Oricine este așa de încrezut și nechibzuit încât să fie determinat să

sfideze Legile Naturii poate să o facă, însă doar pentru o perioadă
limitată de timp. Nu va putea să facă asta la nesfârșit.”

“Național Socialismul nu reprezintă nici mai mult, nici mai puțin

decât Ordinea Naturală.”

“Național Socialismul, ca o FILOSOFIE, întruchipează îndemnarea

eternă regăsită în toate ființele vii – într-adevăr în orice creație –
către un nivel superior de existență – către perfecțiune – către
Dumnezeu.”

-George Lincoln Rockwell

“Să realizăm că Adevărul are o valoare în el însuși, și că acea

dedicație către adevăr este o virtute în sine, mai ales într-o lume în
care falsitatea pare să conducă.”

-Dr. William Luther Pierce

“Contrar relativismului iresponsabil de azi, în care toate ideile - de

principiu cel puțin – sunt în egală măsură acceptate și valide,
Național Socialismul reprezintă efortul continuu în găsirea
adevărului absolut și facerea acestui adevăr baza fundamentală a
societății umane.”

“... Național Socialismul este bazat pe simțul realității și își

urmărește argumentele în lumea reală, unde diferența dintre adevăr
și minciună și dintre bine și răi este determinată de fapte și nu de
gândiri visătoare și de reverii teoretice..”

“Spre deosebire de celelalte filosofii, Național Socialismul nu a fost

niciodată inventat – acesta a derivat din eternele Legi ale Naturii,
care au existat la fel de mult cât universul însuși și care au guvernat
întreaga viață de când primele organisme primitive au venit în
existență..”

-6-
“Național Socialismul nu a fost inventat de către Adolf Hitler, ci este
expresia conștientă a Legilor fundamentale ale Naturii care ne
guvernează viețile.”

“Ca Național Socialiști nu urmăm altă voce decât pe cea a Naturii și

nicio altă etică decât cea a Naturii, și știm doar un singur păcat
moral: încercarea de a te revolta împotriva acestei etici.”

“Dacă lumea nu acceptă Național Socialismul ca singura sa speranță

la viitor, omul va avea de a face cu distrugerea. Asta va fi o
consecință logică a încălcărilor sale continue ale Legilor Naturii.”

-Povl Heinrich Riis-Knudsen

“Indiferent de percepția Poporului asupra lui Dumnezeu, a Zeilor sau

a motivului Forței Universului, acesta poate cu greu nega Legea
Naturală ca fiind lucrarea și, prin urmare, intenția acelei Forțe.”

“Natura evidențiază planul divin, căci lumea naturală este lucrarea

forței sau a geniului pe care oamenii îl numesc Dumnezeu.”

-David Lane

“În esența sa, idea Național Socialistă depășește nu doar Germania și

timpurile noastre, ci și rasa Ariană și omenirea din orice epocă;
aceasta exprimă într-un final misterioasa și indestructibila
înțelepciune prin care Natura trăiește și creează: înțelepciunea
impersonală a pădurii primitive, a adâncurilor oceanelor și a sferelor
din zonele întunecate ale spațiului; iar gloria lui Adolf Hitler nu doar
că s-a întors la acea înțelepciune divină, dar a și făcut din aceasta
politica regenerării practice la nivel mondial.”

“Această acceptare este mai presus de înțelepciunea omului, este

acordul cu spiritul Naturii, pe care Hitlerismul îl presupune, sau este
dezintegrarea, haosul etnic, degenerarea omului – separarea sa de
Inima cosmosului; distrugerea.”

-Savitri Devi

-7-
 “Doar omul în ignoranța, orgoliul și îngâmfarea sa și a viziunii sale
greșite asupra lumii, cu el ca centru al universului și deasupra Legii
Naturii, a putut face posibilă dezordinea oribilă în care trăiesc toți
astăzi.”

“Național Socialismul a fost cel mai apropiat lucru care să realizeze

cu succes sarcina de a pune Adevărul să lucreze în realitate.”

-James Mason

“Adevărul este numai unul. Cine crede în el trebuie să-l apere cu

prețul vieții. Și oricine nu crede că deține adevărul, absolut și unic,
nu poate fi un Fascist, astfel, neputând să intre în competiție cu
moartea.”

-Italo Balbo

Dacă crezi în existența acestui obiectiv, acestui Adevăr Universal și

Absolut în lume, atunci devine datoria ta să îl susții. Natura sa însăși
exclude orice posibilitate de compromis – Adevărul este ceea ce este și
nu poate fi schimbat, nefiind negociabil. Integritatea și loialitatea față
de valorile și principiile Adevărului sunt aspectele fundamentale ale
celor ce urmează Adevărul, și aceștia niciodată sub niciun fel de
circumstanțe nu vor fi de acord să facă vreun compromis, chiar și unul
“câtuși de mic” – căci ceea ce începe ca un mic unghi de deviere
invariabil va crește mai larg pe măsură ce continui să îi urmezi calea.

“Este mult prea ușor să ne abandonăm principiile și valorile în fața

presiunii circumstanțelor. Ține de puterea caracterului, a curajului și
a tenacității de a rezista ideilor corosive aduse de inamici care ne
împing să urmăm calea ușoară.

[…]

Este suficient să facem un compromis o singură dată și ne aflăm pe

panta alunecoasă ce duce la trădare.”

-Derek Holland, “Soldatul Politic”

-8-
 Compromisul este locul unde Adevărul urmează să moară, deoarece
dacă ești dispus să faci un compromis pe un lucru, atunci cât de dispus
ești să continui compromisul? Cât din adevăr va mai rămâne după ce
orice compromis a fost săvârșit? Cine câștigă în final? Cu siguranță nu
Adevărul.

Adevărul este că 2 + 2 = 4, și suntem intoleranți cu mincinoșii care

susțin că 2 + 2 = 6, și nu vom face un compromis cu ei niciodată ca să
“fim de acord că avem păreri diferite” sau să “fim de acord undeva la
mijloc” că 2 + 2 ar fi 5.

“Legea naturală, însă, nu poate fi zdrobită, la fel cum nu poți

“zdrobi” nici faptul că doi plus doi fac patru.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cap.15

Într-adevăr, aparent orice om “de dreapta” ar fi de acord cu tot ce s-a

menționat mai sus, susținând că s-ar afla de partea adevărului în
comparație cu “stângiștii deliranți” care se bălăcesc în dorințele lor
copilărești.

Însă știm că ei toți au o “limită,” care odată atinsă, se vor îndepărta

de adevăr, din frica de a-și pune în pericol siguranța personală și
propriul confort. Pentru “conservatorii moderați” (cuckservatives),
această limită s-ar rezuma la probleme rasiale. Pentru rasialiști, ar putea
fi problema evreiască. Pentru alții, ar putea fi poponarismul. Dar
diferența definitorie dintre fascist și toți ceilalți este precis faptul că el
este dispus să facă orice sacrificiu pentru menținerea adevărului.

Chiar și cei care promovează superficial aceleași poziții ca ale noastre,

ar putea să o facă doar cu condiția ca stilul lor de viață să nu fie afectat
în mod negativ. De exemplu, ei ar putea critica Evreii, dar totuși să
susțină cu încăpățânare metode ineficiente (dar sigure) pentru a-i
combate. Ei ar putea să critice dur homosexualii, dar fără să dea afară
prietenii (sau donatorii) degenerați din viețile lor. Ei ar putea accepta
principiul ierarhiei, dar favorizând un sistem politic în care ei ar fi liberi
de controlul superiorilor.

-9-
 Deci, care este experiența noastră cu Dreapta Alternativă? Desigur,
mulți ne asigură că ei ar fi exact ca noi, altruiști în căutarea adevărului –
și totuși, suntem mustrați de compromițători pentru “spiralarea
purității”, ca și cum ar fi o insultă să aperi puritatea Adevărului. Ei cred
că prin compromis sunt deștepți (deștepți încât să fie de acord că 2 + 2 =
5), și se enervează atunci când îi atacăm. Ei aruncă în noi nonsensuri
precum “fereastra Overton”, spunând că măcar promovând ideea de 2 +
2 = 5 îi aduc pe mincinoșii care susțin că 2 + 2 = 6 mai aproape de
adevărul calculului 2 + 2 = 4, când de fapt tot ce au realizat a fost
obscurizarea Adevărului cu o altă minciună. 5 nu este un răspuns “mai
bun” decât 6, deoarece sunt egal de greșite. În final, ei sunt singurii care
au “răsturnat fereastra Overton” mai aproape de mincinoși și mai
departe de Adevăr, nu invers.

“Partidul Muncitoresc Național Socialist nu trebuia să slujească

drept jandarm opiniei publice, el trebuia s-o domine. El nu trebuie
să fie servitorul, ci stăpânul maselor.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, Vol. 2, Cap. 6

“Practica de a mixa Adevărul cu minciuni în efortul de a formula

ceva care să fie acceptat de masele bolnave fără mare efort a
rezultat în Dreapta care și-a construit pentru ea un obstacol de
netrecut al amânărilor și restricțiilor auto-impuse.”

-James Mason, ASEDIU, 9.6

Imaginează-ți dacă acest raționament era aplicat în științele exacte,

sau dacă această mentalitate era aplicată în construirea clădirii în care
locuiești – cât timp ar dura până ce clădirea de deasupra capului tău s-ar
prăbuși peste tine? De fapt, ar fi putut acea clădire să fie construită
măcar? Ai avea încredere în astfel de “constructori”?

Cei ce fac compromisuri de asemenea țipă la noi din cauza “lovirii

spre dreapta”, chemându-ne la alianțe și unitate, la o loialitate
înrădăcinată în noi toți, fiind teoretic de aceeași parte a unui “spectru”
relativ. Însăși natura dicotomiei “Stângii” și a “Dreptei” este o scală
relativă. Aceasta duce lipsa unui punct de referință Absolut – duce lipsa
Adevărului. Ar trebui să vedem drept aliați pe oricine se află “la

-10-
dreapta” Marxismului? Social Democrația? Liberalismul? Unde este linia
trasă și pe ce standard este aceasta bazată dacă nu pe cel al
Absolutului? De ce ar trebui loialitatea și alianțele să fie făurite pe o
premisă relativă?

Dacă am lua în calcul Adevărul, punctul ancorat absolut ca pe o

referință, atunci orice spectru și tot relativismul ar fi desființate – nu
există decât Adevărul și deviațiile de la acesta, minciuni, indiferent dacă
sunt de “Stânga” sau de “Dreapta”. Chiar dacă am fi dispuși să oferim
“Dreptei” o valoare mai solidă, ca fiind ceva ce există în relație cu
Adevărul, atunci singura relație posibilă pe care ar putea-o avea este
aceea de a reprezenta o deteriorare a sa, interpretând-o “spre Stânga”
în ceea ce privește Adevărul. Nu ne supunem niciunui spectru sau
vreunei scale, ci doar Adevărului absolut în puritatea sa deasupra a orice
altceva, iar orice este dedesubt, “Stânga” sau “Dreapta”, nu ne este
aliat.

“Pe vremuri aripa Dreptei catolice centriste devenise cea mai

dominantă forță din țară, iar la scurt timp, mulțumită lui Palmiro
Togliatti, și cu puțin ajutor din partea liderilor noștri pseudo-
”fasciști”, ca noțiunea de “aripa dreaptă” și “fascism” să fie unul și
același lucru a luat naștere. Noi, tineretul fascist, am disprețuit și
am respins această noțiune.”

-Pier Luigi Concutelli

De aceea Fascismul/NS nu are nevoie de dicotomia Stânga/Dreapta

deloc, ci are nevoie doar de valorile eterne ale Adevărului, iar singurul
lucru de care avem nevoie pentru a judeca cine ne este aliat sau nu este
să observăm dacă prin ceea ce fac încearcă activ să atingă Adevărul, caz
în care îi vedem ca potențiali aliați, cu speranță, care au nevoie de
ghidare, înainte de a intra în rangurile noastre ca mândrii Fasciști și
Național Socialiști; sau dacă urmăresc orice alte țeluri care invariabil
intră în conflict cu Adevărul, sunt în cel mai bun caz irelevanți sau un
obstacol, și în cel mai rău caz potențiali sau chiar inamici autentici.

-11-
 Această problemă este rezumată foarte bine în alegoria peșterii lui
Plato: mincinoșii și cei ce fac compromisuri se holbează la umbrele
dansatoare, captivați de acestea, fără să fi văzut vreodată lumina
Soarelui, a Adevărului. Pentru ei, lumea este o multitudine de umbre
dansatoare și forme, un spectru fără un Absolut. Aceștia care au văzut
Soarele, în schimb, nu mai pot să facă distincția între umbre la fel de
bine, astfel pentru ei existând doar o separare între Soare și Întuneric,
între Adevăr și Minciuni. Unii ar susține că cel ce nu a văzut Soarele nu
este un mincinos, ci pur și simplu un ignorant, însă ignoranța sa este
sursa opiniilor fără rădăcini care servesc în a obscuriza Adevărul, căci
acestea nu pot fi niciodată corecte, ci doar greșite, astfel ele adunându-
se la final în nimic altceva decât minciuni. Cum se presupune că cel ce a
văzut Soarele va face un compromis cu cineva care nu l-a văzut
vreodată, dar care se contrazice că umbra lui (și toate celelalte umbre
“din dreapta” zidului Peșterii) este același lucru cu Adevărul Soarelui?

Deci ar trebui să facem un compromis? De ce ar trebui să ne aliem cu

oameni care se bat pe umbre? Sunt umbrele iubite de cel ce este lângă
ieșirea din Peșteră mai bune decât cele ale omului care este mai departe
de aceasta? Este 5 mai bun decât 6 ca răspuns la adunarea 2 + 2? Ar
trebui să valorificăm “monarhiști” moderni ca aliați mai demni decât
conservatorii? Ar trebui să considerăm ambele tabere ca fiind aliate? De
ce?

Am spus deja că pot exista cei care caută Adevărul, care caută ieșirea
din Peșteră, chiar dacă nu o realizează ei înșiși – motivele lor sunt
Adevărate, iar noi îi vom ajuta să iasă din Peșteră pentru a privi spre
Soare. Totuși, sunt toți bârfitorii noștri și compromițătorii cu adevărat
așa? Haide să vedem cu cine avem de a face, acești privitori de umbre, și
să vedem care ar putea fi motivațiile lor, opuse de fel cu ale noastre,
cum diferența dintre ele afectează raționamentul lor către acțiuni, și
cum aceasta modelează criticismul lor asupra noastră.

Motivația din spatele criticismului lor asupra Fasciștilor și Național

Socialiștilor deschiși și fanatici poate fi, în mod evident, ori serioasă, dar
ghidată greșit, în ideea că ei caută drumul spre ieșirea din Peșteră; ori
conspirativă – în mod conștient sau nu, chiar nu contează, căci
indiferent de caz, le demască scopurile ca fiind diferite de ale noastre.
Esența Viziunii noastre este că lumea operează în acord cu niște legi
specifice și obiective, iar noi nu avem nimic de spus în această privință,
noi nu putem decât să alegem dacă să respectăm sau să încercăm să

-12-
respingem aceste legi. Trăind în armonie cu ordinea naturală a
lucrurilor, cu Adevărul, se ajunge la fericire și prosperitate. Respingerea
acesteia duce la degenerare, moarte, descompunere și mizerie. Este
țelul nostru acela de a crea o societate care funcționează în
conformitate cu aceste legi (Statul Organic), nu neapărat pentru
fericirea și prosperitatea pe care o aduce, dar pentru că ne simțim legați
și datori să servim menținerea Adevărului – orice altceva este doar
răsplată pentru această loialitate.

“Soldatul Politic este omul susținut de un Ideal Etern care va

acționa pozitiv în toate situațiile în numele apărării a tot ceea ce
este Drept, Bun și Adevărat.”

-Derek Holland, “Soldatul Politic”

“Puterea ideilor constă în faptul că aceasta cere omului să se

sacrifice pe sine pentru ea fără promisiunea unui salariu mărit.”

-Ernst Jünger, Poziția noastră”

“Calea credinței este în fața fiecăruia dintre noi. Chiar dacă nu este
calea faimei și onoarei, este totuși cea a datoriei și a fericirii
mărețe. Să o găsești înseamnă să obții o parte a puterii eterne care
mișcă lumile.”

-Helmut Stellrecht, ”Credință și Acțiune”

“Oh, tu care preamărești lupta fără de sfârșit, chit că este fără de

speranță, atașează-te de ceea ce este etern!”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

“TREBUIE SĂ FIE LOALITATE ABSOLUTĂ față de un ideal măreț și

acel ideal trebuie să fie ACELA CARE VA DUCE MIȘCAREA CĂTRE
PUTERE ASUPRA STATULUI.”

-James Mason, ASEDIU, 4.6

-13-
 “Gânduri și idealuri nobile. Iraționale ca Iadul. Dar asta ne oferă
avantajul cel mai mare în fața inamicilor noștri; motivul nostru
legitim de a exista ca indivizi; țelul nostru în Viață. Ceva mai măreț
decât noi, și cu siguranță, la fel de mare ca universul în sine.
Aceasta este experiența pe care aceste tipuri liberale nu o vor
cunoaște sau înțelege vreodată. De unul singur, ne susține.
COMBINAT cu armamentul unui proces de gândire la rece, ne va
conduce spre victorie în ciuda lipsei tuturor sorților de izbândă.”

-ASEDIU, 7.4

Motivațiile cauzei noastre sunt altruiste, nefiind derivate din interese

personale sau colective. Ne dorim să ne protejăm Rasa și Națiunile nu
doar din simplul fapt că sunt ale noastre, sau pentru că interesele
noastre individuale sunt legate prin noi de interese de grup, dar și
pentru că toate acestea sunt manifestări ale Adevărului.

Ne iubim Familia, Rasa, Națiunea. Asta este o parte măreață a

motivului pentru care facem ceea ce facem. Dar de asemenea simțim o
constrângere puternică și irezistibilă de a servi Adevărul care
guvernează lumea și care este prezent în toate lucrurile – Familia, Rasa,
Națiunea, și noi înșine. Această îndreptare spre servirea a ceva mai
măreț decât noi înșine ne va conduce mereu pe drumul propriului
sacrificiu pentru aceste lucruri, sau spre a face pur și simplu ceea ce
trebuie făcut.

“Argumentele sângelui nu sunt convingătoare, ci obligatorii.”

“Noi nu ne mulăm după beneficii și obțineri practice, nu avem nicio

nevoie de confort, noi doar cerem ceea ce este necesar – ceea ce
soarta solicită.”

-Ernst Jünger, Către cartea lui F.G. Jünger “Marșul Naționalismului”

“Deodată, o mare greutate s-a ridicat de pe sufletul meu. Am știut că

mi-am găsit calea spre soare în cele din urmă și că zilele
întunericului mintal, al căutărilor și al frustrării fără sfârșit se
terminaseră. Dar în același timp o imensă povară le-a luat locul, însă
într-un mod diferit, ba chiar satisfăcător. Am știut că trebuia, că

-14-
 trebuie să fac ceea ce pot, pentru a răspândi noua și minunata idee și
a-i asigura victoria în lumea ce se afla în curs de colaps – indiferent
de ce m-ar costa, sau chiar și dacă urma să devin un “eșec” care să
fie “hrănit leilor” în “Coloseum”.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată lumea, Cap. 7

Între timp, unii oameni doar dau din gură cu privire la ideea apărării
Familiei, Rasei și a Națiunii, ca simple mijloace de a-și proteja interesele
lor individuale, și toate interesele sunt în mod inerent contradictorii cu
Adevărul. Un om poate fi un degenerat absolut egoist care să-și
petreacă veacul într-un grup din care să poată spune că face parte fără a
onorifica conexiunea sa cu acesta, el fiind în cadrul său pur și simplu
pentru siguranță și creșterea numerelor. Poponarii își petrec veacul cu
presupușii noștri “aliați” “ai Dreptei” din același motiv – ei caută
protecție în fața pericolului Islamului care i-ar arunca de pe acoperiș.
Motivele lor sunt pur egoiste și folosesc idealuri de apărare a Familiei,
Rasei și Națiunii ca un vehicul pentru aceste motive egoiste – ei nu
iubesc cu adevărat aceste valori, și cu siguranță nu simt nicio obligație
față de ele – ei pur și simplu iau o decizie calculată care să le ofere cele
mai multe șanse la un deznodământ pozitiv.

Poponarii nu sunt singurii care urmează această logică și care să dea

doar din gură cu privire la aceste valori, în realitate acționând de fapt în
mod egoist. Singurul lucru care-i constrânge să acționeze așa este
dorința lor de a-și maximiza șansele de supraviețuire și în același timp să
caute confort material și plăceri (gusturile lor nu sunt la fel de
“avansate” ca cele ale poponarilor). Prin urmare, ei nu vor făptui nimic
niciodată în lupta apărării Familiei, Rasei sau a Națiunii, căci făcând asta
și-ar pune în pericol adevăratele motive. Dacă motivele tale sunt egoiste
și egocentrice, atunci ele sunt invariabil narcisiste și invariabil
hedonistice. Prin acest fel se va evita lupta cu orice preț – mortul nu se
poate bucura de confort material și plăceri.

De aceea nu vedem automat oameni care susțin că luptă pentru

Familie, Rasă, Națiune, etc. ca fiind aliații noștri – ei pot la fel de bine să
facă lucruri care la suprafață par să servească cauzei, dar ca scopurile lor
finale să fie egoiste, astfel că motivațiile lor vor încetini mereu crearea
Statului Organic (scopul luptei noastre) care protejează Adevărul în

-15-
favoarea oricărui sistem mecanic care pur și simplu va servi în fața
meschinelor lor dorințe și nevoi.

Orice astfel de sistem trebuie mereu să intre în colaps înapoi în statul

decăzut la suntem martori astăzi (vezi articolul nostru precedent Fața
Decăderii), decăderea care se presupune că a determinat aceste fraude
să se “alăture” Luptei noastre. Prin urmare, de aceea nu suntem
impresionați de formule precum “Etno-Statele Albe”, deoarece sunt
suficient de vagi pentru a înconjura orice sistem mecanic și orice formă
a degenerării, cât timp toți locuitorii săi sunt albi. Un “Etno-Stat Alb”
poate fi de asemenea comunist, libertarian, liberal, etc. Poate fi orice
altceva există deja, doar că în lipsa non-albilor. Asta nu este suficient de
bine.

Aici presupușii noștri “aliați” s-ar dovedi a fi inamicii noștri, căci ei nu

vor dori Statul Organic pentru care noi ne zbatem nici un pic mai mult
decât Evreii. Dacă motivele tale sunt egoiste, egocentrice, narcisiste,
hedonistice – indiferent cât de mult ai pretinde contrariul, indiferent cât
de mult ai da din gură – nu vei beneficia din Statul Organic, cel mult te
vei regăsi complet îndurerat în acesta, căci miezul său fundamental
este acela al loialității, al serviciului altruist, al sacrificiului și al datoriei
față de ceea ce este mai măreț decât noi:

“Fascismul nu promite nici glorie și nici titluri sau câștiguri – doar

datorie și luptă.”

-Benito Mussolini

“Naționalismul modern nu dorește să plutească în spațiul lipsit de aer

al teoriilor, ci luptă pentru “gândirea liberă”, însă dorește să obțină
legături puternice, ordine, pentru a crește rădăcini în societate, sânge
și sol. Nu dorește socialismul oportunităților, ci tânjește pentru
socialismul datoriei, pentru acea lume rigidă și stoică pentru care
omul trebuie să se sacrifice pe sine.”

-Ernst Jünger, Către cartea lui F.G. Jünger “Marșul Naționalismului”

-16-
 “Fiecare are o singură cale adecvată. A o urma face pe cineva fericit
la cele mai mari niveluri, chiar dacă este o cale ce aduce doar
sărăcie și trudă.”

“Orice cale care deraiază de la însemnătatea și scopul vieții este

moarte și păcat. Și chiar dacă acea cale pare plăcută, vei păcătui în
fiecare zi a vieții tale.”

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

“Bunăstarea – dincolo de minimul necesar pentru ca fiecare să-și

finalizeze întrebuințarea – nu este luată în considerare. Doar
întrebuințarea este luată în calcul: căutarea esențialului, al
eternului, prin viață și gând.”

“Atașează-te de esențial – de etern. Și niciodată să nu te îngrijorezi

de fericire – nici de a ta, nici de cea a altor omeni; dar realizează-ți
treaba, și ajută-i pe ceilalți să și le termine pe ale lor, cât timp nu
vor zădărnicii munca ta.”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

Într-adevăr, va fi interesul celor ce sunt motivați prin egoism să

prevină stabilirea Statului Organic cu orice preț. Presupușii noștri
“aliați” vor complota activ împotriva noastră. De aceea noi acceptăm
ușor drept aliați doar pe cei cu adevărat Fasciști și Național Socialiști,
căci identificarea lor deschisă ne arată că ei înțeleg natura Luptei la
mână și lucrează spre aceleași rezultate cu ale noastre (sau cel puțin
sunt foarte aproape de a găsi ieșirea din Peșteră), unde ceilalți “aliați”
din “aripa dreaptă” pot fi doar potențiali Fasciști și NS care se vor numi
așa în timp... sau șobolani neafișați care încearcă să ne tragă în jos.

Noi și presupușii noștri “aliați” suntem din lumi separate. Devine

treaba noastră să ne dăm seama care din ei sunt potențiali camarazi
care vor veni să intre în rangurile noastre, și care din ei sunt șobolani
care trebuie să fie exterminați dacă ne dorim să realizăm Victoria.
Unealta noastră principală în acest proces este criticismul, atât cel pe
care îl oferim, cât și cel pe care îl primim înapoi, căci dacă unul este pe
bune un căutător al Adevărului, luptând să găsească ieșirea din Peșteră,

-17-
acesta va recunoaște criticismul nostru și va răspunde atunci când se va
găsi în afara peșterii și sub lumina Soarelui. Totuși, dacă motivele cuiva
sunt orice altceva, cum ar fi dacă este condus de interese egoiste, de
plăceri și nevoi, atunci va respinge criticismul în mod vehement și va
continua să se certe pe umbra sa. Ba mai mult, cât timp inamicii noștri
precum gașca RJS (Războinicii Justiției Sociale – Social Justice Warriors)
cred cu sinceritate în aceste umbre și nu iau deloc în considerare
existența Soarelui, presupușii noștri aliați vor respinge lumina Soarelui
tocmai pentru că ei înțeleg ce este aceasta și ce presupune pentru
interesele lor.

Cere-i unui mincinos egoist să pună în aplicare altruismul său de a

merge înainte și acționa altruist (mai departe de orice gesturi făcute,
pentru care a fost pregătit să le practice în a avea iluzia de a fi altruist și
care nu îl costă nimic), și va veni cu toate scuzele din lume pentru a nu
face nimic. Acești “aliați” vor respinge criticismul și soluțiile noastre,
venind cu orice număr de scuze care să arate de ce “suntem ineficienți”
sau de ce “greșim” și nu pentru că așa ar fi, ci pentru că asta i-ar forța să
acționeze împotriva micilor lor interese. Un poponar nu va lupta
niciodată în rangurile unei avangarde pe câmpul de luptă, dotările sale
sunt mult mai prețioase pentru el decât orice altceva. Totuși, vei vedea
mulți ca el în spate, comportându-se ca o “avangardă intelectuală”, a
“planificatorilor” și a vorbitorilor, încercând constant să-și justifice
prezența lor în acest grup și în această luptă ca fiind altceva decât
oameni care caută securitate, explicând de ce nu este nevoie
literalmente de un câmp de luptă, ca nu cumva să fie puși în prima linie
a avangărzii. “Aliații” asortați, motivați de interese egoiste vor acționa
exact în același mod.

Acesta este divizorul care ne ajută să stabilim cine ne sunt adevărații

aliați și cine nu, cine are caracter și cine se află aici doar pentru
siguranță, confort și plăceri. Lasă-ne acum să examinăm criticismul
“aliaților noștri” adus asupra noastră și cum continuăm noi în Lupta
noastră, prin această examinare găsind posibilele motivații neafișate ale
acestui criticism, care vor face deosebirea dintre șobolani și cei cu
speranță. În tot acest timp o să dezvăluim în continuare și în amănunt
poziția noastră și de ce acest criticism este unul inacceptabil pentru noi,
și de unde își are originile criticismul nostru.

-18-
Arma Criticii

Lasă-ne să rezumăm ce a fost elaborat până acum într-o manieră mai

succintă: nu putem accepta compromisul deoarece cei ce au viziuni
diferite într-un final vor avea obiective diferite care nu sunt în
concordanță cu Adevărul – sa faci compromisuri cu ei ar însemna să
respingi întregul motiv al Luptei noastre. Ba mai mult, cei ce nu sunt de
acord cu metodele și căile noastre au în final o înțelegere diferită asupra
realității și a legilor naturii, astfel ei nevăzând Adevărul, ci o imagine
distorsionată, o minciună.

Am abordat de asemenea mai multe poziții de criticism până acum în

acest articol, deci ne vom întoarce la ele și le vom aduce la suprafață ca
și punct de reper pentru analizele noastre. În mare am discutat despre
criticismul “Spiralării Purității” și al “Non-Lovirii Dreptei”, precum și
despre chemarea la unitate și alianțe. Toate acestea fac parte din
aceeași narativă a pozării unui front unit împotriva unui dușman comun.
Desigur, acest subiect are foarte multă relevanță, căci articolul
presupune capacitatea de a ne da seama dacă oamenii care cheamă la
astfel de alianțe sunt cu adevărat aliații noștri sau altceva, poate ceva
subversiv. Cu toate acestea, lasă-ne să ne adresăm singuri în fața acestei
chemări: noi nu aprobăm alianțe.

În ziua de azi Fasciști și Național Socialiști din întreaga lume formează

o Luptă unificată împotriva unui inamic comun și către aceleași țeluri,
însă asta se poate numi alianță doar dintr-o perspectivă tehnică, în
ideea că diferiți naționaliști se strâng la un loc, însă ei formează un grup
unificator, drept Arieni și camarazi Fasciști/Național Socialiști. Singurele
alianțe pe care le-am putea forma sunt cele cu entități din afara sferei
Fasciste/NS, cu cei care nu sunt ca noi.

Deasupra a tot ce am adus la cunoștință, în mare faptul că alții fie nu

urmează, fie se chinuie să găsească calea lor spre Adevăr (Soarele din
afara Peșterii), unul din motivele fundamentale pentru care nu ne
băgăm în alianțe a fost prezentat de unul dintre măreții Campioni ai
Luptei noastre (care a făcut această observație presupunând că toate
părțile implicate vor cu adevărat același lucru):

-19-
“Este cât se poate de evident că dacă aceste forțe disperate pe căi
diferite s-ar strânge într-o forță unică, ele ar obține mai repede și
mai sigur succesul. Dar nu se întâmplă astfel. Fiindcă natura
tranșează după logica ei severă; ea lasă diversele grupări să-și facă
concurență și să-și dispute laurii victoriei

[…]

Tot ceea ce atunci nu putea sta singur în picioare se alipea acelor

“asociații muncitorești”; plecau de la credința că opt paralitici,
legați unii de ceilalți, fac desigur cât un gladiator. Printre Paralitici
putea exista un om cu adevărat sănătos; însă atunci el nu avea
suficientă forță ca să-i mențină în picioare pe toți ceilalți și se
trezea paralizat el însuși.

[…]

Nu trebuie niciodată uitat că tot ceea ce este cu adevărat mare, în

lumea aceasta, nu a fost obținut prin lupta aprigă a coalițiilor, ci a
fost cucerit întotdeauna de un învingător unic. Ca urmare a originii
lor, succesele coalițiilor poartă în ele germenii viitoarei fărâmițări,
și chiar ai pieririi complete a rezultatelor obținute. Mișcările
revoluționare de ordin spiritual, cu adevărat însemnate și susceptibile
să răstoarne lumea, nu pot fi concepute și duse la bun sfârșit decât
prin lupte titanice duse de o grupare independentă, niciodată de
coaliții de grup.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, Vol. 2, Cap. 8

“Cât timp Mișcarea rămâne parte din apărarea a ceva de care nu

aparține, va continua să trăiască continua înfrângere a ultimilor
șaizeci de ani.”

-James Mason, ASEDIU, 7.1

-20-
 Rezumând: lanțul este doar atât de puternic pe cât este legătura sa
cea mai slabă, formarea unei alianțe fiind un handicap pentru
elementele sale cele mai puternice, acestea fiind nevoite să se împrăștie
peste tot pentru a proteja elementele slabe și a compensa pentru
handicapul acestora, care anulează forța celor puternici. Așa cum este
titlul acelui capitol din Lupta Mea: “CEL PUTERNIC ESTE MAI PUTERNIC
CÂND RĂMÂNE SINGUR”.

Astfel, în fața lipsei noastre generale de încredere față de alte grupuri

care nu acționează deschis către aceeași Viziune asupra Lumii cu a
noastră, există un argument strategic pentru evitarea coalițiilor.
Neîncrederea, în schimb, își are originile din dintr-o altă problemă
legitimă care este criticată de presupușii “aliați” drept Spiralarea
Purității – dacă am intra într-o coaliție, atunci am face-o bazându-ne pe
un numitor comun vag în detrimentul tuturor aspectelor specifice și
exacte ale Viziunii noastre asupra Lumii și a tuturor lucrurilor pentru
care Luptăm, pentru a evita să “lovim Dreapta”. Grupul ar deveni astfel
ceva mai mărunt decât ce era pe propria muncă iar ca rezultat, scopurile
sale finale ar fi obscurizate.

“... nu ne permitem niciun moment în plus să repetăm aceeași

greșeală de a mixa și confunda țelurile și prioritățile noastre
precum au făcut atâția din Aripa Dreaptă.”

-James Mason, ASEDIU, 7.5

Pe scurt: alianțele vin de la sine cu prețul menținerii principiilor și

țelurilor unei părți, cum acestea se presupune că ar trebui să stea
cuminți și să nu ducă la “scufundarea vasului” numeroaselor varietăți de
elemente ce alcătuiesc această alianță. Cerința oricărei alianțe este
aceea ca toate grupurile implicate să se supună unui anumit nivel de
pasivitate și să renunțe la libertatea de a acționa pe cont propriu atunci
când se consideră acest lucru potrivit. Echivalentul social al acestei
situații ar fi găzduirea unui “fan-club” de Filme de Groază și integrarea
acestuia într-un club mai mare de Iubitori de Cinema și să sfârșească
prin a viziona comedii romantice sau alte genuri pe care nu le-ai fi
preferat mai mult decât tematica de Groază, în tot acest timp rămânând
tăcut și fără să te plângi în vreun fel.

-21-
 Singura cale prin care ne putem păstra și urma țelurile noastre
distincte și precise, care sunt definite de ferma noastră aderare la
Adevăr, este să rămânem statornici în calea noastră care se menține
ferm față de restul (așa cum Adevărul ține piept minciunilor nesfârșite),
respingând idea oricărei coaliții și a inerentei sale ambiguități, care ne-ar
provoca un handicap în atingerea țelurilor pe care nimeni altcineva din
coaliție nu le împărtășește cu noi. Ba mai mult, devine benefic faptul că
ar trebui să criticăm astfel de coaliții și ambiguitatea lor pentru a ne
urma propria cale, cu distinctele și coerentele sale idealuri, să luminăm
cât mai limpede claritatea și consistența ei, împotriva batjocurii ce-o
înconjoară din toate părțile și încearcă a o uzurpa și absorbi. Strălucirea
pe care o produce atrage doar tipul de oameni care sperăm să ni se
alăture, care caută Adevărul și care nu au o listă neagră care să fie
contrară cu a noastră.

Dacă ne asumăm intenția malefică din spatele târârii Fasciștilor/NS în

coaliții, atunci scopul evident al acestei acțiuni este acela de a ne face să
respingem propriile idealuri și să le susținem pe ale altora; sau să ne
manipuleze, slăbindu-ne “temporar” fanatismul către promovarea
idealurilor noastre și luarea măsurilor care ar duce la realizarea
acestora. Coalițiile nu au niciun beneficiu pentru noi, chiar și cu intenții
bune în spatele lor, iar interesul subversiv este realizat prin însăși natura
coalițiilor, cu niciun efort special sau trăsătură distinctă prin care natura
malefică a alianțelor propuse să poată fi identificată, prin urmare
devenind dificil să spunem dacă un oarecare “aliat” care promovează o
coaliție o face din naivitate... sau pentru că este un inamic care caută să
ne arunce în noroi și să ne facă să ne supunem pasivității. În orice caz:
nu vom accepta niciodată – nu ne permitem să facem asta. Este un
singur front în această luptă, NS/Fasciști împotriva tuturor.

“Noi luptăm împotriva tuturor. Acesta este Fascismul.”

-Pierre Drieu la Rochelle, “Socialismul Fascist”

Aceasta, desigur, trezește un alt criticism de la așa zișii aliați, în mare

acela că “de ce nu puteți să ne lăsați/îi lăsați în pace? Lăsați pe fiecare
să-și realizeze propriile lucruri, să-și urmeze propriile tactici și drumuri
spre Victorie, căci fiecare lucru mărunt ajută, noi toți contribuim și
ajutăm la aceleași rezultate”. Acest argument nu este unul nou:

-22-
“Mulți dintre cei din aripa dreaptă sunt preocupați în mod sincer și
cunosc acest lucru din luptele mele cu oameni ca Maguire, Snowden,
Welch, Hargis și ceilalți, și din revelațiile referitoare la cine sunt ei cu
adevărat. “Aceștia fac bine,” mi se spune, “de ce să nu fie lăsați să-
și urmeze afacerile în propriul lor stil. Ei ajută. Nu le face rău.”

Continui să susțin că aceștia dau doar impresia că ajută, însă în

adevăr fac rău.

Înainte ca o mulțime de oameni să se răscoale și să facă în efectiv

ceva legat de o situație tiranică, trebuie ca mai întâi să se acumuleze
o anumită presiune emoțională. O pocnitoare nu are forța unui glonț
pentru că explodează inofensiv în toate direcțiile. Însă aerul din
spatele glonțului nu poate scăpa decât dacă propulsează glonțul cu o
viteză năucitoare, pentru că e compresat și direcționat prin canale
precise.

Atâta timp cât Welch și restul celor din anturajul său, atât bogați
cât și săraci, se pot amăgi cu iluzia că “luptă împotriva evreilor”
prin explodarea presiunii din interior în mod verbal și inofensiv, în
toate direcțiile și fără să rănească în vreun fel nici un trădător
evreu, aceștia împiedică presiunea de care avem nevoie pentru a ne
înfuria la propriu și de a lupta.

Evreii cunosc acest lucru și le permite la sute și sute de organizații

inofensive de aripă dreaptă să pălăvrăgească la nesfârșit în liniște,
în spatele “cortinelor de hârtie” montate de evrei. Aceștia nu ajung
la nici un număr semnificativ de persoane înafara propriului lor grup.
Și chiar atunci când reușesc să facă asta, abordarea lor e atât de
anemică și atât de greșită din punct de vedere psihologic, încât nu
reușesc să convingă decât foarte puține persoane.

Aceștia absolut niciodată nu iasă în public sau pe stradă, și niciodată

nu ating masele de oameni prin mișcări masculine inspiratoare și
motivante, care sunt singurele capabile de a cuceri inimile
gloatelor! Aceștia împart literatură și nu vorbesc decât între ei.

Dacă 10% din banii care intră an de an în astfel de mișcări de

pocnitori, ar fi compresați, direcționați și folosiți în spatele unui glonț
ideologic care să fie propulsat de adevărați 250 luptători, nimic nu i-
ar opri pe evrei din a zdrobi și distruge un astfel de “glonț” ideologic.
Chiar și fără acei bani, dar cu câteva grăunte de “praf de pușcă,” care

-23-
 să fie compresat și direcționat cu forță, am fi câștigat deja ura
hotărâtoare a evreilor, care reprezintă singurul semn clar că nu
tragem în ei cu eternul “gaz” de aripă dreaptă, ci cu gloanțe mortale
despre care ei înșiși știu că în cele din urmă le va distruge puterea
ilegală și tiranică.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cap. 12

George Lincoln Rockwell uneori copia pasaje întregi din

autobiografia sa, “De această dată Lumea (This Time the World)” în
cadrul ultimei sale lucrări, “Puterea Albilor (White Power)”, și de acolo
putem să tragem concluziile pe care Rockwell le-a conturat din
experiența cu “aripa dreaptă” americană:

“Din motive politice, și nu din ostilitatea personală, expun conștient

și meticulos aceste fraude politice. Doctorul nu poate vindeca cât
timp pacientul visează la măcănii și-și imaginează că “se face mai
bine”. Pacientul, Rasa noastră Albă, moare! Situația este disperată, și
este vicios de criminal să fii milionar și apoi să iei monedele și
bancnotele unor oameni sinceri în schimbul unui sirop de zahăr!

Aripa dreaptă nu poate fi toată măgulită, dar poate fi condusă la

un loc. Acesta este țelul nostru gol-goluț. Intenționăm să facem
imposibil falșilor și prefăcuților să-și mențină spectacolul
medicamentelor, indiferent cât și-ar bate tobele lângă biroul
nostru. Mai devreme sau mai târziu măiestria noastră asupra aripii
drepte va fi asigurată. Am înfruntat și bătut tot ce aveau Jidanii mai
rău. Vom aveam mici probleme în a cuceri și organiza aripa dreaptă
lipsită de caracter. Expunerea adevărului simplu despre astfel de
oameni precum Russel Maguire este parte a cuceririi crude, dar
absolut necesare. Indiferent cât de urâți și blestemați vom fi de cei
înguști la minte, noi vom câștiga americanii sinceri și Oamenii Albi,
când aceștia vor vedea că am realizat lucrul pentru care ei se
rugaseră de mult: am unit aripa dreaptă și-am introdus fier în
coloana sa vertebrală. Procesul nu este niciodată unul ușor sau
plăcut, dar noi intenționăm cu adevărat să salvăm Țara Noastră și
Rasa Noastră. Sentimentele rănite ale câtorva milionari, hobby-iști
și lideri incompetenți nu ne vor descuraja din misiunea noastră
sfântă.

-24-
Adăugând la tratamentul neserios oferit acestui pericol mortal de
acești oameni, liderii frauduloși și lipsiți de caracter și mizerabilii
milionari “patrioți” de asemenea au un efect temător asupra liderilor
reali care ar oferi din talentele lor în efortul de a ne salva pe noi
înșine. DeWest Hooker lucrează acum în Italia într-o companie de
îmbuteliere. Este dezgustat și descurajat. Experiențele sale cu
Maguire și ceilalți, aceleași experiențe care au făcut viața mea și a
familiei mele mizerabile, l-au împins înapoi în brațele Jidanilor și a
banilor lor. Nu ne putem permite asta, americani! În fiecare zi mi se
spune fără răsuflare ce lider indispensabil sunt, și cum mișcarea are
nevoie de mine, și cât de teribil ar fi dacă mi s-ar întâmpla orice. Este
adevărat într-adevăr. Către diavol cu modestia frauduloasă! Fără
mine, nu ar fi decât murmurat și șușotit și furișat și publicări și
speranță în America, în timp ce Jidanii și-au numărat banii, i-au
împins pe Negrii în școlile și în casele noastre și au făcut gesturi de
atac de dragul aparenței din când în când precum astfel de
“antisemiți” lipsiți de caracter.

În urmă cu trei ani, am scris o predicție cum că un atac în lanț

“nazist” ar reînvia întreaga aripă dreaptă, dându-i curaj – și așa a
făcut! Evreii ne arată cum suntem pentru ei un fior pe șira spinării,
scuipând mai departe mai multe minciuni anti-naziste și înșelăciuni
decât niciodată!

Dar Hooker este unul din oamenii care ar fi putut conduce tineri
bărbați luptători, precum sunt și eu, într-o luptă spre salvarea
Americii! Oamenii “de treabă” care susțin “Trezirea America”
(Wake Up America), “patrioți” precum Maguire au împins un mare
lider alb în armele cămătarilor evrei! Câți precum Hooker mai sunt
este o întrebare tragică fără răspuns.

Nu America, nu este rău să-i expui și să-i ataci pe Maguire și cei de

teapa lui. Astfel de inconștienți au dăunat mișcării pe care se
presupune ca trebuiau sa o creeze de ceva ani buni. Până când
acești “patrioți” nu intră cu toți banii lor, creierele lor, cu tupeul și
sângele lor, nu vor fi decât niște fraude, iar eu am de gând să le dau
la o parte din calea noastră.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată lumea, Cap. 11

-25-
 Pe scurt: noi nu putem accepta însăși existența altor grupuri care ar
putea deraia forțele și energiile unor potențiali cu speranță, dar încă
nerealizați Fasciști și Național Socialiști din drumul pe care sunt destinați
să-l urmeze, drumul care iar pune în rangurile noastre, în mâinile mai
multor impostori și frauduloși care din toate motivele și intențiile
posibile îi pun într-o stare pasivă, catatonică, dacă nu din alt considerent
decât acela că sunt forțați să procedeze așa pentru a fi în grațiile alianței
murdare în care au fost târâți. Acești oameni puternici, a căror voință ar
fi lăsată să se desfășoare complet în cadrul unui grup Fascist/NS, sunt în
schimb subjugați de conducerea lanțurilor slabe cu care au fost legați.

Este necesar pentru Victoria noastră (și cel mai bun mod de a onora
moștenirea Comandantului Rockwell ca pe unul din cei mai Măreți
Campioni ai Cauzei noastre) să nu mai lăsăm loc impostorilor și
fraudelor, astfel spectrul “aripii drepte” fiind încă o dată de niciun uz,
întrucât există exclusiv ca o premisă și un strigăt de raliu pentru unitate
și alianțe ale acestor fraude și impostori. Nu este decât Fascismul/NS și
restul (invariabil “în stânga noastră”), iar restul există exclusiv drept o
tumoră canceroasă care distrage seva Luptei noastre – așa zisa “aripă
dreaptă”, care există pur și simplu ca un ultim șanț, “calea ușoară” cu
care potențiali cu speranță fasciști/NS își pierd timpul; sau ca un teren
de joacă pentru cele mai rele fraude – trebuie să fie înlăturată.

Rockwell a avut experiențe personale cu toate aceste argumente și

chemări la unitate pe care le auzim astăzi. Capitolul “CINCIZECI DE ANI
DE FALIMENT” pe care îl cităm din “Puterea Albilor” nu se referă la
perioada anilor 1950-2000, ci la cei 50 de ani care l-au făcut pe Rockwell
să pună în mișcare activismul Național Socialist pe la sfârșitul anilor 50.
Deja am demonstrat cât de puține s-au schimbat în cei 50 de ani de la
Rockwell, în total peste 100 de ani de eșec total până acum, și totuși
presupușii noștri “aliați”, mai concret cei ce cară manta “Dreptei
Alternative”, încă insistă să fie ceva nou și original, decât ceva ce se
pierde în drumul pierdut al obscurității.

-26-
 Sunt doar două sau trei variante prin care putem judeca ce este de
fapt “Dreapta Alterativă”:

• ori este o continuare a Poziției a Treia și a trendului Noii Drepte

de “a fi un nazist evitând să fii numit un nazist”, trend enterist
ordinar, care îi pune în categoria idioților cu onoruri pentru noi;
• o continuare a conservatorismului american (citește: liberalism)
printr-un nou brand care să fie mai atractiv pentru o cohortă
demografică mai tânără (conservatorism pentru mileniali);
• sau este doar o adunătură de liberali (de exemplu, conservatori
americani) care au realizat brusc că nu le plac cioroii și evreii,
dar fără să renunțe la celelalte valori liberale, vrând exact
aceleași lucruri, minus imigranții cioroi, evrei, mexicani și
musulmani.

Deci haideți să parcurgem fiecare posibilitate în parte și să o analizăm

cât mai în detaliu.

-27-
Dreapta Alternativă – Tactică Enteristă?

Dacă Dreapta alternativă este continuarea Poziției a Treia și a

trendului Noii Drepte, atunci avem de a face cu argumentul de 60 de ani
că “nu poți fii nazist deschis!,” un argument pe care “aliații” noștri îl vor
aduce în vedere, chiar dacă această evaluare particulară a Dreptei
alternative este invalidă (și cu toată sinceritatea, această posibilitate
este puțin probabilă, deși Dreapta alternativă evident atrage aceleași
găști din Poziția a Treia, idioți din Noua Dreaptă și alți “naziști prefăcuți”
în rangurile sale).

Ideea că nu poți fi un fascist/național socialist a existat încă de la

finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Se datorează victoriei totale
percepute de lume a inamicului nostru, dacă nu din alt considerent, că
noi am perceput inamicul ca pe o singură forță dominantă care
orchestrează totul, astfel că totalitatea sa ne-ar pune la pământ cu forța
dacă ne-am eticheta drept fasciști/NS din nou. Aceasta este “pedeapsa
de sus”, partea discuției în care puterile ne-ar ataca direct cu toată
forța.

Nouă ni se spune astfel în mod repetat că nu ne putem proclama

deschis că suntem fasciști/NS din cauza “imaginii negative” pe care o
are publicul general asupra noastră, întrucât inamicul nostru victorios
ne poate reprezenta în istorie ca antagoniști ai ei, masele acceptând
această îndoctrinare prin educație și mass media. Aceasta este
perspectiva prin care avem “lipsa suportului de jos”, căci masele nu ni
se vor alătura niciodată în lupta noastră.

Acest argument a fost discreditat și ulterior distrus de George Lincoln

Rockwell, iar dacă i-ai citit cărțile “This Time the World (De această
dată Lumea)” și “White Power (Puterea Albilor)”, atunci ar trebui să fii
familiarizat cu incredibila agonie atroce, disperată și exasperantă pe
care cineva o simte atunci când nimic nu s-a schimbat, că aceleași non-
argumente au rămas neatinse de decenii întregi. Ba mai mult, cineva
simte rușinea în fața omului care a făcut atâtea pentru Luptă, un
adevărat Campion al Cauzei noastre, și totuși nu am trecut peste
aceleași ordinării vechi pe care așa zișii săi “aliați” i le-au aruncat în față.

“Nu putem niciodată să câștigăm cu aderare deschisă la Național

Socialism și svastică,” explică acești domni într-un mod slab. “Evreii
au învățat prea mult oamenii să ne urască,” adaugă ei. “Dacă
folosim svastica și îl venerăm pe Hitler prea deschis, ne vor băga la

-28-
 închisoare sau ne vor ucide!” Și nu i-au închis pe TOȚI sau omorât pe
unii din ei cei care au creat revoluții, incluzându-i pe evreii revoluției
Roșii? Suntem Național Socialiști ca să fim mai fricoși și temători
decât o gașcă de evrei? Însăși această persecuție și vărsare de
sânge pe care astfel de indivizi indeciși încearcă să o evite este
esențială pentru victoria noastră!

Acestea nu sunt cuvinte goale. Eu le-am dovedit adevărul aici în

America, puterea centrală a evreimii mondiale, prin a fi bătut, a
merge la închisoare și la spitalul de nebuni, prin a-mi pierde familia
dragă și prin a trăi ca un animal. În doisprezece zile începând de azi,
pe când scriu asta, o să trec prin închisoare din nou. Aceste lucruri
sunt neplăcute și chiar sfâșietoare – dar TREBUIE SĂ FIE!

M-am ridicat în doi ani la o poziție de conducere în lupta globală

pentru omul Alb, începând ca un lefter, neștiut și neajutorat individ
singur precum milioane și milioane de oameni – simplu și numai din
cauză că am folosit cu gratitudine și afecțiune numele și simbolurile
prețioase care au fost îmbăiate și înmuiate în astfel de oceane de
sânge și lacrimi – svastica și numele liderului, Adolf Hitler.”

-George Lincoln Rockwell, “In Hoc Signo Vinces”

Natura acestui argument, dacă-i putem spune astfel, era mult mai
convingătoare imediat după război, când majoritatea oamenilor în viață
din lume au fost contemporani ai acelei perioade din istorie, când
propaganda anti-nazistă era parte din viața lor zilnică, într-o variantă
mai definitivă și mai intimă decât este astăzi. Într-adevăr, acuzația “ești
un nazist!” a fost pusă în practică aproape imediat după război pentru a
face “aripa dreaptă” să împingă linia pe care și-o doreau evreii să o
împingă, era o tactică bazată pe frică, care iar lăsa pe “dreptiști” să
presteze ca neajutorați, precum țestoasele căzute pe spate care se
încing la soare. Nu contează dacă unul este cu adevărat Fascist/NS și
încearcă să ascundă asta, sau este un conservativ slăbuț care are
tentativa de a se opune planurilor evreiești, acuzația va fi aruncată
indiferent cu intenția de a pune acuzatul în defensivă.

Unul dintre cele mai bune exemple ale acestei tactici și ale
rezultatelor ei în practică este cel al umilinței lui Nick Griffin la Question
Time, când a sfârșit bâlbâindu-se și încercând să spună ceva despre

-29-
Legea Europeană, după ce a fost confruntat de un evreu din audiență
plasat strategic acolo, legat de afirmațiile sale anterioare despre
validitatea Holohoax-ului.

“Nu pot să explic de ce obișnuiam să spun aceste lucruri […] deoarece

conform Legii Europene” aduce cu sine o reacție corectă de “îți bați joc
de mine?” de la audiență, și unul nu are nevoie de o gloată verificată de
oi conformiste, sau de un panou electric care emite luminițe să dirijeze
audiența când să râdă sau să suspine sau să huiduie, pentru a primi o
astfel de reacție la acel răspuns. A fost slab și patetic, lăsându-l pe
Griffin să transpire pe tot spatele în căldură până când este bine gătit.

Către conservatori și restul celor din “aripa dreaptă” care trebuie să

aibă de a face cu acuzația “ești nazist!” putem spune doar un lucru:
“greu rahat”.

“Precum a zis comandantul Rockwell în anii 60, dacă ești bazat pe

principii rasiale și ești conștient de rolul evreilor și dispus să îl discuți,
atunci ei te vor cataloga drept “nazist” indiferent de ce te-ai numi
tu sau grupul tău. Poți încerca chiar să-i blestemi pe naziști și totuși
vei fi numit și tu numit “nazist”.”

-James Mason, ASEDIU, 6.19

Normal că vă vor numi naziști, ba mai mult, tu ai putea la fel de bine

să fii un nazist în ochii lor dacă nu ții pasul cu obiectivele veșnic
schimbătoare ale “progresului”, aceasta fiind natura spectrului politic și
relativ Dreapta/Stânga care primește atâta credit – dacă cineva s-ar uita
“în Dreapta lor”, ar vedea inevitabil în capătul liniei Fascismul, unde
constructorii acestui spectru l-au plasat. Așadar, dacă te muți un
centimetru “către dreapta”, ai putea la fel de bine să străbați tot drumul
– acesta este echivalentul atitudinii pantei alunecoase: “dacă astăzi nu
permiți drepturile transsexualilor, mâine vei gaza evrei și elimina
întreaga libertate!”

Cu toate astea, pare că “aripa dreaptă” americană a reușit să vină cu

un contra argument încercând să redefinească spectrul, precum și
Comunismul și Fascismul deodată, punându-le laolaltă în “extrema
Stângă” (definită ca LIPSA LIBERTĂȚII) la capătul spectrului, cu Anarhia
în “extrema Dreaptă” (definită ca PREA MULTĂ LIBERTATE) și

-30-
“conservatorii vechi și buni ai Statelor Unite cu valori de nota 10” în
nenorocitul mijloc (CANTITATEA SUFICIENTĂ DE LIBERTATE!). Ignorând
faptul că conservatorismul american, precum clasicul liberalism, are mai
multe în comun cu Anarhismul decât au Comunismul și Fascismul între
ele – aceasta nu este decât o strategie defensivă concepută de
conservatori americani împotriva acuzării “ești nazist!”, care în practică
duce la următoarea: “Nu, TU EȘTI NAZIST!”

Pur și simplu briliant. De fapt, în unele privințe chiar este, căci

încearcă să uzurpă acuzația și să o folosească împotriva acuzatorului,
încercând să lupte împotriva inamicului cu unealta sa principală. Având
în vedere condițiile în care se găsesc “dreptiștii”, lucrul acesta este cel
mai bun la care puteau spera. Ba mai mult, noi Fasciștii și Național
Socialiștii autentici nu am avea o problemă cu asta, în afară de afirmația
ridicolă cum că Fascismul și Comunismul ar fi același lucru, astfel
hrănindu-ne una dintre principiile noastre majore, acela de a ne
îndepărta de elemente nedorite (pe care le voi enumera mai târziu) așa
cum “Stânga” și “Dreapta” au jucat cartofi fierbinți cu eticheta de
nazist.

Întorcându-ne la argumentul principal, Rockwell a demonstrat că

vorba “nu poți fi un nazist deschis!” este total falsă și a demonstrat asta
încă de când sentimentul anti-nazist era cu mult mai intim pentru
majoritatea oamenilor în viață de la acea vreme.

“Am fost determinat, desigur, să organizez un program care să fie în

esență Național Socialist – nazist – dar vreme îndelungată m-am
jucat cu ideea de a îl “deghiza”, așa cum fac mulți dreptiști, folosind
niște nume diferite și niște simboluri ușor diferite. La acea vreme, un
partid “nazist” deschis părea prea fantastic să te gândești măcar la
el.

Dar atunci am început să reflectez la pata supremă a evreilor care

era mereu “Ești un nazist!” Și m-am gândit cum să răspund “Să fii al
naibii de sigur că suntem naziști, și curând vă vom îndesa evrei
trădători în camere de cazare!”

Într-un final aveam răspunsul! Fiind deschis, arogant, nazist în

totalitate deschis, și nu unul pe furiș, dar un nazist cu svastică,
trupe de asalt și declarații deschise ale intențiilor noastre de a gaza
evreii trădători (după investigații, procese și condamnări), nu doar
că aș pune capăt “tratamentului silențios” murdar – căci ei nu ar

-31-
 putea niciodată să ignore naziști cu svastică pe bande la brațe și
care vorbesc despre camere de gazare – dar i-aș forța pe evrei să-
mi publice propaganda în presa lor! De fiecare dată ar urla că am
susținut “camere de gazare”, iar oamenii ar fi șocați, dar ar pierde de
asemenea puțintel din “frica lor de evrei” precum Biblia arată
teroarea murdară inspirată de acești “apostoli ai toleranței”.

Dacă milioane de oameni ar citi în continuare în presa evreiască

despre un om care nu era doar un “antisemit”, ci un Hitlerist, un
nazist – care a supraviețuit astfel – mitul invincibilității evreiești ar
fi strivit. Oamenii timizi și mici din întreaga țară care citeau cu teamă
și liniște tot acest material conceput să “îi trezească” în toți acești ani
ar începe să se târască afară din dulapurile lor. Cât timp evreii erau
disperat de ocupați să mă combată, micii indivizi ar începe să devină
mai tupeiști și ar începe să acționeze mai mult ca părinții lor
fondatori ai Americii.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp12

Comandantul Rockwell a demonstrat (cel puțin în Statele Unite) că

fiind un Fascist/NS deschis nu duce la contraatac imediat împotriva
tuturor oamenilor implicați cu eticheta pe ei, lăsându-i liberi să opereze
într-o anumită capacitate.

Aceasta a dovedit eficient că inamicul nostru, deși are într-adevăr

control total, nu este așa de monolitic și neconstrâns încât să poată
acționa direct, deschis și cu impunere. În realitate, inamicul nostru
prezintă o multitudine vastă care pur și simplu împărtășește o opoziție
comună împotriva scopurilor noastre, însemnând că ei au propriile lor
conflicte și rivalități interne. Ba mai mult, ei trebuie să-și urmeze
propriile reguli, fie deoarece ei cred în acele reguli, fie pentru că ei au
nevoie ca oile să continue să creadă și să joace după aceste reguli.
Ambele revelații vor fi expuse de viitori Campioni ai Luptei noastre care
ar veni după Rockwell, precum Dr. William Luther Pierce și James
Mason.

Chiar mai departe de Statele Unite, totuși, acest lucru rămâne

adevărat, până și în țările cu cele mai stricte legi încercându-se să le
pună piedică și să-i suprime pe Fasciștii și Național Socialiștii camarazi ai
noștri, care reușesc să ducă mai departe Lupta în timp ce proclamă

-32-
deschis cine sunt și ce susțin. Aceasta pune la punct eficient partea
“pedepsei de sus” din acest argument. Totuși, unii vor spune că situația
s-a schimbat din anii 50 și că inamicii noștri și evreii au un control cu
mult mai mare asupra morții în întreaga lume astăzi – și într-adevăr,
deși este adevărat că lucrurile s-au înrăutățit, această lecție de la
Rockwell încă rămâne validă și se auto-evidențiază în cât de multe
grupuri Fasciste/NS deschise care se formează si operează astăzi.

Asta nu înseamnă că nu primim pedeapsă și suprimare de la inamicul

nostru, deși face învechită ideea că proclamându-te deschis ca
Fascist/NS ar aduce consecințe imediate, însemnând că nu există un
obstacol sau pericol unic în a face asta în opoziție cu a ascunde
convingerile adevărate, fiind așadar mai multe avantaje astfel decât să
stai mereu în defensivă împotriva acuzațiilor inamicului. Toate
obstacolele de după sunt în esență aceleași, indiferent de cum se
autoproclamă cineva – dacă nu ții pasul cu agenda progresivă, vei fi
etichetat nazist oricum, așa cum am explorat mai devreme.

Celelalte pericole rămase sunt legate de cât succes poate atinge

cineva în Luptă și cât de disperați sunt inamicii noștri să ne oprească, în
acest caz ei rezolvând prompt asta prin ucidere, indiferent dacă cineva
este cu adevărat Fascist/NS sau nu. Totuși, în timp ce vom explora mai
departe, doar Fascismul și Național Socialismul prezintă un pericol
adevărat pentru ei, în special datorită naturii noastre fanatice, nesupuse
și absolute și succesului nostru datorat naturii spuse, contrar “aliaților”
noștri.

Decenii au trecut iar șocul inițial în societatea globală cum că Fasciștii

și Național Socialiștii încă mai există după cel de-al Doilea Război
Mondial, și că își proclamă deschis și cu tupeu loialitatea lor față de
Adolf Hitler și alți campioni din lume, a dispărut. Existența
Fascismului/NS în era de după război a devenit mai acceptată și și-a
pierdut din impact de la sine.

Lideri puternici mereu vor inspira o viață nouă în luptă și se vor face
remarcați în lume, care va sta cu indignare la această îndrăzneală.
Istoria recentă, pe de altă parte, a inaugurat următoarea fază a
colapsului societății și a involuției. O nouă generație de progresivi ușor
ofensabili a revitalizat panica simplei idei a existenței Fascismului/NS
după era războiului ce ar putea fi provocată imediat după. Cu 50 de ani
în urmă, reacția era cel mai probabil “cum pot să fie naziști, cum te poți

-33-
numi nazist, DOAR ce i-am înfrânt!!!,” în timp ce acum auzim “cum pot
ÎNCĂ să existe naziști, adică suntem în anul în care suntem, pur și simplu
nu pot una ca asta!!!”

Cealaltă parte a argumentului, “lipsa suportului de jos” a fost de

asemenea discreditată într-o parte de Rockwell, dar mai mult de Dr.
William Luther Pierce și de James Mason și de mulți alții dintre
Campionii noștri până la Hitler însuși, dacă considerăm raționamentul
de căutare a “suportului de jos”. Dorința de a avea acel suport vine la
pachet cu afacerea criticismului “aliaților” noștri cum că nu ar trebui să
îndepărtăm oameni, că ar trebui să urmăm abordarea unei mișcări în
masă, că nu putem realiza nimic fără mase. Fasciștii și Național Socialiștii
oferă o respingere răsunătoare acestor puncte de vedere și proclamă
proeminența calității peste cantitate, un aspect etern al Adevărului
care se menține adevărat chiar și când are de a face cu mișcări politice!

“După aceea, numărul membrilor nu trebuie să crească la infinit,

dimpotrivă: numai o elită restrânsă poate fi energică și
îndrăzneață; o mișcare a cărei organizație ar crește la nesfârșit ar
slăbi din această cauză într-o zi, prin forța împrejurimilor.
Organizațiile pletorice își pierd încetul cu încetul combativitatea și nu
mai sunt capabile să susțină cu hotărâre și spirit ofensiv răspândirea
unei idei.

Cu cât o idee este mai bogată și mai fertilă în fermenți

revoluționari, cu atât propagatorii ei trebuie să fie mai activi, dat
fiind că forța subversivă a unei astfel de doctrine riscă să-i
îndepărteze pe burghezii lași. În forul lor interior, ei se vor putea
simți partizani, dar vor refuza s-o recunoască deschis. De aceea
organizația unei idei cu adevărat revoluționare nu primește membri
decât din rândurile celor mai activi partizani. În această activitate,
garantată de o alegere firească stă condiția unei propagande
ulterioare a mișcării, ca și lupta victorioasă pentru înfăptuirea ideii.

Cel mai mare pericol care poate amenința o mișcare este creșterea
anormală a numărului de membri ca urmare a unui succes prea
rapid. Atâta vreme cât trebuie să lupte, o mișcare este evitată de
toate ființele lașe și funciarmente egoiste, dar acestea încearcă
repede să câștige calitatea de membri dacă partidul, prin dezvoltarea
sa, își afirmă succesul. Acestui lucru trebuie să i se atribuie faptul că
multe mișcări victorioase rămân deodată în urmă, înaintea

-34-
succesului definitiv, înaintea desăvârșirii scopurilor lor și, cuprinse
de o slăbiciune internă, încetează să lupte și se șubrezesc. După
prima victorie, în organizația ei s-au introdus atâtea elemente rele,
nedemne și în special lașe, încât în final acești lași au majoritatea și
îi sufocă pe combativi. Ei deturnează mișcarea în slujba propriilor
lor interese, o coboară la nivelul propriului egoism meschin și nu fac
nimic pentru a desăvârși victoria ideii originare. Atunci fanatismul
slăbește, forța combativă este paralizată sau, cum obișnuiește să
spună foarte just în asemenea cazuri lumea burgheză: “Acest partid
și-a turnat apă în vin”. Și totul este cât se poate de bine cât se poate
de bine în cea mai bună dintre lumi. (Când se întâmplă asta, într-
adevăr, copacii nu mai pot crește către Rai, însemnând că lucruri
mărețe nu mai pot fi atinse; copacul a crescut cât a putut iar declinul
e iminent)

De aceea este indispensabil ca o mișcare, din necesitatea propriei

sale conservări, să i se închidă mulțimii de îndată ce succesul este
de partea sa și ca pe viitor ea să procedeze la creșterea organizației
sale cu nesfârșită precauțiune și după o examinare temeinică. Numai
astfel mișcarea își va păstra nucleul intact, proaspăt și sănătos.
Trebuie avut grijă ca numai acest nucleu să conducă mișcarea, cu
alte cuvinte, să întreprindă, în calitatea de deținător al puterii,
acțiunile indispensabile pentru realizarea practică a ideii.

[…]

Dacă acești oameni care, în sinea lor, nu erau partizanii mijloacelor

revoluționare extreme, ar fi intrat atunci în partidul nostru, ca
membri, ne-am fi putut considera o congregație pioasă, dar fără
îndoială nu o mișcare tânără și bucuroasă să lupte. Forma vie și
combativă pe care i-am dat-o atunci propagandei noastre a întărit
și garantat tendința extremistă a mișcării noastre, dat fiind că
numai oamenii cu adevărat extremiști - cu câteva excepții - erau
gata să coopereze cu mine ca membri. Concepută astfel,
propaganda mea a avut un asemenea efect încât în scurt timp sute
de mii de oameni ne dădeau în sinea lor dreptate și doreau victoria
noastră, chiar dacă personal erau prea lași ca să facă sacrificii
pentru cauză și să participe la ea.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp11

-35-
 “Ca partid, trebuia să rămânem minoritari pentru a-i mobiliza pe cei
cu spirit luptător și simțul sacrificiului. Iar aceștia nu erau niciodată
majoritatea, ci întotdeauna minoritatea.”

-Adolf Hitler

“În loc să construiască pe ideea de majoritate, această doctrină se

întemeiază astfel pe personalitate.

[…]

Dacă programul social al mișcării s-ar limita la eliminarea

personalității și la înlocuirea ei cu majoritatea, atunci național
socialismul ar părea la rândul său măcinat de otrava marxismului,
cum sunt actualmente partidele burgheze.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp4

“Cel mai mult este datoria noastră să restrângem accesul în partid

doar pentru cei care cu siguranță fac parte din minoritatea din care
prin virtutea valorii lor, mereu au scris istorie.”

-Adolf Hitler

Campionii ulteriori lui Hitler doar i-au reîntărit avertizările cu privire

la masele fricoase care s-ar aduna și ar sufoca mișcarea din interior, și s-
ar extinde mai departe întrucât natura lor fricoasă îi face inutili în Lupta
noastră, cea mai notabilă contribuție fiind Principiul de Turmă (Lemming
Principle) definit și explicat de Dr. William Luther Pierce.

“Revoluția este un sport de spectatori. Majoritatea va sta și privi

facțiunile care luptă. La final vor alege tabăra cu echipa care
câștigă.”

“Așadar suntem fanatici ideologici și idealiști; precum comuniștii

apropo. Între comuniști și naziști este marea masă de non-fanatici:
urmăritorii de TV și cititorii de benzi desenate.”

George Lincoln Rockwell

-36-
“Masele, sau “masa” ca un întreg poate fi privită doar ca fiind lașă.”

-James Mason, ASEDIU, 2.20

“Doar după ce Sistemul este RUPT și DISCREDITAT va fi o speranță

de mobilizare a maselor de Albi să abordeze îndatorirea de a câștiga
ceea ce curând își va asuma caracteristicile unui război civil.”

ASEDIU, 2.24

“Motivele pentru care nicio mișcare în masă nu a existat în această

țară de partea Albilor pentru a se apăra pe ei și ce-i al lor a avut de a
face în mod insistent cu Mișcarea cărturarilor, probabil mai mult
decât orice alt subiect. Este de asemenea și spălarea pe creier a
mediei care nu doar că neagă Adevărul, dar induce în cap minciuni și
otravă și fură funcționarea gândirii și a procesului de luare de decizii.
Este confortul corupției care înmoaie și slăbește spiritul și voința.
Apoi este de asemenea “disgenicul”, care înseamnă că un om este
“Alb” doar prin culoare, neînsemnând nimic mai mult. Acesta este
rezultatul războaielor fratricide și al lipsei totale de reproducere:
crearea unei rase de sâni. Acestea sunt unele dintre motive... ele ne
pot ajuta să înțelegem însă nu scuză pe nimeni.”

ASEDIU, 4.10

“Un ipocrit îndemânatic (de ex. “cetățenii buni”) într-o societate

bolnavă, unul care știe cu adevărat cum să asimileze sau să se
conformeze și care nu iese din tipar, este un alăptat dezgustător al
Sistemului. Pot să am mai mult respect – dacă acesta este cuvântul
potrivit – pentru liberalul sau comunistul fanatic decât aș putea avea
pentru alăptații Sistemului și târâturile instituțiilor. În orice caz, să te
duci de la una la cealaltă este o distracție națională și nu presupune
nimic altceva decât o schimbare de haine, o nouă coafură șmecheră
și scumpă, și acea cursă de mercenar materialist. Dar o lovitură
bună, solidă și anti-socială născută chiar din SÂNGE nu poate fi
schimbată de nimic: suferință fizică; spălare pe creier; deziluzie;
descurajare; înfrângere... absolut nimic. S-a referit asupra sa pe

-37-
 bună dreptate ca numitorul comun al TUTUROR “Credincioșilor
Adevărați,” asta însemnând dintre toți fanaticii.

[…]

Nu putem renunța. Nici nu putem fi subțiați sau împroșcați cu apă.

Tupeul nostru este în flăcări. Noi suntem singurii revoluționari
adevărați!”

ASEDIU, 7.1

“În calitate de Național Socialiști, am denunțat și abandonat așa

numita “mass-medie” ca fiind inutilă.”

ASEDIU, 9.16

Ei atunci s-au format de pe urma moștenirii muncii lui Adolf Hitler,

utilizând stigma negativă creată de evrei în jurul Fascismului și al
Național Socialismului pentru a-i reafirma și mai mult natura sa radicală
care ar atrage doar oameni radicali în rangurile noastre:

“Prin a fi un nazist cu svastică aș atrage doar tipul de oameni pe

care îi vreau în jurul meu: cei duri, idealiști dedicați gata să lupte
pentru aceste idealuri și să-și dea viața, dacă este necesar. Și chiar
mai important, aș speria automat milioanele de guri de palavragii,
fricoși, nerozi și trăsniți care ar infesta restul “mișcării”. Svastica
probabil nu mi-ar aduce mulți susținători, însă cei ce ar veni ar fi
bărați adevărați.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp12

Cu toate astea, unii din criticii noștri insistă că în felul ăsta putem
atrage doar “tipul greșit” de persoane, definiția lor de greșit fiind,
evident, dependentă de sensibilitățile lor proprii, deși în cazul așa zișilor
noștri “aliați” ei ar accepta pe aproape oricine în rangurile lor, în afară
de noi dacă nu mergem pe linia lor și coborâm tonul – “nemergând spre
dreapta”. Unii dintre ei vor declara că noi vom atrage doar proscrișii din
societate și psihopații instabili. Această critică nu este deloc nouă, și
chiar a fost de fapt o dispută între George Lincoln Rockwell și Dr.

-38-
William Luther Pierce, în care la final Pierce a recunoscut adevărul pe
care Rockwell l-a experimentat pe pielea lui:

“Aducerea Hollywoodului în abordarea politicilor revoluționare de

către Rockwell a fost întotdeauna osul disputelor dintre noi doi. Am
susținut că uniformele, steagurile, și comportamentul teatral –
însăși numele “Partidul Nazist American” – i-a făcut pe mulți
oameni să le fie greu să le ia în serios. Metoda sa a stat în calea
mesajului său. A răspuns că dacă ar fi pus deoparte steagurile și
bandele de la mâini, ar fi purtat un costum de business și ar fi
aruncat cu teatrisme, știrile media l-ar fi ignorat și nimeni nu ar fi
ascultat ce avea de spus.

Scopul lui, zicea el, era acela de a-i face pe oameni să fie atenți la
baza mesajului său simplu de a reclădi rasa Albă, de a curăța
America de evrei pe baza principiilor lăsate de Adolf Hitler în “Lupta
Mea”. Când a încercat să prezinte acel mesaj într-un mod sobru și
serios, nimeni nu i-a acordat atenție. Ziarele și stațiile de televiziune
nu ar fi trimis niciun reporter la conferințele sale de presă, ei
ignorând publicațiile sale în presă, publicul neștiind măcar că el
există. Dar de cum a ridicat emblema Svasticii, știrile media au
explodat și au năvălit pe el. Era văzut pe toate posturile de
televiziune și ceea ce spunea era reportat în ziare.

Da, am răspuns eu, teatrismele îți aduc atenție – dar mesajul tău
este grav distorsionat. Media încearcă să te facă sa pari un nebun și
un clovn, și într-o mare măsură chiar reușește. Rezultatul este că
marea majoritatea a oamenilor atrași de tine sunt fraieri, proscriși
ai societății și ciudați. Dacă vrei să atragi învingători – oameni
idealiști, competenți și serioși – ai nevoie de o imagine serioasă.

Rockwell a răspuns că fraierii, proscrișii societății sunt cei ce ajung

în rangurile oricărei mișcări revoluționare. Ei sunt cei disponibili, cei
care nu au nimic de pierdut prin a deveni asociați cu o cauză
incorect politică.

Pe cont propriu nu ar părea cei mai impresionanți, însă un număr

mare al lor, organizat și disciplinat, ar face o armată revoluționară.
A încercat să dea bine în fața celor pe care îi numesc învingători:
profesori și învățători, doctori, avocați și ingineri, scriitori și artiști,
oameni de afacere și artizani, prietenii săi ofițeri, bărbați și femei,
responsabili și grijulii, cu locuri de muncă constante și familii stabile.

-39-
Și deși a constatat că mulți dintre ei erau în mare de acord cu el în
general, aproape niciunul dintre ei nu avea curajul moral de a se
ridica și a fi notat printre cei îndreptățiți.

A oferit discursuri grupurilor de astfel de oameni sub acoperirea mai

multor organizații aparent conservative. Aceștia ar veni la el după
discursuri, ar strânge mâna cu el și i-ar spune că-l admiră pentru că a
spus ceea ce au simțit și ei. Dar chiar și cea mai mică sugestie a lui
Rockwell ca oricare din acești oameni să participe în efortul de
eliberare a Americii din mâinile evreilor și al colaboratorilor săi ar
face acea persoană să fugă mâncând norii de frică. Erau prea comozi,
prea corupți de vieți bune și materialism, prea înstrăinați de
asumarea de riscuri și înfruntarea unei opoziții. Doar printre mase, a
concluzionat în final Rockwell, puteau fi găsiți recruții de care avea
nevoie pentru lansarea unei campanii politice ca să ia înapoi America
– iar la mase se putea ajunge doar prin mass media.”

Încă aveam dubii serioase dacă oamenii pe care îi atrăgea Rockwell

prin tacticile sale bombastice puteau fi disciplinați și folosiți pentru
a construi o organizație eficientă, iar aceste dubii mă trăgeau
înapoi de la suportul inimos pentru eforturile sale. Am colaborat în
publicarea Lumii Național Socialiste (National Socialist World) și am
continuat să ne contrazicem în alte aspecte. Treptat, am aflat totuși
că Rockwell avea clar dreptate legat de frica morală și de
convenționalismul servil al marii majorități a americanilor. Mulți
dintre ei mai de grabă ar pierde o mână sau un picior decât să fie
suspectați de gândire incorect politică, și pe cât am lucrat și am
discutat cu Rockwell, aprecierea mea pentru curajul și idealismul
său au crescut.

-Dr. William Luther Pierce

Așadar, prin luarea unei poziții și declararea unor afirmații care

păreau extreme și chiar ridicole pentru “cetățenii mediocri”, putuse
momi publiciști să-l citeze la scară largă, crezând că-l discreditează
pe om și filosofia sa în fața cetățenilor mediocri. Ce au eșuat să
înțeleagă era faptul că înainte ca Mișcarea să poată profita de pe
urma oricărei convingeri în masă, trebuia mai întâi să convingă un
număr mare de cetățeni nemediocrii, idealiști neînfricați care
puteau lupta în cadrul Național Socialismului.

-40-
 Și acești oameni au răspuns într-un mod diferit la mesajul lui
Rockwell față de publiciștii liberali sau de audiența lor mediocră. Ei
au văzut dincolo de “ridicolul” superficial al mesajului său până în
nucleul adânc de adevăr pe care îl conținea. Pe când cetățenii
mediocri, incapabili de a gândi dincolo de problemele imediate ale
zilei, au văzut mesajul lui Rockwell “prea extrem”, așa cum au
intenționat publiciștii să fie, cei ce au putut să extrapoleze în mintea
lor dezvoltările prezentului către consecințele de mâine – și prin
urmare, ale unui secol – au văzut o necesitate convingătoare în
cerințele sale. Dar astfel de oameni sunt slab distribuiți prin
populație, iar pentru a ajunge la ei Rockwell a trebuit să-și țină
orizonturile larg deschise; asta l-au ajutat publiciștii să facă, ei
crezând că de fapt îi murdăreau imaginea. Rockwell a înțeles de
asemenea că imaginea lui respinsă de mințile maselor, în prezent o
responsabilitate deja, a avut o valoare pentru viitor, unde condițiile
s-au dogorit până în punctul în care unele dintre mase erau gata
pentru un “extremist”.

-Dr. William Luther Pierce, “O viață național socialistă”

Și pentru a fi siguri, există de asemenea printre proscrișii societății

cei ce pot deveni războinici fanatici și disciplinați pentru cauza noastră.
Devine pur și simplu o chestiune de a atrage mai întâi proscriși și apoi
să-i sortăm pe cei care sunt dincolo de răscumpărare, să spunem așa,
cei ce nu găsesc salvare în Viziunea Fascistă și Național Socialistă asupra
lumii. Cum nu toți proscrișii societății sunt așa doar pentru că ar fi
degenerați, căci unii dintre ei sunt așa deoarece societatea e
degenerată. Cei dintre ei care vor intra în rangurile noastre vor deveni
războinici disciplinați în timp, dat fiind că ei vor servi o cauză mai
măreață decât ei înșiși.

“[…] ar trebui să fim conștienți că într-o societate bolnavă sau chiar

blând mediocră ca cea de astăzi, este o insignă a onorarei să posezi
lovitura unui anti social. Te va ține în siguranță și deasupra gunoiului
și otrăvii mediului – încă din naștere – unde oricât de multă “educație
adecvată,” “trecut bun,” “copilărie,” etc., n-au putut.”

-James Mason, ASEDIU, 7.1

-41-
 “Disciplina vine din interior. O accepți deoarece urmezi o voință mai
mare.”

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

Problema majoră a acestei lumi este depravarea spirituală care a

lăsat oamenii pulverizați, singuri, lipsiți de orice lucru, deposedați – asta
poate trage în jos și sufoca până și pe cei mai puternici dintre bărbați, în
special cu creșterea cantitativă a luxurilor materiale și a auto-
indulgențelor pentru a menține pe cineva distras. Într-adevăr, cineva
poate găsi droguri mult mai des și la dispoziție prin acceptarea socială
pentru a se ocupa de sifilisul spiritual, decât răspunsul adevărat la
afacerile statului lor dezgustător, acel răspuns fiind Viziunea Fascistă/NS
asupra lumii Adevărului. De se va opune cineva și va înțelege cu
adevărat și internaliza mesajul, și dacă acel cineva posedă tipul de
caracter care este o absolută necesitate de a încuraja și întări idealurile
noastre într-o luptă deschisă, atunci nu va mai fi un proscris într-o
societate degenerată și pe moarte, ci un luptător fanatic în Lupta pentru
oamenii săi.

Aceștia sunt oamenii după care ne uităm printre proscriși, cărora le

transmitem mesajul nostru radical și provocativ, acelora care au loc în
rangurile noastre, chiar dacă ei înșiși nu realizează asta încă.

“Caracterul nu este obținut, este oferit omului în capriciul sorții

divine nedrepte, recunoscut de naționaliști și respins de liberali.”

-Ernst Jünger, “Caracterul”

“Cineva nu devine Național Socialist. Cineva descoperă, mai

devreme sau mai târziu, că a fost din totdeauna unul – căci, din
natura sa, este imposibil să fie altceva. Căci acesta nu reprezintă un
simplu tabel politic; nici o “opinie” pe care cineva o poate accepta
sau respinge în funcție de circumstanțe, ci o credință, incluzând pe
cineva în întregul său, fizic și psihologic, mintal și spiritual: “nu o
altă plângere de alegeri electorale, ci un nou concept al lumii” – un
mod de viață – așa cum Führerul însuși a spus.”

-Savitri Devi, Aur în Furnal, Cp9

-42-
 “Nu mă pot gândi la ceva mai formidabil decât o bandă de rebeli
care știu exact cine sunt, ce vor și cum să-l obțină!”

-James Mason, ASEDIU, 7.1

Iar Rockwell a dovedit că avea dreptate, că cineva trebuie doar să

citească capitolul “Sifilisul Spiritual” din Puterea Albilor pentru a vedea
exemplul unui războinic Arian Viking descoperit, odată clarificat de
omonimul din capitol, care l-a transformat într-un proscris ars al
societății care se caută cu disperare pe sine. Și acel proces de curățare
este exact ceea ce trebuie să adaptăm pentru a putea descoperi acești
războinici ascunși și a-i ține departe pe degenerații nedoriți care doresc
să intre în rangurile noastre din cine știe ce motive or avea.

“Bărbatul de la poarta Sediului Nazist era întruparea suicidului

național de care am vorbit în Capitolul 1 Părea tânăr. Însă nu
puteai fi sigur, întrucât avea o barbă roșcată și încâlcită. Nu avea
haine pe el, ci doar o pătură zdrențuroasă și sandale. Ochii îi erau
acoperiți cu ochelari de soare. Părul neîngrijit îi acoperea o mare
parte din față.

[…]

Am descoperit că am învățat cele mai multe lucruri nu din cărți sau

literatură, ci chiar de la oameni și din evenimente. Iar acest bărbat
arăta precum o enciclopedie întreagă a tot ceea ce este degenerat.

L-am invitat să intre. Am vorbit. Nu putea sta locului, ci se mișca

încontinuu prin încăpere, părând că plutește vreo câțiva centimetri
deasupra podelei. (Mai târziu am aflat că era drogat cu pilule și
narcotice.) Cam după o oră de conversație, a început să se schimbe
puțin. Părea nesigur de sine în prezența a ceva ce n-a mai
experimentat până atunci: oameni care erau siguri de sine și care
aveau un scop în viață. În timp ce-i vorbeam despre ceea ce noi
suntem cu adevărat și despre motivele pentru care am renunțat la
distracția vieții pentru a lupta pentru națiunea noastră și pentru
Rasa Albă, o privire plină de o nespusă uimire i se putea citi în ochii
albaștri, chiar și prin ochelarii de soare. Încetul cu încetul a început
să-și spună povestea. Avea 17 ani și deja a trăit o viață întreagă. Le-
a făcut și încercat pe toate și deja a ajuns plictisit de moarte, cu o

-43-
viață goală. A avut-o ca amantă pe profesoara lui de arte, a pus la
cale un bârlog de degenerare și depravare numit “Mule’s Pad,” în
care găștile și grupurile locale le-au făcut pe toate, inclusiv s-au
drogat. A împușcat un bărbat și după ce și-a ispășit sentința a trăit
pe cât de intens posibil până când, în cele din urmă, a încercat să se
sinucidă în disperarea lui de a găsi MĂCAR lucru care mai merita
făcut; toate acestea precum și multe altele, la doar cei 17 ani ai săi!
Înainte de a se sinucide, mi-a zis, s-a decis să vină să vadă “pisicile”
naziste, gândindu-se că asta s-ar putea să fie ultima sa sursă de
distracție. Însă spre surprinderea lui, ceea ce a descoperit aici e că
fiecare ființă umană are nevoie de un SCOP în viață dacă vrea să
supraviețuiască – ceva ce-i oferă vieții un sens, spre deosebire de
căutarea neîncetată de surse noi de distracție. În fapt m-a convins
că vrea să devină o Trupă de Asalt (Sturmabteilung)!

Potrivit politicii noastre, de fiecare dată când aud asta (și aud asta
în fiecare zi), fac tot ce pot pentru a-l descuraja pe candidat. Nu ne
dorim amatori, ci luptători dedicați, fanatici, care vor continua să
lupte pentru această cauză chiar și prin infern. În cazul acestui
caracter năuc, am mers chiar mai departe. Am făcut glume pe
seama lui. I-am spus că niciodată n-o să poată reuși și că-l vom
elimina încă din prima zi.

A acceptat provocarea.

“Tu îmi spui ce am de făcut, iar eu voi face!” – mi-a zis.

În mod ciudat, am simțit o DORINȚĂ feroce și arzătoare în aceste

vorbe. I-am spus că nu poate aplica pentru Trupele de Asalt până nu
împlinește 18 ani. A plecat luându-și angajamentul de a se întoarce în
câteva luni. În fapt, s-a întors – complet schimbat. S-a dovedit a fi un
tânăr blond, cu o construcție de viking gata de luptă.

L-am primit.

Înăuntru nu mai era nici un loc de dormit pentru el. Așa că i-a fost
alocată o mașină stricată în care se putea dormi. Încă era iarnă și
frig. Dar băiatul s-a mutat în mașină, cu mai multe pături după el. I-
am dat de lucru la curățarea toaletelor și a curții.

A lucrat.

-44-
 A urmat primăvara, după care o vară fierbinte. Încă mai dormea în
mașina stricată, mâncat de țânțari. L-am încercat la mașina de
imprimat și pot spune că niciodată n-am văzut pe cineva dându-și
silința atât de mult. Nu mai consuma alcool și droguri de vreme
bună, făcea mult antrenament fizic, arătând fiecare semn de
reușită.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp2

Pe scurt: trebuie să evităm să ne încărcăm rangurile din aceleași

motive pentru care trebuie să evităm alianțe, căci efectul lor este
același, diferența fiind doar că Național Socialiștii și Fasciștii ar intra în
pasivitate prin coaliția “aliaților”, sau spiritul ar fi extins din interior de
data asta datorită decăderii cauzate de lăsarea unor astfel de oameni
în rangurile noastre. Chiar dacă te uiți în urmă tocmai la Hitler,
necesitatea mișcării, grupului sau partidului de a fi format exclusiv din
fanatici și de a fi o avangardă decât o mișcare în masă, a fost clară și
evidentă, cu tot cu avertismentele date împotriva căderii în momeala
cantității.

Este de datoria noastră, dacă dorim să atingem Victoria, să acceptăm

doar fanatici în rangurile noastre și să-i ținem pe susținătorii pasivi în
afara limitelor oricăror grupuri sau mișcări vrem să formăm, în afara
nucleului Partidului. Asta dacă, să zicem, susținători pasivi ar fi lăsați
măcar să intre în rangurile și listele noastre, cu absolut nimic de așteptat
din partea lor decât suport pasiv.

Cea mai rapidă cale de a crește în greutate este de a te îngrășa, însă

dacă ești gras nu vei putea câștiga nicio cursă sau bătaie, exclus să
concurezi cu un alergător sau luptător adevărat, care s-a antrenat să
obțină doar tipul de mușchi necesari pentru misiunea sa. Și cum toată
lumea știe, grăsimea și masa musculară de aceeași greutate sunt foarte
diferite în volum. Mișcarea în masă este abordarea creșterii în grăsime,
lașe și leneșe (așa cum chiar membrii din mișcarea ta pot fi literalmente
grași, fricoși și leneși înșiși), un grup de idealiști fanatici, pe de altă parte,
este abordarea creșterii în masă musculară, ei vor fi întotdeauna mai
puțini, dar vor fi capabili să dea cu pumnul și să ducă misiunea la bun
sfârșit.

-45-
 Acești Campioni ne-au arătat cum putem construi cu succes mișcări
pur și simplu prin a fi onești despre cine suntem și despre intențiile
noastre, prin toate astea împingând elementele nedorite, care nu au
fost speriate de sinceritatea noastră, gonite și departe de rangurile
noastre. Nu suntem cerșetori să cerem oricărui trecător să ni se alăture,
nu suntem alegători să mergem cu răul cel mai mic din opțiunile
valabile, ci suntem Solicitanții care nu vor lăsa pe oricine care nu este
pregătit să inspire, să fie un fanatic, ba mai mult un fanatic total și un
adevărat Fascist/NS.

Noi așadar respingem însăși ideea de mișcări în masă și cu ea ideea

necesității unui suport popular pentru a ne angaja în activism – noi
trebuie în schimb să îndepărtăm majoritatea vastă de oameni din a ni se
alătura, și să îi punem pe cei ce vor să ni se alăture la un test, pentru ca
doar cei adevărați să stea cu noi. Până la urmă, dacă vom rămâne
fanatici și puri în viziunea noastră a acestei Lupte, noi vom păstra
energia și potențialul grupurilor noastre, care este cheia succesului și a
victoriei noastre inevitabile, iar asta va fi ceea ce va convinge masele să
ne susțină și să se adune în jurul nostru.

“Când te vei ridica și vei sta ferm și masele vor vedea cum arată un
om al PUTERII, ei te vor iubi, așa cum ei acum își imaginează că te
urăsc.”

-George Lincoln Rockwell, “In Hoc Signo Vinces”

Cei ce creează handicapuri în acțiunile lor prin a aduna mai întâi

convingere în masă eficient se împușcă singuri în picior înainte de a face
măcar primul lor pas pe drumul perfid ce le urmează, și imediat se
împiedică și cad în inactivitate, așa cum masa umflată dezamorsează
spiritul de luptă al grupului. Sincer, dacă oile putea să acționeze
împotriva inamicilor noștri, nu ar fi făcut-o ei înșiși până acum? Ar fi
lăsat inamicul să-i înrobească de la bun început?

Asta ar trebui să fie suficient pentru a demonstra cu ușurință

inutilitatea “lipsei suportului de jos” ca parte a argumentului “nu poți fi
un nazist deschis!”. Trebuie sa concluzionăm așadar, că dacă Dreapta
Alternativă folosesc cu adevărat tactica enteristă “naziști în deghizare”,
atunci această tactică nu numai că s-a dovedit a fi bazată pe frici false
ale unei imediate pedepse prin “anihilare totală”, dar de asemenea

-46-
inutilă în încercările ei de a părea convingătoare în fața maselor, așa
cum ei obțin în schimb emoții negative de la public. Asta deoarece ei par
a fi slabi și lași.

Ba mai mult, această abordare nu este nouă și s-a demonstrat a fi un

eșec de proporții în practică în nenumărate rânduri.

“Deși ar fi o misiune tristă și obositoare, cineva ar trebui să

catalogheze numărul, precum și numele tuturor “grupurilor”
microscopice care alcătuiesc galaxia vag denumită “Mișcarea”. Un
studiu în inutilitate și neputință. Oricare dintre ei “deghizat” ca
ceva sau ca altceva și cu tot efortul mergând către menținerea
deghizării în loc spre exprimarea scopului, Comandantul Rockwell s-
a referit la aceste tipuri ca “Naziști Meschini”. În mare parte, au știut
și înțeles ce înseamnă Național Socialismul, dar nu au sânge în ei sau
auto-disciplină să se alăture adevăratei lupte.

[…]

De cine încercăm să ne ascundem? Ce încercăm să ascundem? Pe

cine încercăm să păcălim? Până la urmă noi suntem cei ce
reprezintă Viața, noi avem răspunsurile, noi avem ceea ce toată
lumea vrea și are nevoie. Atunci de ce ar trebui să ne furișăm?
(Dacă unei persoane îi place să se îmbrace într-o uniformă germană
din anii 30, de exemplu, pot înțelege nevoia de a te furișa și ascunde.)
Dar noi mergem mai departe printre frații noștri, gata în orice
moment să împărtășim Adevărul cu oricine îl caută sau îl va auzi.
De asemenea, “Naziștii Meschini” sunt cu mulți pași în spatele
naziștilor “deschiși” deoarece ei sunt conștienți de ceea ce fac și
totuși duc lipsă de curaj și onestitate pentru a se corecta pe ei înșiși.

[…]

Nu îți nega profeții, eroii și salvatorii tăi. Atâta timp cât există orice
breșă în credință, oriunde, nimic pozitiv nu va urma. Este un lucru
cu care cei ignoranți și încăpățânați vor fi nevoiți să trăiască.”

-James Mason, ASEDIU, 9.20

-47-
 Singurul argument “pozitiv” care este promovat în favoarea abordării
“naziștilor meschini” (contrat argumentării negative bazate pe frica unei
pedepse imediate de sus sau a lipsei suportului de jos) pe care l-am tot
auzit destul de des este doar că “vom trânti putere înapoi de la evrei în
aceeași manieră în care ei au luat-o, cu un marș lung și meschin prin
instituții.”

Absurditatea hilară a acestui argument este că ne arată exact aceeași

naivitate care le-a permis evreilor să preia puterea de la bun început!
Evreii au reușit să se furișeze nu numai pentru că sunt infiltratori
înnăscuți, ci și pentru că societățile decadente care i-au lăsat erau
suficient de botoase ca să aibă încredere în ei! “Naziștii meschini” sunt
pentru o trezire grosolană atunci când evreii fie îi numesc prefăcuți, fie
când chiar le joacă jocul până când cauzează pagube de-un nivel nespus.

Din toate aspectele, să fii Fascist și Național Socialist onest și direct

oferă un randament mai bun de rezultate decât să fii un meschin pe
furiș.

Nu poți să te furișezi în Sistem. Și niciun număr de infiltrați, de

scamatori nu pot rezista în fața unui atac violent de războinic Vikingi
înnebuniți!

-James Mason, ASEDIU, 6.4

În ultimul rând, deasupra abordării “naziștilor meschini” ca fiind

ineficientă în intențiile sale, așa cum practicanții ei se regăsesc mereu în
defensivă și se arată slabi, patetici și lași, chiar dacă această abordare ar
fi funcționat vreodată, aceasta totuși ar fi un act josnic și condamnabil.
Odată ce înșelăciunea este descoperită sau făcută cunoscută publicului,
aceasta va căra o imediată reacție din partea maselor și a susținătorilor
grupului actual care a utilizat această metodă, asigurând imediata
decădere a grupului prin dezintegrare, așchiere și subterfugiu cărate de
urmăritori nervoși și dezamăgiți. “Naziștii meschini” ar deveni
îndreptățit nesocotiți drept nimic altceva decât mincinoși ce înjunghie
pe la spate și lideri teribili și de neîncredere, cum ei promit un lucru și
oferă ceva cu totul diferit. Opinia publică va urma mereu puterea
dominantă, însă disprețul uman pentru slăbiciune și teamă este
instinctual și de neînduplecat în timp. Natura neafișată a acestei noțiuni
vorbește despre caracterul bolnav, slab și micuț care este prin definiție

-48-
incompatibil cu Viziunea Fascismului și Național Socialismului asuprea
lumii.

Firește, astăzi în interior suntem pradă lătrăturilor pline de ură ale

dușmanilor poporului nostru. Noi, național socialiștii, să nu ne lăsăm
derutați! Să nu încetăm să proclamăm ceea ce, conform convingerii
noastre lăuntrice, este absolut necesar! Astăzi trebuie să înfruntăm
curentul opiniei publice dus pe căi greșite de șmecheria evreiască ce
s-a folosit de spiritul himeric al compatrioților noștri; valurile se vor
sparge încă o dată cu turbare și furie în jurul nostru, dar cel ce se lasă
dus este remarcat mai puțin decât cel care vrea să înoate împotriva
curentului. Astăzi nu suntem decât un spin, în câțiva ani destinul
poate faci din noi un dig pe care se va sparge întregul val, care va
trebui să se reverse într-o nouă albie.

Trebuie, așadar, să fie stabilit și recunoscut, în ochii restului lumii,

că partidul național socialist este tocmai susținătorul unei concepții
politice bine determinate. Noi trebuie să purtăm pe viziera noastră
semnul distinctiv a ceea ce însuși cerul așteaptă de la noi.

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp14

Totuși, noi cel puțin nu credem că Dreapta Alternativă ar fi de fapt

“naziști meschini”, deși, din nou, nu putem exclude probabilitatea mare
ca unii să existe în cadrul vârfului “cortului mare” și colorat de circ al
Dreptei Alternative, cu toate că sunt mai mult ca sigur un fragment
minuscul din totalul maselor lor.

Să ne concentrăm mai departe pe celelalte posibilități.

-49-
Dreapta Alternativă – Conservatism Hipster?

Când a început pentru prima oară Dreapta Alternativă să obțină

popularitate a creat o distincție între aceasta și “aripa dreaptă” a
Partidului Conservator republican din mass-media americană, prin
urmare, purtând numele ce “Dreapta Alternativă”, ca o alternativă la
conservatorismul Republican, care a fost discreditat pentru că s-a
principiile sale și a trecut la cerințe și narativele liberale din “aripa
stângă”, dobândind astfel titlul de “moderați (cuckservatives)”. Acest
termen fost și mai mult utilizat pentru a trasa linia distincției dintre
Dreapta Alternativă și “aripa dreaptă” americană din mass-media. A
fost mai târziu și o discuție despre substituirea conservatismului din
mass-media și a Partidului Republican, cu suportul meme-urilor de tipul
“Uită-te la mine – Eu sunt Partidul Mare și Vechi Republican acum”.

Dacă luăm situația asta de una singură în considerare, atunci putem

într-adevăr să avem o imagine a Dreptei Alternative ca un fel de
“conservatorism hipster” sau “conservatorism pentru mileniali”, o marcă
nouă care a revitalizat valorile vechi conservatoriste pentru generații
mai tinere, făcându-le distractive. În prezentarea generală a ultimei
posibilități a ceea ce poate fi Dreapta Alternativă (Liberali Rasiști) ne
vom uita la ceea ce sunt de fapt, căci este mai mult de atât. Cu toate
astea, dacă luăm doar suprafața în considerare, precum și implicările
sale, încă obținem o imagine legitimă a unor evenimente certe despre
care vom vorbi mai târziu.

Ironia aici este, desigur, că întemeierea Dreptei Alternative aparent

dobândește lucrul pentru care “aliații” noștri ne critică în mod repetat,
în mare “lovitul spre dreapta” – singurul motiv pentru care Dreapta
Alternativă există este deoarece a lovit în Partidul Mare și Vechi fie căci
acesta își moderează/trădează valorile conservative, fie aparent că nu
este “suficient de aripă dreaptă”. Totuși, problema mai mare pe
moment este că conservatorismul american nu a fost niciodată “aripa
dreaptă” conform standardelor europene – din nou, trebuie să avem de
a face cu natura relativă a dicotomiei Dreapta/Stânga. Ba mai mult,
conservatorismul însăși este un concept relativ, fără valori
fundamentale la numele său, lucru pe care l-am mai explorat mai în
detaliu într-un alt articol precedent: Conservatism/Moderație,
Reacționar, Revoluționar. Cineva poate cu siguranță să își dea seama de
trăsăturile definitive ale unei anumite forme de conservatorism,
clarificând o denumire precum Conservatorismul American, pentru

-50-
subiectul nostru principal de discuție – și totuși când faci asta rămâi cu
ceva ce și-a luat originile din așa numita “aripă stângă” în Europa, în
mare din modelul liberalismului clasic.

Astfel, Conservatorismul American nu este nimic altceva decât

apărarea liberalismului clasic pe baza căruia s-au fondat inițial Statele
Unite ale Americii, cu valori Raționaliste și Iluministe la baza ei,
incluzând germenul otrăvitoarei idei a egalității. Orice speranțe ale
Statelor Unite de a scăpa de aceste valori în favoarea unei identități
organice naționale, în locul unei identități false pe hârtie dată de Stat și
întărită de aderarea cuiva la valorile liberale, au fost în mod repetat și
complet strivite de inamicii noștri, incluzându-i pe evrei. Această idee a
fost abordată în detaliu de către Francis Parker Yockey.

“America și-a început existența politică independentă ca o creatură

a Raționalismului. Politicienii săi au fost de acord cu propunerea –
externă – ca “toți oamenii să fie creați egali,” și chiar ca asta să se
“dovedească de la sine.” Să se numească așa ceva de la sine drept
dovadă era mai ușor, și astfel mai înțelept decât să se dovedească cu
adevărat această afirmație. Dovezile ar fi stricat surpriza a ceea ce
este de fapt o dogmă a Credinței, care este cea a Raționamentului.
Religia Raționalismului a dominat în America într-un mod care a
fost imposibil în Europa, ea fiind mereu rezistentă la Raționalism –
bazată pe tradiție până în mijlocul secolului al 19-lea, iar apoi
bazată pe anticiparea venirii spiritului anti-raționalist a secolului 20
– exemplificată de Carlyle și Nietzsche. Dar America nu posedă vreo
tradiție, iar fenomenul de impulsuri Culturale și înaintare a Culturii
au venit din pământurile de origine și au radiat de acolo, religia
raționalistă a Americii provenind din Anglia, prin Franța.”

“America, drept cea mai dezintegrată țară de Raționalism, a expus

înțelegerea infimă a naturii evreilor, deși mereu au existat oameni în
Europa – precum Carlyle – chiar și în timpul secolului al 19-lea, când a
realizat elementul străin evreiesc total, și nici de cum politic. Dar în
America, cu lipsa ei completă de tradiție, nu a existat niciun Carlyles,
niciun de Lagardes. Astfel, America a decis, în mijlocul secolului al
19-lea, că un chinez născut în Statele Unite dobândea aceeași
cetățenie americană cu cea a populației albe native a derivării
europene. Caracteristic, decizia nu a fost făcută într-o manieră

-51-
 responsabilă, ci ca rezultat al unui proces. Acesta a devenit un
obicei american de a decide întrebări politice într-o formă pseudo-
legală. Evident, un regim care nu diferențiază un chinez de un nativ
american n-ar opune nicio barieră politică evreilor. Astfel, în 1928,
scriitorul francez de subiecte istorice și politice la nivel mondial,
Andre Siegfried, putea spune că orașul New York avea o înfățișare
semită. Pe la mijlocul secolului al 20-lea, această dezvoltare a mers
mai departe, iar orașul New York, cel mai întins din America sau
poate chiar de pe glob, avea aproape jumătate din populație formată
din evrei.”

-Francis Parker Yockey, IMPERIUM

„Astfel, întreaga “aripă dreaptă” americană din mass-media prin

definiție nu este aliata noastră, și își are rădăcinile din tot ceea ce noi
vedem ca vinovat în lume și în fața căruia ne opunem cu ardoare. De
fapt, întregul Stat American există ca un inamic direct al valorilor și
scopurilor noastre. Singura acțiune validă Fascistă/NS din America
este cea a nivelării absolute a Statului existent, a culturii sale, a
valorilor sale – pe scurt, distrugerea totală a “Americanismului” să
spunem. Doar atunci poate ceva organic (și astfel Fascist/NS) crește
în locul său.

Aici boala a venit de-a lungul timpului, neabătută. De cel puțin trei
generații sau chiar mai multe. Este propriul lor bebeluș și îl iubesc. Nu
s-ar putea separa de el. Este parte din “Americanism”. Această
boală vine de la ei de acasă și se extinde din interiorul lor.”

-James Mason, ASEDIU, 3.9

Acest concept a fost promovat în “Futurismul American”. Întreaga

lucrare a lui James Mason, ASEDIU are de a face cu însăși scopul de a
nivela Sistemul American, la care se referă ca la un “Sistem Monstruos,
un lucru mai scârbos și malefic decât orice vrăjitoare care apare în
Biblie”.

-52-
 Inamicul astăzi este Guvernul Statelor Unite însuși, și este, prin
orice standard posibil, cel mai malefic lucru existent pe pământ.
Acesta, odată scufundat la el acasă, ar trebui să fie un bun indicator
al luptei pe care o avem de purtat.

-James Mason, ASEDIU, 2.2

Asta ar trebui să ilustreze și mai mult cât de insignificante sunt

semnificațiile termenilor din “aripa Stângă/Dreaptă”, și de ce niciodată
nu vom accepta chemări la alianțe pe această premisă. Judecăm lucruri
bazate pe valorile pe care le promovează – dacă aceste valori nu sunt
ale noastre, atunci suntem dușmani.

Chiar dacă aș fi fost convins că Statele Unite au fost cândva, la un

moment dat, fondate pe ceva real și care merită să fie perseverat, noi
încă am face apelul la atacul tuturor asupra instituțiilor sale, căci
Victoria Rasei nu va fi atinsă niciodată în defensiva unei structuri
ramolite și pe moarte, ci prin ATACUL și CUCERIREA reafirmării vieții.

“Însăși cuvântul și ideea de „conservatism” garantează că victimele

acestei iluzii nu vor face decât să încerce să „conserve” ceea ce deja
a fost PIERDUT (cum e Constituția, etc.), și în felul acesta
condamnându-se pe ei înșiși la acțiuni DEFENSIVE demne de toată
mila.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp12

“Nazismul înlocuiește frontul de apărare decăzut al

“conservatorilor” cu un ATAC viguros.

Iar când o rasă se află pe atât de aproape de extincție precum e

cazul Rasei Albe, atunci atacul nu e cea mai bună apărare, ci e
SINGURA apărare.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp5

-53-
 “Întreaga bază a Aripii Drepte a fost să încerce să se “reziste,” să
apere un perimetru îngust, strigând “Niciodată!”, anti-ceva și anti-
altceva. Cineva poate fi împins la margine de atâtea ori, sau călcat în
picioare și anihilat până într-un punct când trebuie să recunoască, că
dacă era o luptă purtată în defensivă, ar fi fost deja pierdută de
ceva vreme.”

-James Mason, ASEDIU, 2.1

Misiunea este construirea lumii noastre proprii, nu să tragem

castanele din focul altcuiva. Nu o defensivă, ci un atac!
Împrumutând o declarație de presă revoluționară a lui Ed Reynolds,
“Noi nu vrem să balansăm barca, noi vrem să o SCUFUNDĂM!”

-James Mason, ASEDIU, 7.1

“Fascismul nu este o Reacție Tory într-o cămașă neagră sau

maronie, ci un piston de oțel al revoluției realiste.”

-William Brooke Joyce

Oriunde în altă parte, unde există identitatea rasială, națională,

organică, naturală, nu mai spun de Fasciști și Național Socialiști, se
realizează că Statul este un lucru separat care există ca o manifestare a
națiunii, ca parte a unei exprimări culturale, una care este organizată
către manifestarea unei voințe colective a națiunii prin acțiune pentru
treburile atât interne, cât și externe.

Statul este forma unei națiuni a acțiunii.

-Francis Parker Yockey, IMPERIUM

Totuși, prin decădere Statul poate înceta să mai fie o manifestare a

Națiunii, poate crește rigid și mecanic, în mare concordanță cu
conceptele lui Oswald Spengler despre Cultură și Civilizație. Când se
întâmplă asta, naționaliștii nu au nicio remușcare prin a sta să se ruineze
statul decadent și mecanic împreună cu toate expresiile care cândva

-54-
exprimau mândrie și glorie ale culturii naționale. Când statul crește
decadent și mecanic, toate simbolurile și instituțiile devin mai mult sau
mai puțin lipsite de valoare pe lângă bunuri fizice materiale prin care se
exprimau – instituțiile devin doar clădiri, stindarde, doar boarfe
colorate. Pot reține valoarea culturală în memoria națiunii, memorie a
timpurilor în care aceste instituții și simboluri încă păstrau esența lor
națională, dar nu pot să devină valori în sine, demne de apărat cu prețul
esenței națiunii.

Pe scurt: identitatea organică nu are nimic de care să-i fie teamă în

pierderea a tot ce a produs de la bun început, Națiunea având mereu
prioritate în fața Statului și astfel Națiunea putând mereu să
construiască un nou Stat, dar Statul nu poate niciodată revitaliza
sănătatea națională și să reinstaureze spiritul Națiunii dacă Statul însuși
a încetat deja să reprezinte o forță manifestată a Națiunii. Dacă spiritul
și voința acelei identități, esența Națiunii și caracterul ei, încă-și menține
vigoarea și vitalitatea, atunci un nou se va exprima de la sine.

Naționaliștii pot distruge Statul în numele Națiunii lor, astfel ca unul

nou, un Stat Național adevărat să poată fi construit din ruine, și un steag
nou desfășurat să-i reprezinte renașterea. Nou în formă și aparență, însă
în realitate o nouă manifestare a caracterului distinct al Națiunii,
expresia eternului Adevăr în sângele ei.

”Steagul nostru nu este nici roșu, nici negru-roșiatic-auriu, nici

negru-alb-roșiatic; ci este steagul unui imperiu nou vast care va
locui în inimile noastre, atingându-le prin esența sa. Acea zi va veni
când vom fi capabili să o desfășurăm.”

-Ernst Jünger, Înainte către cartea lui F.G. Jünger “Marșul

Naționalismului”

“Oricât de sacre și de scumpe trebuie să-i fie aceste culori de-o

frumusețe unică, în ambalajul lor nou și proaspăt, oricărui german
cinstit care a luptat sub acest drapel și a văzut victimele căzând, ele
nu pot fi simbolul unei lupte pentru viitor.

Spre deosebire de politicienii burghezi, eu am apărat întotdeauna în

cadrul mișcării noastre punctul de vedere că pentru națiunea
germană este o adevărată fericire că și-a pierdut vechiul drapel. Ceea

-55-
 ce face republica sub propriul ei drapel, ne poate rămâne indiferent.
Dar în străfundurile inimii noastre trebuie să-i mulțumim sorții că a
fost că a fost destul de blândă ca să apere cel mai glorios drapel de
luptă din toate timpurile de oprobriul de a sluji drept cearceaf celei
mai rușinoase prostituții. Actualul Reich care se vinde și își vinde
cetățenii n-ar fi trebuit să abordeze niciodată drapelul negru-alb-roșu
al onoarei și al eroismului.

Câtă vreme durează rușinea din noiembrie, regimul actual trebuie să

poarte semnul ei exterior și nu are dreptul să fure emblema unui
trecut mai onorabil. Politicienii noștri burghezi trebuie să-și dea
seama că oricine revendică drapelul negru-alb-roșu pentru acest stat
comite un furt față de trecutul nostru. Drapelul de odinioară i se
potrivea numai imperiului de odinioară, și republica slavă Domnului!
– și l-a ales pe acela care i se potrivea cel mai bine.

Astfel că noi, național socialiștii, nu considerăm că desfășurarea

vechiului drapel este un simbol expresiv al activității noastre, căci
noi nu vrem să reînviem vechiul imperiu care a pierit prin propriile
sale greșeli, noi vrem să întemeiem un stat nou.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp7

Totuși, SUA nu este un stat organic, așa cum am susținut deja, a fost
fondată nu ca o manifestare a caracterului și voinței unei națiuni
organice, ci în schimb ca un experiment idealist al gândirii Raționaliste,
înrădăcinată în valori Iluministe. Aici, Statul preia prioritate peste
varietatea vastă a oamenilor din diferite trecute naționale și rasiale, și
impune valorile pe baza cărora există, valori artificiale create din
imaginația oamenilor. Statul American este un produs al Intelectului,
nu al Sângelui. Nu există loc pentru orice fel de naționalism organic aici,
ci doar pentru naționalistul civic liberal al statului-națiune cu identitatea
sa pe hârtie și în cetățenii, permițând oricui să devină American. Ca
rezultat, identitatea “Americană” este una care a crescut artificial, în
concordanță cu interesele Statului; una care tratează indiferent
trecutele naționale și rasiale ale oamenilor care au venit să se așeze si să
populeze SUA; una care a fost plănuită și direcționată în creșterea ei de
cei ce erau la putere, și dacă pui la suflet ce a zis Francis Parker Yockey
în IMPERIUM, atunci această identitate a fost parte a schemei jidănești
încă din anii 30.

-56-
 Așadar, americanii sunt de departe nimic altceva decât naționaliști
civici și patrioți, și oricine încearcă să iasă din acel noroi este imediat
pedepsit aspru căci fusese neamerican. A fi american este un val al
steagului Statului și o slăvire a bucății de hârtie pe baza căreia această
construcție artificială s-a format (Constituția), precum și oamenii care au
născocit-o (Părinții Fondatori). Cele două elemente nu dețin mai multă
valoare de la sine decât Manifestul Comunist și “Părinții Fondatori” ai
Comunismului, Marx și Engels – SUA ar fi putut la fel de bine să-și pună
bazele întemeierii sale pe aceste principii și ar fi fost neamerican să nu
lauzi Manifestul. Nu există caracter național la care să se întoarcă
deoarece nu este o singură naționalitate care să poată proclama Statele
Unite pentru concepția lor, ba mai mult, nu există nicio perioadă la care
să se întoarcă, deoarece Americanismul a reușit să șteargă cu buretele
orice identitate națională sau rasială sau moștenire conștientă a
coloniștilor Europeni.

“Ce fel de Mișcare ar trebui să apară să reprezinte voința

Americanilor astăzi? Cu câteva variații, multe dintre ele deja există
pe scenă și niciuna din ele nu reprezintă nimic Național Socialist. De
asemenea, nu există “oameni americani,” ci doar Albi care în mare
parte și-au pierdut toată mândria și identitatea rasială. Dar ei sunt
doar reflecții ale liderilor lor, clasa de sus, care s-au adus singuri
acolo. Într-o plutocrație, fiind cazul și aici, cei bogați și înstăriți decid
și controlează mucegaiul societății și cum se vor mula viitoarele
generații. Și, precum orice zeu, poate fi previzibil ca ei să muleze
viitoarele generații după propria imaginație. Iată viitorul astăzi, așa
cum a fost predestinat cu patruzeci și cinci de ani în urmă! Și mâine?”

-James Mason, ASEDIU, 3.9

Ca rezultat, americanii sunt dependenți enorm de identitatea

Statului/hârtiei lor, care a parcurs un drum lung pentru a supraviețui,
așa cum “aripa dreaptă” americană prin definiție susține apărarea ei, de
care Statul depinde pentru a-și păstra puterea și controlul asupra
populației. Orice formă ar lua “alternativii”, continuă să depindă de
aceeași premisă, iar asta îi încătușează clar în fața Sistemului, așa cum ei
nu își doresc să lupte cu el sau să-l distrugă, ci mai degrabă să ajungă să-
l controleze și să-l schimbe. Conservatorismul hipster face același lucru,
dar îl face “distractiv”, dirijând tinerii americani să se conformeze cu

-57-
identitatea actului fals al Statului, așa cum își pun pălăriile MAGA, lucru
care ar trebui să facă clar de ce niciun Fascist sau Național Socialist nu
va fi vreodată de acord că America a fost vreodată măreață. Un
Fascist/NS american, dacă este cu adevărat unul, nu poate fi de acord,
căci pentru el Futurismul American și ASEDIU sunt singurele căi de a-și
elibera oamenii din ghearele Sistemului, pentru a putea fortifica ceva cu
adevărat organic în locul său. Prin distrugerea Sistemului American,
următoarea ceartă și conflict prin necesitate vor da naștere la ceva
organic și plin de vitalitate, capabil să-și stabilească propriul Stat ca o
manifestare a identității noi organice, plină de viață și forță creativă din
spate. Ceea ce va fi acea nouă identitate este impredictibil precum ce ar
deveni Germanii, Francezii sau Englezii prin creșterea lor încă de la
răsăritul începuturilor, căci acest mister al sângelui, dat lor de către
Absolut/Adevăr/Dumnezeu etc, încă nu s-a manifestat de la sine.

În concluzie: Fasciștii și Național Socialiștii, incluzându-i și pe cei

americani, nu au aliați în “aripa dreaptă”, cum aceasta este înrobită fără
speranțe de către entitatea care este fundamental contrarie luptei
noastre pentru ceea ce reprezentăm, așa cum ei sunt incapabili și să dea
un atac împotriva ei, ignorând să urmeze țelurile noastre. Singurele
componente ale criticismului “aripii drepte” americane au fost deja prin
citatele lui Rockwell anterior. Dreapta Alternativă ca un conservatism
hipster pur și simplu cade în aceeași categorie cu conservatismul vechi și
obosit din mass-media, doar mai tânăr și “la curent cu vremurile”.
Singura cale pe care o au Fasciștii și Național Socialiștii Americani este
cea din Futurismul American.

Totuși, așa cum am menționat la începutul capitolului, noi nu credem

că aceasta este adevărata Dreaptă Alternativă, cu toate că Dreapta
Alternativă Conservatoare Hipster a devenit existentă odată ce
termenul de Dreaptă Alternativă a prin notorietate în mass-media,
despre care vom corbi în capitolul următor în care vom avea de a face
cu adevărata natură a Dreptei Alternative.

-58-
Dreapta Alterativă – Liberali Rasiști?

Luăm în vedere ultima opțiune a naturii Dreptei Alternative, și din

toate cele menționate, o vedem ca pe cea care inspiră cel mai mult
adevăr. Luând în considerare aceeași premisă inițială ca cea introdusă în
posibilitatea anterioară, și anume cea în care se prezintă ca o
“alternativă” la conservatismul american din mass-media, care a fost
acuzată pentru trădarea valorilor conservative americane, nucleul din
care provine Dreapta Alternativă și din care a înflorit de asemenea
conține elemente de rasialism vag, incluzând un fel de conștientizare a
Întrebării Evreiești, și nu mai puțin vag naționalism alb.

În total găsim doar două elemente definitorii ale Dreptei Alternative:

aderarea sa la Americanism și, ironic, ambiguitatea sa când vine vorba
de exact problemele pe care se presupune că le împărtășim într-o
măsură cu ei, care determină chemarea lor la “alianțe” și “la a nu
împinge spre dreapta”. Ambiguitatea incredibilă este o marcă definitorie
a Dreptei Alternative ce se datorează abordării “cortului cuprinzător”
când vine vorba atât de oamenii care devin membrii ai mișcării, cât și de
cei cu care aceasta se găsește în alianță. Din toate intențiile și motivele
Dreapta Alternativă este chintesența despre care Campionii noștri ne-a
avertizat. Doar du-te în urmă și citește critica lor asupra abordării
alianțelor și mișcărilor în masă pe care am prezentat-o anterior în acest
articol, și vei observa că Dreapta Alternativă a fost consistentă în
ignorarea acestor avertismente.

Prin încercarea de a se mări cu cât mai mulți membrii posibil, Dreapta

Alternativă a devenit prea vagă prin a se putea identifica, singurele
lucruri pe care le prezintă fiind identitatea sa din “Aripa dreaptă”, o
“nouă alternativă” la conservatismul american din mass-media,
urmărind să întemeieze “Etno-statul Alb” (de fel și mai multă
ambiguitate). Totuși, în scopul ei de a deveni ceva “proaspăt”, așa cum
își face reclamă prin Alternativul din nume (Alternativ fiind noul
Nou/Neo/Post/Meta), s-a afundat în tineretul contemporan și cultura
internetului/meme-urilor, devenind acel Conservatism Hipster
“enervant” al milenialilor. Această metodă, în teorie, sună ciudat de
similară cu nebunia marketingului american din anii 90 care era
atrăgător pentru adolescenții cu teme “XTREME”.

-59-
 Evident, în ciuda etichetelor și a atracției față de cultura
internetului, Dreapta Alternativă este încă adânc înrădăcinată în
Americanism, și astfel în logica liberală, însă combinată cu rasialismul
vag, ca efect devenind nimic mai mult decât Liberalism Rasist. Dreapta
Alternativă simte pur și simplu că Americanismul a fost “ruinat”
(vehement negând că n-ar fi fost niciodată bun de la bun început) de
către non-albi. Într-adevăr, rangurile Dreptei Alternative sunt pline de
foști liberali și libertarieni care au fost șocați în noua lor descoperire a
rasialismului de către noua generație progresistă a Războinicilor
Dreptății Sociale. Acum pentru a-și proteja Americanismul preaiubit își
doresc să se înarmeze cu rasialism vag și țelul “Etno-statului Alb”.

Am acoperit deja problema americanismului în segmentul precedent,

așa că acum vom discuta despre acest rasialism vag și la ce se ridică
efectiv. Ambiguitatea rasialismului Dreptei Alternative este prezentă de-
a lungul întregii sale narațiuni și este definită de scopul final de formare
al “Etno-statului Alb”, care nu deține mai multe aspecte despre sine
decât acela că ar fi o “societate homogenă” și doar asta este cheia
succesului. Ca rezultat, Dreapta Alternativă necesită doar îndeajuns
rasialism pentru a demonstra cum o societate homogenă este mai bună
decât una multiculturală și... asta e tot. Orice altceva devine după pur și
simplu glazura de pe tort, în funcție de ce fel de rasialism a reușit
Dreapta Alternativă să atragă sub aripa sa, astfel că până și rasialismul
variază.

“Nu degeaba tânăra mișcare, bazându-se pe-atunci pe un program

definit, folosise în acest scop cuvântul “rasist”. Într-adevăr, prin
natura vagă a noțiunii pe care o exprimă, acest cuvânt nu poate
servi drept program unei mișcări și n-ar putea constitui un criteriu
sigur de credință față de un asemenea partid. Cu cât această
noțiune este mai greu de definit în practică, cu atât ea admite mai
multe interpretări; cu cât acestea sunt mai diferite, cu atât crește și
posibilitatea ralierii la ele.

Introducerea unei concepții atât de prost definite, atât de

extensibile într-un număr atât de mare de direcții pe terenul politic
ar conduce la suprimarea oricărei solidarități strânse în luptă. Căci
nu există solidaritate, dacă fiecare individ își păstrează grija stabilirii
convingerii sale și a sensului voinței sale. Este de asemenea rușinos să
vezi câți oameni se afișează sub eticheta de “rasist” și câți oameni au
o concepție proprie falsă asupra acestei noțiuni.

-60-
 […]

Astfel că fiecare vorbește despre rasism parcă l-ar înțelege; dar o

asemenea multitudine de interpretări nu poate fi luată drept punct
de plecare al unei mișcări politice militante. Nu voi insista asupra
acestei ignoranțe absolute a anumitor Ioan Botezătorul vestitori ai
secolului douăzeci, care cunosc la fel de prost atât rasismul cât și
sufletul poporului. Ea este suficient demonstrată prin faptul că
stânga îi combate ridiculizându-i: îi lasă să flecărească și își bate joc
de ei.

Cel care, în această lume, nu reușește să se facă urât de dușmanii săi

nu mi se pare deloc de dorit ca prieten.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V1, Cp12

Este rata criminalității, diagramele IQ, comparația realizărilor

culturale, zborul alb, și tot felul de argumente care pentru Fasciști și
Național Socialiști sunt complet pe planul secundar. Le vom folosi, dar
nu sunt argumentele noastre principale și definitorii, lucru care arată și
mai mult cât diferă țelurile noastre de cele ale “aliaților” noștri din
Dreapta Alternativă. “Etno-Statul Alb” ca țel al lor se măsoară puțin mai
mult decât o comunitate albă liberală extinsă la mărimea unei țări
întregi, ceva ce am subliniat deja într-unul din articolele noastre
precedente. Nu-i de mirare că sunt entuziasmați de promisiunea lui
Trump de a face literalmente un zid mare – este gardul suprem înfipt la
granița cu vecinii din sud, iar acum trebuie doar să convingă întreaga
societate să fie de acord să țină Evreii și negroteii afară din cartier cu
petiția Ferestrei Overton.

Ceea ce se întâmplă este faptul că Dreapta Alternativă se regăsește

între Americanismul contemporan mediocru care nu are probleme cu
non-albii și “tratează pe toată lumea ca indivizi” (“aripa dreaptă”
americană din mass media în fața căreia se prezintă ca o alternativă)
și între găștile de liberali progresiști Războinici ai Dreptății Sociale care
văd Americanismul prin concluziile sale logice de auto-distrugere
(“aripa stângă” americană din mass media).

-61-
 Dreapta Alternativă vrea exact același lucru precum grupul
predecesor, minus non-albii și cei albi care îi promovează. Ei eșuează în
a realiza că aceștia sunt un produs direct și un rezultat al mentalității
liberale a predecesorilor, scena Războinicilor Dreptății Sociale fiind
progresul logic al principiilor Raționaliste/Iluministe ale Statelor Unite
pe baza cărora s-au format. Dreapta Alternativă atacă ultimele etape ale
simptomelor unei morți naturale cauzate de infecție, și nu motivul acelei
morți naturale, și astfel fiind ineficienți împotriva infecției oportuniste,
cum însăși soluțiile lor sunt doar măsuri pe jumătate, o încercare de a
îngheța decăderea și infecția până la un anumit stadiu al evoluției sale
eterne și susțin asta ca fiind idealul lor.

Conflictul lor cu politica mass media americană, atât “de stânga” cât
și “de dreapta” este din premisa aceleiași noțiuni: “non-albi, cărați-vă,
nu vrem să împărțim “fructul” liberalismului căci este doar al nostru, AL
NOSTRU! RRRRRR NU-MI ATINGE JUCĂRIILE MELE MURDARULE!!!,”
unde “dreapta” americană dorește să se împartă în termeni “egali” și
“cinstiți”, în timp ce “stânga” americană este dispusă să sacrifice albii
pentru a oferi totul non albilor. Desigur, non albii ruinează “fructele”
unei societăți liberale și le strică toate jucăriile, însă acestea nu erau
bune de la bun început. Un aspect și mai interesant de precizat ar fi
opoziția eternă față de socialismul care există în cadrul Dreptei
Alternative, incluzând Socialismul din Național Socialism, și nu doar
Socialismul Marxist sau succesorul său, Socialismul Marxist Cultural.
Socialismul Marxist de modă veche, care țintește către Comunism,
urmărește țelul formulei “de la fiecare în funcție de abilitățile sale către
fiecare în funcție de nevoile sale”; Socialismul Marxist Cultural dezvoltă
formula în “de la fiecare alb în funcție de abilitățile sale către fiecare
non alb în funcție de nevoile sale”.

Totuși, Dreapta Alternativă de asemenea se opune Național

Socialismului, întreaga sa fundație fiind, desigur, datoria și serviciul, pe
care mentalitatea liberală nu le vrea pe niciuna, așa cum se opune ideii
de a renunța la comuniștii săi onaniști și la liberalii generali neserioși
pentru redistribuirea printre alți albi sau oferirea lor către non albi. “O
viață confortabilă și sigură de suburbie burgheză, Libertatea de
responsabilități și datorii și căutarea Fericirii, de exemplu, plăceri
hedoniste și de onanism” – acesta este adevăratul slogan al
Americanismului, și de asemenea al Dreptei Alternative, care doar
introduce semnul citit “fără cioroi, evrei sau alți non albi!” De aici nu

-62-
este de mirare cât de mulți din Dreapta Alternativă venerează America
anilor 50, pe când Americanismul era puternic, iar non albii erau mai
puțini, însă ignoră faptul că anii 60 au venit ca un rezultat direct al
deceniului/deceniilor precedente.

”Dacă această societate nu era matură pentru moarte, ar fi ascultat

cu atâta voință cântecul evreiesc și liberal al morții? Ar fi cooperat
atât de ușor?”

-James Mason, ASEDIU, 7.19

Nu greutățile și lipsurile materiale sunt cele ce-i doboară pe

conaționalii noștri, în mod inconștient împingându-i spre suicid
național și rasial.

Responsabil de zdrobirea națiunii noastre e un eșec SPIRITUAL, o

boală a SPIRITULUI.

Oamenii noștri se strică pe dinăuntru, indiferent că înfățișarea

exterioară lasă o impresie de prosperitate și fericire.

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp 2

Fasciștii și Național Socialiștii pe de altă parte vor să eradice rădăcina

problemei propuse, căci nu este loc pentru idolatrizarea anilor 50 sau a
Americanismului în general – toate astea sunt greșite. Nu putem fi aliați
cu aceștia care abordează cu jumătăți de măsură, ceea ce pentru noi
sunt jumătăți de țeluri. Acolo este minciuna cum că am avea aceleași
scopuri bazate pe ideea că ambele părți sunt înrădăcinate în rasialism.
Desigur, avem puncte similare de plecare dacă reducem tot la un
numitor comun, cum că rasele există și contează pentru organizarea
socială, însă “rasialismul” nostru este orice altceva decât vag, și când e
dus la concluziile sale logice va presupune necesitatea distrugerii
liberalismului, chiar dacă acesta se proclamă Americanism.

Ei au utilizat gândirea rasialistă doar din motive pragmatice și

utilitare, pentru a-și justifica nevoile emoționale, fără a ajunge la vreo
concluzie logică din gândirea lor (Fascism/NS). Din nou – au nevoie de
rasialism doar cât să îi ajute să-și creeze etno-statul locului de joacă
pentru toți albii liberali, unde nu trebuie să aibă de a face cu non albi

-63-
deloc și se pot bălăci în degenerare liberală împotriva căreia acea
întreagă gândire rasială s-ar opune fundamental. Rasialismul lor
servește țelului de a exclude non albi din societăți albe și asta e tot, pur
și simplu însemnând deznodământul poveștii.

Fascismul și Național Socialismul iau gândirea rasială în concluziile

sale logice și susțin valorile rasiale CA VALORI însăși în cadrul Statului
Organic. În timp ce un rasialist vag poate fi cel mult mândru că s-a
născut într-o anumită rasă, în viziunea Fascistă/NS asupra lumii să fii
născut într-o rasă nu este doar o premisă, căci doar aceasta singură nu
este suficientă. Să fi născut în rasa Ariană nu este suficient pentru a-i
justifica mândria, căci este o obligație la datorie și un serviciu ce ține o
viață întreagă, să trăiești la nivelul destinului sângelui Arian. Când
originea rasială este luată de bună într-un sens de îndreptățire, va duce
inevitabil la decăderea și ruinarea rasială. În loc de asta, cineva trebuie
s-o vadă ca pe o responsabilitate măreață față de cei din urmă, de cei
prezenți și în viață, si de cei de după ce vor urma, și astfel față de Adevăr
însuși. Nu este loc pentru îngâmfare și mândrie egoistă. Aceasta este
însemnătatea mottoului medieval cavaleresc “Noblețea obligă” –
“nobilitatea obligă”, însemnând că originea nobilă a cuiva îl constrânge
la un comportament onorabil, acest privilegiu implicând
responsabilitate, și NU îngâmfare și îndreptățire. Această noțiune a
existat în literatură încă de pe vremea Iliadei lui Homer.

“Când zicem neamul românesc, înțelegem: toți românii vii și morți,

care au trăit de la începutul istoriei pe acest pământ și care vor mai
trăi și în viitor.”

-Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari

“Națiunea este o ființă de ordin mai înalt, existând independent de

acești indivizi din care este temporar compusă. Nu este o ființă
fizică, cu un cap, mâini, picioare, ochi. Este o entitate morală și
istorică, care trăiește și acționează în istoria oamenilor, cărând
simbolurile naționale.”

-Dimitrije Ljotic

-64-
 “Nu sunt liber să gândesc după bunul plac. Pot doar trăi în relație
cu morții din rasa mea. Ei, precum și solul țării mele, îmi dictează
cum să-mi trăiesc viața.”

-Auguste-Maurice Barrès

“De îndată ce egoismul pune stăpânire pe un popor, lanțul

rânduielilor slăbește și, urmărindu-și propria lor fericire, oamenii
sunt aruncați din cer în infern.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V1, Cp11

Între timp, atitudinea așa zișilor noștri “aliați” a fost elaborată în

același vechi articol pe care îl atașăm pentru a treia oară. Totuși, să ne
întoarcem la o afirmație făcută de noi mai devreme, și anume metodele
aplicate de Dreapta Alternativă și cât de triste și de râsul lumii sunt.
Insistența Dreptei Alternative și metodele sale “noi” îi duce pe drumul
proclamării predictibile că, întrucât sunt ceva nou și neîncercat, se
“dovedesc” a fi “de succes” prin susțineri ale căror consecințe adevărate
vor fi aparente abia după un timp, în viitor, în caz că nu am mai
prevăzut deja această cale “nouă” dusă până la moarte și înainte.

Dacă cineva chiar ar citi lucrările lui George Lincoln Rockwell,

paralelele dintre ce au promovat “aliații” săi de la acea vreme și ce
promovează Dreapta Alternativă acum sunt atât de mari, încât am
lansat un articol de momeală și comutare cu câteva luni în urmă,
publicând exemple din cărțile lui Rockwell și substituind câteva nume pe
acolo pentru cei relevanți situației contemporane. Cum se face că
întreaga rutină a Dreptei Alternative este încă din anii 50, iar ei își
imaginează că sunt ceva “nou” și “inovativ”?

Sincer, singura diferență dintre atunci și acum este apariția pe

internet, care totuși este o unealtă nouă sau un mediu nou pentru
aceleași metode vechi, metode pe care le-am discreditat deja mai
devreme în acest articol. Abordarea mișcărilor de masă nu
funcționează, conversia în masă prin propagandă nu funcționează,
atragerea pur intelectuală nu funcționează, prezența și respectul

-65-
emanate de costum și cravată nu contează, și nu contează dacă ai o
nouă unealtă cu care să te joci dacă premisa însăși din aceste metode
este defectuoasă. Noua unealtă poate fi bună și așa, dar calea și țelul
pentru care este folosită o fac complet inutilă. De ce nu și-a învățat
nimeni lecția și continuă să facă aceeași greșeală de decenii?

Dreapta Alternativă vrea să se oprească la jumătatea drumului căii

ferate până la destinație – prin a adresa niște simptome de degenerare,
în timp ce lasă nucleul modernității intact. Noi vrem să parcurgem
întreg drumul, deci un conflict între noi pentru manevrarea trenului
este inevitabil. Să ne numim “tovarăși de călătorie” ar fi deluzoriu cum
ar fi să spui că un preot care se duce la biserică este tovarăș de drum cu
un sodomit care se duce la o petrecere gay cu piscină localizată la
jumătatea aceluiași drum.

Întrucât noi gândim în absolute ale Adevărului și Minciunilor și

practic nu de dragul unui “teren de joacă pentru albi liberali”, propriul
nostru “rasialism” merge mult mai departe de limitele Dreptei
Alternative de care are nevoie pentru țelurile sale. Ba mai mult,
Fascismul și Național Socialismul, în realitate, dețin monopol asupra
valorilor rasiale, întrucât doar Viziunea Fascistă și Național Socialistă
asupra lumii au luat ca și fundamente principiile rasiale prin concluziile
lor logice și s-au ținut de ele ca de țeluri finale, pregătiți nu doar să le
promoveze, dar și să lupte și să moară pentru ele. Numai Fasciștii și
Național Socialiștii pot să se declare adevărați susținători și apărători ai
valorilor rasiale (ba mai mult, să fie proprii lor campioni unici),
opunându-se cortului cuprinzător și ambiguu al Dreptei Alternative și al
“somnambulilor rasialiști” intelectuali, a căror idee de “luptă activă”
este de tot râsul, cum este și o tristă evidență a situației lor curente.

“Iar dacă aceasta din urmă vrea să biruie, trebuie să se realizeze

fără rezerve și de o manieră exclusivă acestui punct de vedere. Și în
acest caz are nu numai dreptul, ci și datoria de a pune clar în
evidență că orice încercare de a reprezenta ideile rasiste în afara
național socialismului trebuie să eșueze, și de altminteri, în
majoritatea cazurilor, este lipsită de sinceritate.

Când cineva îi reproșează astăzi mișcării noastre că ”a luat cu chirie”

ideea rasistă, nu avem decât un răspuns de dat: Nu numai că a luat-
o cu chirie, dar a făcut-o utilizabilă.

-66-
 Căci ceea ce se înțelegea înainte prin aceste cuvinte nu putea să
aibă vreo influență asupra destinului poporului nostru. Acestor idei
le lipsea o formă clară și coerentă. De cele mai multe ori nu e vorba
decât de noțiuni izolate fără legătură între ele, mai mult sau mai
puțin exacte - care uneori se contraziceau - în orice caz fără nici cea
mai mică legătură intimă. Și chiar dacă aceasta ar fi existat, ea ar fi
fost prea slabă ca pe baza ei să se întemeieze și să se construiască
un partid. Partidul național socialist a fost singurul care a dus la
bun sfârșit această sarcină.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp5

Într-adevăr, Fascismul și Național Socialismul sunt singurele

concluzii logice a oricărei gândiri sau valori rasiale legitime, în timp ce
“rasialismul” Dreptei Alternative are mai multe în comun cu tipul de
“rasism redneck” imaginat de liberalii din mass media.

“Rasismul Redneck s-a bazat pe ură, frică, ignoranță și simplu

snobism, etc. Tipul lui Hitler de rasialism – și al lui Manson – a fost și
este unul bazat pe Ordinea Naturală.”

-James Mason, ASEDIU, 4.19

Cu Dreapta Alternativă, “mersul somnambul rasialist” intelectual este

un produs al rasismului lor redneck. Ei pur și simplu au urât alte rase din
motive bazate pe emoții de moment (“nefiind ceva greșit cu asta,” căci
este o manifestare instinctuală a unui Adevăr mai profund) decât pe
virtutea de a avea orice motive fundamentale înrădăcinate într-o
Viziune asupra lumii definitivă (care este doar una singură, cea a
Adevărului, a Fascismului și Național Socialismului).

“Acești atotștiutori nu pot înțelege că să fii “demn” sau “rafinat”

sau “rezonabil” nu a ajutat pe nimeni din mișcările aripii drepte să
ajungă la SUCCES.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp20

-67-
 Motivul principal, și cel mai probabil, de ce aceste greșeli au format o
buclă din care este imposibil să evadezi, este că aceste practici mereu
duc un grup către o moarte silențioasă în obscuritate și irelevanță,
astfel nimeni din următoarea generație a așa zișilor activiști politici nu
vor realiza măcar că obișnuiau să fie una, două, zece, treizeci de grupuri
de-a lungul deceniilor care au încercat acest cântec și dans deja. Fiecare
generație nouă cade pradă acelorași idei raționaliste “rezonabile” ca
fiind o cale “logică”, prestabilită, care să fie urmată, și nu sunt conștienți
de existența cimitirului în masă al grupurilor și organizațiilor uitate care
au murit pe această cale, singurul avertisment fiind un semn cu Svastica
care spune “întoarce-te înapoi” – și totuși nimeni nu ascultă.

Nimeni nu este dispus să învețe din experiența și vasta cunoștință a

Campionilor noștri, căci ei sunt respinși din peisaj de aceeași gândire
raționalistă “rezonabilă”, în care însăși la vederea Svasticii se sare
imediat la aceleași prezumții obosite pe care le-am mai criticat aici mai
devreme. “Naziști tâmpiți, nu așa câștigați, eu știu cel mai bine, așa că
voi face această NOUĂ și GENIALĂ abordare în SIMPLITATEA sa” – și
totuși, niciodată nu se întreabă de ce această abordare simplă și
necontestată “n-a mai fost făcută înainte”, căci de s-ar fi întrebat, ar fi
descoperit cimitirul masiv chiar de sub picioarele lor. În schimb, ei merg
înainte și se aventurează în eșec asigurat.

Să rezumăm: un grup apare pe scenă, face cântecul și dansul

“mișcării în masă enteriste, prezentabile și respectabile “nu suntem
naziști, vă rog nu mai spuneți asta!” a cortului cuprinzător și atrăgător
în masă”, moare în obscuritate și se rupe de franjurile conștiinței
publice unde a fost blocat pentru întreaga sa existență. Un grup nou,
ignorant, cu toate astea și naiv, repetă exact aceiași pași și sfârșește în
același mod. Se limpezește și le repetă iar și iar timp de 50 de ani. O
buclă blestemată care se perpetuează din ignoranță arogantă pură și
naivitate.

Acesta este, evident, motivul pentru care Dreapta Alternativă nu

reprezintă niciun pericol pentru Sistem și Evrei – au mai văzut asta și
înainte și știu că va trece. Parafrazându-l pe Hitler cu un citat anterior pe
care l-am dat: “Ea (Valoarea) este suficient demonstrată prin faptul că

-68-
stânga îi combate ridiculizându-i: îi lasă să flecărească și își bate joc de
ei.” Și hai să fim onești aici, chiar ai la ce să râzi.

“Falșii știu că sunt falși. Au prea multe de ascuns, prea multe de

protejat, prea multe de pierdut. Atracția oricărui talent real sau
geniu sau oricărei motivații personale este un pericol direct pentru
ei, căci le amenință nu numai stilul de viață, ci și statutul lor de
staruri.”

-James Mason, ASEDIU, 8.21

Putem deja auzi obiecțiile grăbite ale “aliaților” noștri din Dreapta
Alternativă, așa cum ei încearcă repezit să prezinte exemple ale
“succesului” lor. În mare, ei pare să creadă legitim că l-au transformat
într-un meme pe Trump la prezidenția Statelor Unite. Absurditatea
absolută a acestei afirmări este de nedescris. Dreapta Alternativă nici
măcar nu s-a înregistrat în scară largă la conștiința publică americană
până când Hillary Clinton nu a pus-o acolo cu discursul ei despre
Dreapta Alternativă, care astfel a inaugurat nașterea Dreptei Alternative
Conservative Hipster, fără aspectele rasialiste, pe care le-am explorat
mai devreme.

Timpul pentru verificarea întârziată a realității: Dreapta Alternativă

nu l-a făcut posibil pe Trump, ba chiar dimpotrivă, motivul precis pentru
care i-au călărit cozile hainei online prin meme-uri, podcasturi și unele
articole, care aparent în mințile lor reprezentau “activism”.

În realitate, precum Principiul de Turmă, masele, incluzând

conservatorii din mass media, pur și simplu nu au vorbit în forță
împotriva rahatului liberal progresiv al Războinicilor Dreptății Sociale,
întrucât era narativa dominantă în fața căreia nu se opunea nimeni în
discursul public la nivel înalt, căci nimeni nu se simțea în siguranță să-i
critice. Până la Trump, care a legitimat acest criticism și astfel a săpat o
breșă “de siguranță” pentru ca oile de turmă să-și exprime
nemulțumirea (pe care altfel nu ar fi spus-o niciodată, demonstrând și
mai mult lașitatea lor) – totuși masele întinse și în mare parte suportul
copleșitor al lui Trump nu au împărtășit în niciun fel gândirea rasială, în
schimb, căzând înapoi la principiile dreptății conservatoare

-69-
individualiste din mass media “ca fiecare om să fie capabil să se
descurce indiferent de culoarea pielii”.

Au fost acești oameni, oaia mediocră conservativă care nu este

rasistă sub nicio formă, dar care nu suportă liberalismul progresist și se
simte trădat de partidul Republican, care l-au votat pe Trump, și nu
Dreapta Alternativă, care reprezintă doar o fracțiune din susținătorii lui
Trump. Adevăratele figuri cheie ale nucleului susținătorilor lui Trump
care au contribuit la victoria sa sunt de fapt deschizători ca Rebel Media
și Info Wars (care au depășit The Young Turks în numărul de abonați pe
YouTube), precum și variați “raționaliști” de pe aceeași platformă ca
Sargon of Akkad. Acestea sunt adevăratele exemple reprezentative ale
nucleului susținătorilor lui Trump care l-au ales, nu Dreapta Alternativă.

Ei se auto-identifică des ca “noua medie”, care este înrădăcinată în

conservatismul american, incluzându-l pe Sargon of Akkad, deși el
susține că ar fi liberal de centru-stânga, întrucât asta s-ar traduce din
spectrul European în cel American ca ceva destul de aproape de
Conservatismul American.

Așadar, dacă cineva l-a adus la conducere pe Trump, acei cineva au

fost “noii conservatori din media”. La naiba, până și Campus Reform a
făcut mai multe pentru victoria lui Trump decât Dreapta Alternativă cu
astfel de acțiuni reale precum videoclipul de jos, însă să fim onești și să
recunoaștem că oile țin de înclinațiile lor, indiferent de ce dovezi le-ai
prezenta (lucru care se aplică susținătorilor atât lui Trump, cât și ai lui
Hillary), deci poți sigur paria că cei mai mulți au votat cu Hillary,
indiferent că au fost făcuți să pară idioți absoluți.

Acești oameni au făcut campanie în mod activ, vizibil și public pentru

Trump, încă de când a început acesta, în timp ce Dreapta Alternativă, cu
“activismul” ei online nu era cunoscută de nimeni în afara unor mici
fracțiuni de cercuri politice. A primit orice fel de recunoaștere politică
doar pentru că Hillary Clinton a încercat să folosească Dreapta
Alternativă ca altă modalitate prin care să îl atace pe Trump și să îl
discrediteze, așa cum se specula în presă de aparenta sa bază de
susținere KKK (acum să ne imaginăm dacă KKK ar fi recunoscut că ei
erau cei care l-au urcat pe Trump – ar fi la fel de ridicol și de râsul lumi
cum este afirmația Dreptei Alternative). Pe termen lung, s-ar putea zice
că Dreapta Alternativă îi datorează mulțumiri mai mult lui Hillary
datorită micii lor publicități decât lui Trump.

-70-
 Și ce s-a întâmplat efectiv ca rezultat al acelui discurs? Brandul
Dreptei Alternative a fost cumva fisurat, întrucât toți susținătorii lui
Trump și-au preluat acea mantie și au început și au luat-o din locul ei de
origine și al aspectelor ei rasialiste pentru a se referi doar la
Conservatismul Hipster al milenialilor, ca acum să avem videoclipuri
cretine și inutile despre problema propulsatului nume de brand, precum
cel în care Red Ice Radio vorbește despre Paul Joseph Watson legat de
interpretarea eronată a Info Wars a însemnătății Dreptei Alternative.
Conservatorii Hipster sunt ceva de genul: “Uită-te la mine – Eu sunt
Dreapta Alternativă acum.” Iar acum originara Dreaptă Alternativă este
și mai mult împinsă în categoria de fracțiune nefericită și nedorită, a
cărei existență poate fi explicată în aceeași manieră cum un negrotei
Trumpist a explicat baza susținerii KKK a lui Trump:

“Dreapta Alternativă și oamenii ca aceasta, ei vin de sub roci după

tot acest timp, și nu au nimic de a face cu Donald Trump, căci cu toții
suntem americani.” Aceasta este atitudinea majoritară în rândul
susținerii lui Trump, adevărata susținere care l-a ajutat să fie ales. Ei
consideră Dreapta Alternativă a fi o fracțiune de element irelevantă. Și
pentru a adăuga insulte acestei răni, cu însușirea etichetei de Dreaptă
Alternativă pot acum retrograda originarii rasialiști ai Dreptei
Alternative într-o fracțiune de element a “adevăratei” Drepte
Alternative Conservative Hipster. Acum du-te înapoi și mai citește o
dată avertismentele lui Hitler despre mișcări în masă și alianțe și despre
cum ar detona ele un grup și l-ar face imobil, nu că Dreapta Alternativă
ar fi avut cine știe ce de la bun început.

Și întrucât Dreapta Alternativă este absolut inofensivă pentru Sistem,

căci practică aceeași abordare eșuată, ei o acoperă puțintel, însă nu din
teama de grup în sine (într-adevăr, reușind să o ia la mișto nonstop), ci
din același motiv pentru care Hillary a vrut să o aducă de prima oară: ei
încearcă să folosească Dreapta Alternativă pentru a murdări imaginea
lui Trump, lucru absolut inutil, dar asta oferă Dreptei Alternative o falsă
importanță și realizare. Ea iubește să spună mediei că datorită ei a fost
Trump ales, o iluzie pe care media foarte bucuroasă o valorifică,
indiferent dacă înțelege adevărul situației, deoarece afirmația se
potrivește narativei lor. Media orchestrată de evrei nu o atacă ca pe un
inamic credibil, ci o folosește pentru a-l discredita pe Trump. Ba mai
mult, Presa Mincinoasă ar fi folosit Dreapta Alternativă pentru
narativele sale indiferent de era victoria a lui Trump sau a lui Hillary. Cu

-71-
victoria lui Trump arată cum “rasiști malefici au prins tupeu din asta”,
așa cum au devenit proeminente toate atacurile false asupra
susținătorilor lui Hillary. Iar cu victoria lui Hillary, ei ar fi zis în schimb
cum “rasiști malefici scapă de sub control la pierderea lui Trump” (însăși
denumirea de debil alb (whitelash) ar fi existat chiar și în cazul victoriei
lui Hillary), în oricare situație folosind Dreapta Alternativă pentru a-l
ataca pe Trump.

Fantezia în care trăiește Dreapta Alternativă este o lume fantastică

pe care media evreiască este prea fericită s-o alimenteze, întrucât
ambele tabere pretind ca aceasta să fie ceva mai mult decât este de
fapt, ceea ce este și mai bine pentru evrei ca să o poată combate mai
ușor cu batjocură pură. Dreptei Alternative doar îi sare muștarul și abia
gâfâie, însă evreii pretind amețitor a merge contra acestui vânt
puternic, pentru a părea mai eroici din asta. Deși întotdeauna mai este o
opțiune în plus pentru care media evreiască oferă atâta atenție Dreptei
Alternative, cauză înrădăcinată în inocența mișcării evident:

“În timpul atacurilor lor directe asupra patriotului ferm, evreii

“iubitori ai dulcii rațiuni” folosesc două tactici egal de murdare: Și-au
confecționat costume anticomuniste sincere și inofensive, precum
Societatea John Birch, făcându-le publicitate pentru a potoli orice
hoardă de americani înnebuniți din a face orice activitate cu
adevărat periculoasă și, secundar, au deschis un bombardament
greu în media de minciuni despre Hitler și Național Socialism, pentru
a-i distruge și discredita pe “Naziști”, cum suntem noi, fără a ne oferi
orice fel de publicitate.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp12

Totuși, Dreapta Alternativă insistă că prin “meme-uri” cu Trump l-au

ajutat să fie ales, folosind nimic altceva decât prezența lor online, de
care masele mai întinse nici măcar nu erau conștiente până la discursul
lui Hillary, și chiar mai apoi interesul a decăzut iar, întrucât nucleul real
al susținerii lui Trump privește Dreapta Alternativă (rasialistă) ca pe
nimic altceva decât ca pe un alt atac mincinos din presă la adresa lui.
Toată această “activitate” online și puterea norului internetului nu au
făcut niciun rahat pentru a transforma ceea ce făcea Dreapta
Alternativă în ceva tangibil, și ceea ce producea era pentru imediata
consumare tot de către ei, audiența deja existentă, și nu pentru masele

-72-
vaste, în ciuda laudei lor pentru mișcările în masă și pentru abordarea
“Ferestrei Overton”. Somnambulii rasialiști ai Dreaptei Alternative, în
consecință, nu au făcut nimic altceva decât să substituie parțial
metodele intelectuale de transmitere a unui mesaj în metoda meme.

Toată această linie de gândire pute a tipul de caractere slabe care

sunt temătoare față de orice acțiune reală și urmăresc ieșirea ușoară și
confortabilă, și ce poate fi mai sigur, ușor și mai confortabil decât să
“memuiești victoria” ta. Însăși aceiași oameni așa ziși “aliați” au vrut în
consecință ca și noi să nu facem nimic, pentru orice noi ca Fasciști și
Național Socialiști promovăm și acționăm, condamnându-ne că “ne
prostim” sau că “împingem masele departe”. Sau acționează așa
deoarece îi facem să dea rău și-i forțăm să confrunte realitatea propriei
lor slăbiciuni și irelevanțe. Totuși, ei au tupeul să se declare “creierele”
“mușchilor” noștri, avangarda prezentabilă și respectabilă a rangurilor și
filelor de ucigași, în tot timpul ăsta “unica lor declarație la faimă” fiind
“munca silențioasă” a “activismului” online.

“De aceea prietenia acestor oameni nu era numai fără valoare

pentru tânăra noastră mișcare, ea îi dăuna. Acesta a fost și motivul
principal pentru care am ales la început numele de “partid”. Aveam
dreptul să sperăm că acest cuvânt, singur, va speria și va îndepărta
de noi roiul de visători “rasiști”. În sfârșit, a fost motivul pentru care
ne-am oprit, în al doilea rând, la denumirea de partid muncitoresc
german național socialist.

Primul nostru nume i-a îndepărtat de noi pe visătorii vremurilor

vechi, pe acei oameni cu vorbe goale care formulează “ideile
rasiste”; al doilea ne-a scăpat de orice urmă de cavaleri ai spadelor
”spirituale”, de toți netrebnicii vrednici de milă care-și țin
”intelectualitatea” ca pe un scut în fața trupului lor tremurând.

Firește că aceștia din urmă n-au uitat să ne atace cu cea mai mare
violență, însă numai cu pana, cum trebuia să ne și așteptăm din
partea unor asemenea gâște. La drept vorbind, ei nu gustau deloc
principiul nostru: “Să ne apărăm prin violență de oricine ne-ar ataca
prin violență”. Ei ne reproșau foarte energic nu numai faptul că
aveam cultul brutal al bâtei, ci și lipsa noastră de spiritualitate.
Faptul că, la o adunare populară, un Demostene putea fi redus la
tăcere de cinzeci de idioți care, urlând și agitându-și pumnii, nu voiau
să-l lase să vorbească, nu-i atingea deloc pe acești șarlatani.

-73-
Lașitatea lor congenitală nu îi va expune niciodată unui astfel de
pericol. Căci ei nu lucrează în încăierarea zgomotoasă, ci în liniștea
cabinetului.

Nici astăzi n-aș putea pune îndeajuns în gardă tânăra noastră

mișcare împotriva capcanelor pe care i le pot întinde aceia pe care îi
numim “lucrătorii tăcuți”. Aceștia sunt nu numai niște poltroni, ci și
niște neputincioși și niște trândavi. Orice om care știe ceva, care a
simțit un pericol, care vede cu ochii lui posibilitatea de a da ajutor
are, ce naiba! obligația strictă să nu o facă în tăcere, ci să intre
public în arenă împotriva răului, spre a-l vindeca. Dacă nu o face,
nu își cunoaște datoria, se dovedește lamentabil de slab și
capitulează din lașitate, din lene sau neputință. Majoritatea acestor
“lucrători tăcuți” acționează ca și cum ar ști ceva... Dumnezeu știe ce!
Neputincioși, ei încearcă să înșele lumea întreagă cu scamatoriile lor.
Leneși, ar vrea să dea impresia că desfășoară, prin munca lor, așa-
zisă tăcută, o activitate uriașă și asiduă. Într-un cuvânt, sunt niște
magicieni, niște conducători politici care nu pot suporta eforturile
onorabile ale altora. Când unul din acești fluturi de noapte “rasist”
ridică în slăvi valoarea lucrătorului tăcut, poți să pariezi pe o mie la
unu că tăcerea lui este completamente neproductivă, dar că el fură,
da, că el fură rodul muncii altora.

Adăugați al aceasta aroganța și nerușinarea trufașă cu care această

pleavă, de-a dreptul leneșă și fugind de lumină, pune stăpânire pe
munca altora și îi copleșește cu critici sfidătoare, veți observa că în
realitate ea devine complicele dușmanului de moarte al poporului
nostru.

Orice agitator care are curajul, în picioare pe masa unui han,

înconjurat de adversari, să-și apere bărbătește și deschis punctul de
vedere face mai mult decât o mie de astfel de indivizi ascunși,
mincinoși și perfizi. El va cuceri sincer pe unul și pe altul și îl va aduce
în sânul mișcării. Activitatea sa va putea fi măsurată după măsura
succesului său. Pe când acești șarlatani și acești poltroni care își
laudă munca în surdină, apoi se ascund sub vălul unui anonimat
vrednic de dispreț nu sunt buni de absolut nimic în privința ridicării
poporului nostru, sunt niște adevărați bărzăuni.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V1, Cp12

-74-
 În ceea ce-i privește pe acești susținători rasiști, pot spune, în
favoarea mișcării național socialiste și, ca urmare, a poporului
german, dintr-o inimă sinceră, această rugăciune: “Apără-l, Doamne,
de astfel de prieteni; cât despre dușmani, le va veni singur de hac”.

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp10

Iar la adresa celor câteva figuri de sus și grupuri care s-au descurcat în
a ieși afară și a încerca orice fel de activism real, am oferit deja câteva
critici al conduitei lor mai devreme în acest articol, dar încă sunt multe
de zis și multe și multe de respins din punctele lor de vedere.

-75-
Critica Armelor

Unul din argumentele noastre ar fi că am rămas fără alte opțiuni

viabile pentru a ne atinge scopurile în Revoluție, și astfel noi promovăm
educație în activitatea revoluționară, în mare, cu ASEDIU de James
Mason. Repetarea inevitabilă și repetată în mod neîncetat a adevărului
lumii rezultă că violența este ultima opțiune. Singurii care cred altfel
sunt cei care niciodată nu au trăit o astfel de situație în care să fie
reprimați de orice altă metodă prin care să-și atingă scopurile, iar dacă
ar fi trăit, acești oameni cel mai probabil se vor pleca în fața oricui are
puterea de a-i priva de ceea ce-și doresc. În lupta noastră, în schimb,
dacă pleci capul chiar și un pic, la fel de bine ai putea să te apleci până
la capăt și să-ți asumi.

“Dacă oamenii buni abandonează și denigrează forța, atunci

oamenii răi o vor apuca și ne vor ucide în bătaie cu ea.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp13

Nu în ultimul rând, așa zișii noștri “aliați” încă trăiesc în iluzia victoriei
prin noțiuni legale.

Am criticat și discreditat deja în profunzime enterismul, abordarea

mișcărilor în masă, a propagandei în masă a “Ferestrei Overton” și a
“victoriei prin meme-uri” realizată de Dreapta Alternativă. Singurul
argument împrăștiat pe care l-ar mai avea este acela că nu încearcă
enterismul, ci că încearcă să fie deschiși în felul lor. Până la urmă, putem
admite că Dreapta Alternativă nu reprezintă “naziști meschini” și că într-
adevăr susțin noțiuni rasialiste vagi, și toate astea făcându-le absolut
deschis.

Sincer, singurul motiv pentru care am avut atâtea întâlniri și certuri

cu Dreapta Alternativă a fost pur și simplu datorită lor. În încercarea lor
de a fi “un cort pe cât de cuprinzător posibil”, și prin adoptarea culturii
internetului, ei au avut o prezentare care se presupune că era bine
primitoare pentru Fasciști și Național Socialiști, dar, așa cum am
subliniat mai devreme, doar dacă ștergeam linia și reduceam la tăcere
principiile, care de fel sunt incompatibile cu inerentele valori liberale
(Americaniste) ale Dreptei Alternative. De fapt, singurul motiv pentru
care au bine primit cu adevărat Fascismul și Național Socialismul nu a

-76-
fost datorită esenței și elementelor lor fundamentale, ci datorită unui
produs secundar modernist din ele – meme-urile. Cultura internetului a
avut un strat predominant de Nazism ironic pentru ceva vreme, folosit
de la bun început din motive pur de prosteală, și acesta este singurul fel
de Nazism pe care Dreapta Alternativă într-adevăr îl bine priește – când
este doar un meme.

Ei utilizează, de fapt, acest element al culturii de pe internet ca o

metodă de auto-apărare împotriva acuzațiilor de Nazism adevărat.
Opusă fiind auto-apărării conservatorilor din mass media “NU, VOI
SUNTEȚI NAZIȘTI!” despre care am vorbit mai devreme, apărarea
Dreptei Alternative nu este cea de a arunca înapoi acuzațiile la acuzator,
ci de a le dezamorsa în glume, acuzații cu care din păcate sunt nevoiți să
aibă de a face, dar ar prefera să nu. Când sunt acuzați că sunt rasiști ei
spun “rasismul nu este un cuvânt real, ci o invenție a stângiștilor folosită
pentru a încheia o conversație inteligentă pe care o câștigăm” – nouă nu
ne este teamă să fim numiți rasiști, căci ne declarăm deschiși ca fiind
Rasiști.

În aceeași manieră unii din ei literalmente și la modul cel mai serios

spun că Nazist este “cuvântul cu n (nigga - cioroi) pentru albi”, care
expune adevărata lor atitudine față de Național Socialism. Totuși,
încearcă într-un final să facă față acuzației și se folosesc de beneficiile
culturii internetului în avantajul lor: “Mda, presupun că nu sunt chiar pe
aceeași lungime de undă cu democrația, asta ar spune un Fascist,
corect? Presupun că sunt și eu puțintel Fascistuț (little fashy), hi-hi!”
Această rutină de adolescentă de liceu “tâmpă, dar drăgălașă” este,
evident, iritantă pentru orice Fascist și Național Socialist adevărat,
precum și cuvinte ca “fascistuț” care transmit aceeași atitudine ironică,
nesinceră și inventată de niște târfe degenerate ca Rachel Haywire.

De asemenea noi am navigat prin cultura internetului pentru a ne

avansa idealurile, însă asta a rezultat în formarea propriului nostru umor
post-ironic Nazist, în care aparenta noastră prezentare ironică este mai
folosită ca niciodată pentru a transmite mesajul serios al idealurilor
noastre. Noi chiar credem în ceea ce promovăm, nu este un meme, nu
este o simplă metodă de apărare, ci reprezintă exact ceea ce suntem.

-77-
 “Deși am fost dintotdeauna un ateist, Hitler, pentru mine, este mai
presus decât viața – un nemuritor dacă a existat așa ceva vreodată.
În IAD toți cei ce gândesc diferit! El este inspirația vieții mele și va
rămâne așa întotdeauna.”

-James Mason, ASEDIU, 8.24

Astfel, conflictul nostru cu Dreapta Alternativă a fost inevitabil,

întrucât ei insistă să utilizeze Nazismul ironic într-un mediu politic, doar
pentru a merge mai departe și ignora orice are de a face cu adevăratul
Fascism și Național Socialism, în tot timpul ăsta chemându-ne să le fim
“aliați”, însă doar când nu suntem autentici în credințele noastre. La
naiba, ar părea că unii dintre ei nu înțeleg că noi chiar suntem “Naziști
literalmente,” și că noi nu ne prostim și nu facem meme-uri cu nazismul
sau cu Partidul Muncitoresc German Național Socialist din anii 30, ci
suntem credincioși adevărați și fanatici în Viziunea Național Socialistă
asupra lumii, o viziune care depășește barierele temporale și naționale,
pentru care Adolf Hitler nu este doar o povară neconvențională a
istoriei, lucru “împotriva căruia să nu se contra-semnaleze” din motive
pur pragmatice, ci un Campion în care credem și al cărui nume, printre
altele, este un element crucial pentru ceea ce luptăm noi. De exemplu:

“Oameni te încadrează într-o caricatură a unui neo-nazist urât și

emoțional instabil, deci ar trebui să-ți câștigi și să-ți păstrezi această
caricatură!”

Ce interpretare ridicolă a criticii noastre adevărate asupra “naziștilor

meschini”, care are ca premisă oamenii criticați ce sunt cu adevărat
naziști (sau cel puțin care insistă că ar fi) și încearcă să o ascundă. Când
avem de a face cu Dreapta Alternativă, totuși, criticismul nostru este
înrădăcinat în felul cum ei sunt cei care insistă în a folosi Nazismul ca pe
un meme ironic, iar ideea criticismului nostru e simplă: dacă nu ești cu
adevărat un Fascist sau un Național Socialist, atunci oprește-te din a
folosi Nazismul ca pe un meme în ceea ce faci, și dacă măcar sunt
Fasciști/NS în jurul tău sau cel puțin cei ce susțin că ar fi, atunci oprește-
te din a te preface că ești altceva. Iar partea de “urât instabil
emoțional” este, de sigur, derivată din noțiunea că abordarea noastră
poate atrage doar acest timp de oameni, critică pe care am discutat-o și
refuzat-o mai devreme, și la fel ca în restul articolului, o să lăsăm un link
pentru referință. Una este mai mult decât bine venită, totuși, să vedem

-78-
care a fost reacția generală de la alți oameni care s-au declarat deschis
și sincer ca fiind Fasciști și Național Socialiști.

De fapt, singura cale prin care Dreapta Alternativă ar fi serios

interesată în ceva Fascist/NS este doar din motive pur liberale, făcând
presupusele chemări la alianțe chiar și mai de râs! Modelul de liberal
clasic a fost mereu acela că statul n-ar trebui să fie mai mult de “un
câine de pază” al societății, menținând intern ordinea legală și
securitatea militară externă, fără să intervină în treburile sociale și
economice cu regulații sau supraveghere. Și ce-și doresc așa zișii noștri
“aliați”? “Granițe fascii” – un stat puternic limitat numai la funcțiile sale
ale unui puternic gard cu pichetă în jurul societății lor liberale de rahat
care ține non-albii afară și asta e tot. Ce vor ei este “un stat fascii pe
post de câine de pază” pentru mlaștina lor suburbană burgheză a
decadenței și decăderii.

Deci să recapitulăm pe scurt: Dreapta Alternativă este o variantă

Rasist Liberală a Americanismului care urmărește să obțină puterea prin
metode legale, obținute din abordarea mișcării în masă și a cortului
mare de alianțe al “Aripii drepte” (asta dacă nu sunt conservatori sugari
sau pur spiralați) și din schimbarea în public a conștiinței cu propaganda
de masă precum cea din “Fereastra Overton,” pentru a crea un loc de
joacă liberal pentru toți albii, afișând o imagine prezentabilă și
respectabilă a unei avangarde intelectuale, în tot timpul acesta utilizând
cultura meme-urilor pe internet, pentru a părea în trend cu timpurile, și
utilizând ironie specific Nazistă pentru a întoarce acuzația “Sunteți
Naziști!”.

Acesta este, de fapt, obiectivul nostru și evaluarea noastră

imparțială, căci descrierea noastră mai amănunțită ar retrograda
legalismul lor, lașitatea lor respectabilă și prezentabilă, și
intelectualismul lor de stupiditate, sau pentru a fi mai preciși “idioțenie
deșteaptă”. Vom vorbi despre aceste aspecte mai în detaliu pe parcurs,
dar acum am vrea să evidențiem cum utilizarea Dreptei Alternative a
meme-urilor și a culturii pe internet intră în conflict direct cu încercările
lor de a arăta intelectuali și prezentabili. Cineva și-ar imagina această
contradicție ca fiind ostentativ de redundantă, căci prosteala pe
internet, prin definiția naturii sale informale, este utilizată pentru a
supăra, în special, status quo-ul Dreptei Alternative și în același timp
emulând pentru prezența lor. Oricine poate să se gândească la numărul
mare de păcăleli și prosteli care au fost folosite pentru a face mișto de

-79-
status quo-ul Sistemului, incluzând postările Bane și staționarea de știri
Ben.

Asta este ceea ce a încercat Dreapta Alternativă să testeze pentru

aparența lor “XTREMĂ”, încercând să formeze un fel de contra cultură,
și totuși, în același timp, le este greu în timpul muncii să fie acceptabili
pentru mase cu un costum profesional și o cravată. Această noțiune din
mass media de aspect respectabil și prezentabil este direct dictată de
status quo-ul Sistemului, prin urmare, masele de oi susținând asta și în
același timp dorind să folosească ceva inerent utilizat pentru a deranja
convențiile prestabilite, ca un rezultat al Dreptei Alternative părând în
cel mai bun caz inconsistentă și în cel mai rău caz tocilari triști care
încearcă să pară șmecheri.

Spencer este cel mai mare ofensator în acest caz și cineva se poate
întoarce la batjocura adresată lui și să vadă exact la ce ne referim. Nu
poți menține un stil mass media serios și respectabil pentru conferințe
de presă, și în același timp să vorbești despre “PEPEEEEEEE!”,
considerând că reacția presei pe care o vei primi este exact aceeași
confuzie precum cea din videoclipul de mai sus. Tipul care a strigat
“PEPEEEEEEEE!” la discursul lui Hillary Clinton (care cel mai probabil l-a
inspirat pe Spencer să strige același lucru) a făcut-o anonim și în cadrul
audienței, motiv pentru care a mers, fiind o bombă aleatorie care a lovit
pe toată lumea prezentă cu confuzie, ridicând piesele implicărilor abia
mult mai târziu, adăugând hilarității. Acea confuzie este, desigur,
construită pe exact aceleași principii cu păcăleala, lăsând-o așa, sau
făcând status quo-ul să o repete, fără să cunoască contextul sau să-i
înțeleagă originea, astfel fiind batjocoriți. Totuși, când tu ești singurul
care oferă deschis acel meme în direct și ești obiectul atenției tuturor
dintr-o audiență de oameni care sunt pur și simplu lipsiți de vreo
cunoaștere de cauză, nu faci decât să pari un idiot patetic care râde la
propria glumă în mod ciudat – nu faci haz decât la propria persoană, și
nu la adresa status quo-ului. Te-ai descurca mai bine făcând o glumă
despre holocaust și să râzi singur în hohote pentru a empatiza cu liniștea
de mormânt a audienței șocate. Singurii oameni care s-au entuziasmat
la meme-ul făcut de Spencer în viața reală sunt alți idioți care devin
bezmetici când aud un meme “offline”, arătând ca niște țânci care râd la
un cuvânt inadecvat spus în gura mare într-un astfel de context.
Desigur, Spencer sfârșește prin a fi numit “nazist inapt” – CU
SIGURANȚĂ inapt și SUB NICIO FORMĂ nazist.

-80-
 Așadar, să ne întoarcem la premisa inițială a acestui segment, în
mare, cea a Revoluției fiind singura cale rămasă ca opțiune pentru noi.
Am elaborat deja în jurul ei motivele pentru care căile legale nu vor
funcționa niciodată să se opună abordării mișcării în masă și a altor
puncte acoperite până acum.

Este discutabil că Rockwell a fost ultima șansă a Americii de a avea o

revoluție legală și totuși a făcut-o fără a se baza pe aspectul prezentabil
și respectuos care ere definit de status quo-ul căruia i se opunea. Acest
lucru este ceva de neconceput pentru “aliații” noștri, care stau la
costum și cravată în prezentările lor, așa cum definesc inamicii noștri,
Sistemul/Guvernul Sionist de Ocupație, ca fiind unica abordare valabilă,
motive pentru care ei nu-și permit să fie asociați cu adevărați Fasciști și
Național Socialiști, dacă nu coborâm tonul sau abordăm metoda
“naziștilor meschini” pentru care marele lor cort acționează ca un
vehicul – de parcă Fascismul/NS ar trebui să se ascundă în spatele fustei
Dreptei Alternative.

Abordarea lui Rockwell a fost menită de la bun început să fie la un

nivel înalt, însemnând să facă apel la oameni de mai multe feluri, însă
nici măcar o dată nu a însemnat să sacrifice deschiderea și onestitatea
de Național Socialist, și nici nu a s-a lăsat prins complacerii unei rutine
sigure pentru a evita dezvoltarea și progresul viitor al mișcării sale.
Planul său în Trei Faze a coincis puternic cu înțelegerea profundă a
propagandei:

“Precum am menționat mai devreme, primele două faze ale

activității Partidului s-au suprapus într-o mare măsură, iar tranziția
dintre ele a fost marcată, în general, de o schimbare de accent. Faza
întâi a fost era “Nazistă” a Mișcării. A doua fază era începutul erei
Național Socialiste. În linie cu această reaccentuare, Partidul Nazist
American a devenit oficial Partidul Național Socialist al Oamenilor
Albi pe 1 ianuarie, 1967, iar acea dată poate fi considerată rezonabil
marcatoare a unei tranziții. Cu șase luni mai devreme, apariția Lumii
Național Socialiste a fost un pas major în această direcție. Șase luni
mai târziu de la acea dată – în iunie, 1967 – o conferință istorică de
reorganizare a conducerii Partidului s-a ținut în Arlington. Acolo,
Rockwell a pus Mișcarea pe drumul noii sale căi, explicând nevoia
unei profesionalizări totale a oricărei activități, din creșterea
fondurilor pentru scrierea de propagandă, pentru a atinge cerințele

-81-
severe ce aveau să fie așteptate în timpul lungii perioade de
creștere și luptă ce avea să vină.”

-Dr. William Luther Pierce, “O viață de Național Socialist”

“Dacă fiecare din oamenii din basmul despre orbii și elefantul ar fi

trebuit să construiască un model al elefantului, ar fi trei modele
foarte diferite. Orbul care a simțit doar coada ar face un model așa
cum a descris un elefant în basm – ca “un fel de funie.” Orbul care a
simțit piciorul și a spus că un elefant era ca un copac ar fi făcut un
“elefant” precum un pom, în timp ce orbul care a simțit doar trompa
și-ar face “elefantul” ca pe un șarpe.

Mulți oameni pe care i-am întâlnit în politică se consideră automat

experți în domeniul propagandei. Dar aproape toți dintre ei fac
aceeași eroare de bază în propaganda lor precum au făcut-o orbii în
a descrie și reproduce un elefant; ambele tabere suferă din lipsă de
experiență legată de subiect.

[…]

În aproape orice caz produce propagandă care să-i placă, uitând

complet în entuziasmul său politic faptul că arta propagandei (și a
promovării) nu este de a produce ceva ce-ți place și admiri, ci ceva
ce v-a produce efectul dorit – vânzări în cazul reclamelor și
convingeri politice în cazul propagandei. Deoarece este capabil să
gândească, presupune că audiența lui este la fel de capabilă – o
prezumție complet negarantată. Deoarece este respins de cruzime
și exagerare, își face prezentarea reală, logică și de obicei subtilă. În
plus la această naivitate, de asemenea, regretă că omul de rând de
pe stradă este asaltat emoțional de-a lungul orelor sale treaz de
experți în proiectarea briliantă a promovării pentru a îi capta
atenția prin cele mai puternice impacturi psihologice. Piesa medie
de aripă dreaptă, îngrămădită într-o pagină, pe un prolix, pe un
lucru plictisitor, nu doar că nu este capabilă să câștige atenția
omului de rând printre competitorii ei, ba chiar îl respinge în mod
cert.

[…]

-82-
Înseamnă asta că atragerea la nivel înalt a Societății lui Birch este o
risipă totală? Ar trebui ca toată propaganda lor să fie la fel ca cea a
Klanului? Un elefant nu este doar un picior sau o coadă sau o
trompă. Un elefant complet și întreg are nevoie de toate aceste
părți pentru a trăi. Evreii, maeștrii ai acestei arte a propagandei cum
sunt ei (în contrar cu aripa dreaptă), au înțeles adevărul fundamental
și și-au organizat “prezentarea” pentru a atrage toate nivelele.

[…]

Hitler a avut Percutorul (Der Stürmer), de Julius Streicher, plin de

senzaționalismul cel mai sălbatic și vaporos, conceput pentru a lovi
în toate părțile în conștiințele maselor, precum a și făcut. A avut de
asemenea presa de partid regulară, concepută să ajungă și să
convingă marea clasă mijlocie. Și, pentru comunitatea universității,
a avut materialele esoterice ale lui Alfred Rosenberg, Gottfried
Feder ș.a.m.d.

[…]

Când am început, mi-am făcut conștient propaganda pe cât se

putea de brutală și șocant de dură, pur și simplu pentru a forța
atenția. Și am păstrat-o veșnic la businessul construirii unei imagini
directe și simple a ostilității noastre totale asupra “evreilor și
cioroilor” în mințile a milioane de americani, indiferent de costurile
implicate. (Și când am oportunitatea rară de a folosi mediul în
masă, cum a fost recent în cazul în care am oferit un interviu lung la
Playboy, sunt forțat să merg precaut pe o linie între ce mi-ar plăcea
să spun și ce i-ar plăcea inamicului meu să mă audă zicând. Dacă nu
sunt deschis măcar pe jumătate, precum un analfabet dement cu
trei piulițe lipsă, un astfel de interviu nu ar fi printat niciodată.
Acesta este un alt lucru pe care mulți oameni eșuează în a-l înțelege
despre tehnica mea “Nazistă”.) După ce am devenit cunoscut celor
mai mulți americani, am publicat Raportul lui Rockwell la un nivel
mult mai înalt decât materialul meu precedent, pentru a începe să
recrutăm unele dintre mințile și fundațiile de care aveam nevoie
pentru a continua. Când asta a început să rodească fructul, am
folosit talentele obținute cu Raportul lui Rockwell pentru a ne
întoarce înapoi la nivelul oamenilor și a produce o publicație
concepută pentru mase, pentru omul “de rând”, cititorul de benzi
desenate, copii: Trupe de asalt. Precum am plănuit, aceasta este

-83-
 publicația noastră ce mai populară și la cel mai mare nivel de
circulație. Și de n-ar fi fost evreii deținătorii businessului de
distribuire a știrilor, am fi putut vinde literalmente Trupe de asalt cu
milioanele.

[…]

Cu o bază a operațiilor stabilite și cu publicații de succes direcționate

atât către clasele medii cât și joase, mișcarea este, în cele din urmă,
într-o poziție de a-și permite luxul relativ al unei publicații
direcționate exclusiv către clasa academică și profesional
intelectuală. Lumea Național Socialistă, acum în mâinile noastre,
este gândită nu doar să ajungă să mute oameni în această
categorie. Poate materialul nostru nu este ceva pe gustul tău
personal. Dar ținta noastră, și ținta Uniunii Globale de Național
Socialiști, nu este să producem materiale care să fie pe placul
prietenilor – ci să câștigăm peste milioanele celor ce sunt acum
inamicii noștri sau care sunt inconștienți de ambele tabere. Anii
succesului cu Trupe de asalt și Raportul lui Rockwell îmi oferă
încrederea că o nouă Lume Național Socialistă va face de asemenea
ceea ce a fost concepută să facă – Lumea Național Socialistă își va
deschide calea către cercurile înalt intelectuale, așa cum Trupe de
asalt a zdrobit calea către mințile juvenililor și lucrătorilor din popor.”

-George Lincoln Rockwell, “De la Turnul Ivory către Zidul Privy: Despre
Arta Propagandei”

Abordarea lui Rockwell și metodele sale au urmat o cale distinctă de

evaluare a organizării sale către o prezență mai profesională în spatele a
ceea ce putea realiza prin propagandă, făcând asta fără să lase tot ceea
ce înseamnă Național Socialismul, rămânând svastica, critica evreilor, a
ciorilor și a trădătorilor de asemenea, însă forma criticismului ar
depinde de modul de livrare al propagandei utilizate către un strat
specific al populației: de la crud la sens comun la inteligent. Începând cu
propaganda crudă pentru răspândirea în masă a mediei evreiești,
Partidul ar atrage fanatici și proscriși, dintre care doar cei testați și
adevărați ar fi lăsați să ni se alăture.

-84-
 Odată ce asta fusese realizată și PNA (Partidul Nazist American)
devenise un grup bine cunoscut conștiinței publice, chiar și fără
acoperirea mediei evreiești, eforturile propagandei erau direcționate
către o audiență mai “medie”, iar de aici către propaganda inteligentă a
“Turnurilor Ivory” – toate sub semnul svasticii și al cuvintelor “Nazist”
sau “Național Socialist”.

Este de la sine înțeles că extinderea către propaganda inteligentă nu

a însemnat abandonarea abordării crude, care cel mai concret însemna
că Partidul nu ar abandona bocancii și prezentarea uniformei, ci mai
degrabă să o facă să meargă cu aspectul ținutei și cravatei. Strategia lui
Rockwell era cea complet viabilă pentru obținerea puterii prin alegeri
electorale legale, căci astfel masele fricoase ar fi avut măcar suficient
curaj cât să ofere un vot secret pentru naziști, odată ce erau convinse de
mesajul său radical, indiferent de abordarea de propagandă care a fost
direcționată către ei specific, și de pregătirea finală a PNA-ului de a
înfrunta dușmanii în confruntări fizice.

Tot așa reușise și Hitler. Și asta mereu le-ar plăcea criticilor noștri să
aducă în discuție împotriva strategiei noastre revoluționare: “Hitler a
câștigat prin alegeri electorale, Rockwell a vrut să câștige prin alegeri
electorale, deci și noi putem să câștigăm prin alegeri electorale de
asemenea!” Două fapte cruciale sunt uitate când acest criticism este
adus în vedere: în timpul societății lui Hitler era o dezordine, nu era
niciun Sistem puternic la conducerea societății care să mențină puterea
cu o strângere a morții, ci o frenezie de politică nebună pentru toți pe
care evreii doar au apreciat-o și au utilizat haosul fără să fie nevoiți să
intre în controlul total pe care îl au astăzi.

Da, au infestat totuși și corupt și manipulat societatea, dar nu au

păzit căile spre putere în mod direct, ci în schimb au mituit și manipulat
forțele politice existente, concurând pentru putere. Pe scurt, nu era
niciun fel de Sistem precum știm astăzi. Sub astfel de condiții, cu masele
întinse de oameni abandonați, și nu doar câțiva proscriși, PMGNS-ul
(Partidul Muncitoresc German Național Socialist) a avut condiții mult
mai favorabile pentru a prelua totul. Evreii pur și simplu nu au înțeles
măcar CU CE aveau de a face. De atunci, în schimb, ei știu acum exact
cine sunt adevărații lor dușmani mortali și au declarat “Niciodată de
acum în colo!”

-85-
 “Niciodată de acum încolo! (Never again!)” a fost numele glonțului
care l-a ucis pe George Lincoln Rockwell – acesta a fost răspunsul final
al Sistemului Evreiesc către pericolul pe care îl poza acest om. Așa cum
am zis, violența este întotdeauna ultima soluție, iar evreii știu asta de
asemenea. Ei l-au târât pe Rockwell prin străzi, prin curți, prin închisori și
chiar și prin aziluri de nebuni – ȘI EL I-A BĂTUT LA FIECARE PAS ÎN
DRUMUL SĂU! Până când ei au descoperit un pion util să apese
trăgaciul pentru a-l opri.

“Nu este nicio surpriză că un om care a supraviețuit tuturor acestor

atacuri avea să fie omorât, dacă era posibil, de evrei și de agenții
lor. Evreii nu aveau altă opțiune. Sunt prea vinovați pentru a permite
oricui să-i expună și să organizeze orice rezistență eficientă împotriva
lor.

Trădătorii nu pot supraviețui unei astfel de expuneri. Cu cei de teapa

evreilor, este ucide sau vei fi ucis.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp12

“Adolf Hitler a arătat calea spre supraviețuire. Ar fi responsabilitatea

mea pe pământ să car ideile sale și exemplul său viu către victorie
totală în întreaga lume. Am știut că nu voi fi trăit să văd victoria pe
care aș fi putut-o face posibilă, dar n-aș fi murit înainte de a face
această victorie o certitudine.”

-De această dată Lumea, Cp25

Calea legală ne este închisă deoarece astăzi, învățând din trecut că

SUA era sub controlul total evreiesc încă din anii 30, precum în
evaluarea lui Francis Parker Yockey, ei pur și simplu nu vor lăsa pe
nimeni să-i suprime prin metode legale vreodată, căci ei sunt cei ce
definesc ce este legal și abordează toate metodele legale împotriva
oricui i-ar enerva sau le-ar rezista în fața planurilor lor câtuși de puțin,
ignorând să-i oprească și să-i expună direct.

“Tabla jocului a fost măsluită împotriva noastră, așa că suntem

constrânși să dărmăm masa de joc însăși cu tot cu tablă.”

-James Mason, ASEDIU, 8.15

-86-
 Singurele țări unde anumite abordări de măsuri legale ar fi încă
viabile sunt cele unde puterea Sistemului nu este absolută, unde
majoritatea oamenilor trăiesc deposedați și nu li se oferă nimic. Din
acest motiv, Răsăritul Auriu (Golden Dawn) este atât de succes în
Grecia, trecând prin toți pașii prin care au trecut Hitler și Rockwell, în
tot timpul acesta stând fermi și sinceri în Viziunea Fascistă și Național
Socialistă asupra lumii:

“Noi suntem soldați credincioși ideii Național Socialiste și în nimic

altceva.”

-Nikolaos Michaloliakos, 1987

“Care ar fi viitorul Europei și al întregii lumi moderne dacă Al Doilea

Război mondial nu ar fi oprit reînnoirea căii Național Socialismului?
Cu siguranță valorile fundamentale care derivă în mare din cultura
antică Grecească ar fi dominante în fiecare stat și ar defini destinele
oamenilor. Romantismul ca și mișcare spirituală și clasicismul ar
perpetua împotriva decăderii subculturale care a erodat omul alb.
Materialismul extrem ar fi fost complet aruncat, în locul său fiind
înălțarea spirituală.”

-Ilias Kasidiaris, 2012

Viabilitatea abordării legale nu este legată de cât de prezentabil este

cineva sau cât de intelectual sună cineva, așa cum am dovedit în mod
repetat în acest articol, ci în cât de abundentă și decadentă este o
societate (fiind al doilea fapt crucial care a fost uitat), și de cât de
puternică este strângerea Sistemului Evreiesc în instituțiile puterii. Dacă
cineva s-ar uita la Statele Unite și ar găsi locuința Sistemului, un
Behemoth monstruos așa cum îl descrie James Mason, acesta nu va lăsa
pe nimeni nici măcar să se aproprie vreun pic de bunurile sale. În
realitate, Sistemul a fost deja prea puternic pentru abordarea legală în
anii 50, dar societatea și oamenii înșiși nu erau atât de bolnavi cum sunt
astăzi.

-87-
 “La naiba, lucrurile erau comparativ mai sănătoase în Weimarul
Germaniei în opoziție cu ceea ce sunt astăzi, încât Hitler a fost
complet capabil să lucreze în cadrul acelui sistem și A CÂȘTIGAT! Nici
în ruptul capului nu am putea și noi asta astăzi aici!!”

-James Mason, ASEDIU, 3.7

Și totuși “aliații” noștri încă vor să pretindă că abordarea legală

funcționează, în tot timpul ăsta împușcându-se în picior cu fiecare pas
făcut. O organizație particulară a Dreptei Alternative ar face bine să
învețe din lecțiile lui Rockwell legate de propagandă, întrucât au fost
implicați în tipul de greșeli pe care le-a evidențiat în articolul din care
am citat câteva pasaje. Am criticat în mod repetat Identitatea Evropa
din cauza posterelor lor vagi ca naiba cu statui grecești pline de mesaje
obscure precum “Devin-o cine suntem”. Acestea sunt exemplele
definitive a ceea ce Rockwell ar numi “să faci o propagandă pe care tu
însuți ai plăcea-o și admira-o” și o vei face de unul singur. Ba mai mult,
este singurul tip de propagandă pe care îl fac, precum orbul care descrie
un elefant doar prin ținerea trompei sale.

Cealaltă problemă repetată de acest grup este logoul lor, și din toate
aparițiile ar părea că au fost hărțuiți să-l schimbe dintr-un set de S-uri de
neînțeles... într-un logo cu un triunghi generic care este ultra folosit ca
icoană de aplicație pe telefon, ca un logo de jocuri sau ca un tatuaj
hipser – prin asta zicând că este așa de generic încât fără context nu
înseamnă absolut nimic pentru un trecător. Totuși, considerând natura
grupului, nici măcar contextul logoului nu ar însemna vreun rahat
pentru un trecător.

Desigur, atunci când vine vorba de simbolism, am încasat și noi

lovituri pentru utilizarea Svasticii. Am acoperit deja unele din aspectele
majore ale motivului pentru care Svastica este eficientă printr-un număr
de citate de-ale lui Rockwell oferite anterior, dar vom oferi un număr
adițional de aspecte pe această temă. Pe de o parte, Svastica este
briliantă în simplitatea ei și o putere hipnotică cu care își transmite
puterea, chiar și fără contextul Fascist/NS, fiind, desigur, o necesitate
mare într-un simbol care este doar și mai empatizat odată cu slăbirea și
degenerarea unei societăți crescânde:

-88-
 “Pacifiștii liberali și umanitari, cu puterea lor momentană a presei și
dolarului, URĂSC toate simbolurile puterii și masculinității, ei astfel
confiscându-le pe cele mai puternice și evidențiate dintre acestea și
păstrându-le pentru ridiculizare.”

-James Mason, ASEDIU, 3.1

“Simbolismul, cu cât mai de bază, cu atât mai bun, este singurul

lucru care poate penetra mintea maselor în această societate a
opiniei în masă.”

-ASEDIU, 6.14

Pe de altă parte, Svastica, precum numele și figura lui Adolf Hitler,

obține o serie imediată de emoții și idei, majoritatea lor fiind insuflate în
rândul maselor de către evrei, adevărat fiind, în mod cert, căci am
acoperit asta și mai devreme, cum aceasta este doar în avantajul nostru
peste ei.

“Se spunea cândva despre Hitler și Svastică faptul că reprezintă

“pragul furiei.” La simpla lor menționare, majoritatea te va
blestema și câțiva ți se vor alătura, nimeni rămânând neutru.”

-James Mason, ASEDIU, 7.3

Ba mai mult, asocierea cu aceste lucruri, precum profesia clară, ale

viziunii unui NS și Fascist fac mare parte din treaba marketingului nostru
pentru noi, trebuind doar să-i educăm pe cei ce vin la noi și sunt
acceptați în rangurile noastre, în timp ce masele vor afla cine și ce
suntem cu adevărat prin acțiunile noastre.

Între timp, așa zișii noștri “aliați” sunt constant băgați într-un război
cu literalmente oricine, deci apariția unor nume periferice în jurul
Dreptei Alternative precum Lumina Alternativă sau Evreul Alternativ și
multe altele – ei trebuie să lupte pentru a avea o imagine specifică a lor
în mințile maselor, în tot timpul acesta apărându-se de acuzația “Ești un
Nazist!”. Și asta în timp ce luptă pentru a-și perpetua ceea ce vor ca
brandul lor să însemne, întrucât fie este preluat de Conservatori Hipster,

-89-
fie este divizat din interior. Toate astea sunt datorită abordării cortului
lor cuprinzător și vag. Nu-i de mirare că Dreapta Alternativă NU are
simboluri puternice legate de numele ei.

Este de asemenea un argument combinat pe care îl auzim des, faptul

că Svastica este un simbol “German NS” și că nimeni nu ar trebui să se
asocieze cu el dacă nu este de origine germană. Acest argument poate
veni doar de la oameni care fie nu înțeleg încă scopul și natura Viziunii
Fasciste/NS despre lume... fie sunt niște lași. Ne întoarcem la segmentul
de început al articolului nostru, “Unde ne Aflăm,” pentru a revigora
acest aspect și, din nou, pentru a vărsa lumină pe diferența
monumentală dintre noi și așa zișii noștri “aliați”. Din nou, diferența
dintre noi și ei este mai mare decât diferența dintre ei și cei despre care
insistă că ar fi dușmanii comuni. Prin acestea, spunem că “aliații” noștri
au mai multe în comun cu inamicii noștri decât cu noi, întrucât sunt
înrădăcinați în aceeași gândire Liberală și Raționalistă.

Ei împărtășesc aceleași țeluri finale, în mare cele are siguranței

umane, ale confortului și belșugului, și astfel, invariabil și inevitabil ale
hedonismului, toate acestea împuternicite de egoism.

Toate argumentele sociale și economice sunt predicate cu scopul de

a servi acești oameni egoiști și aproape deloc umani în nevoile și
dorințele lor. “Aliații” noștri sunt pur și simplu îngrijorați de răspândirea
acestor lucruri către un scop mai josnic decât cel al inamicilor noștri
umaniști multiculturali, concentrându-se pe un grup specific. De
menționat că vorbim despre grupul din care se întâmplă să facă și ei
parte, deoarece prospectele lor individuale de realizare a acestor
scopuri se bazează pe succesul grupului. Probabil dacă
multiculturalismul nu ar fi interferat cu liberalismul, atunci nu ar fi fost
nevoiți să adopte orice fel de gândire rasialistă vagă de la bun început.

“Întreaga societate, întreaga “civilizație” care procedează din

aceeași aspirație a bunăstării umane peste orice altceva, către
bunăstarea sau “fericirea” omului cu orice preț, este marcată de
sigiliul Puterii Decăderii, inamici ai ordinii cosmice ce se joacă
neîncetat cu forțele.”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

-90-
 Și care sunt scopurile noastre? Să asigurăm dominația globală a
Adevărului pe Pământ, la nivelul întregii lumi, fără excepții, manifestată
sub forma Statelor Organice care sunt înrădăcinate în serviciu și datorie
altruiste – înrădăcinate într-o loialitate față de ceva mai mult decât
uman, și astfel, etern și de neschimbat. Conceptele economice și sociale
Fasciste/NS sunt astfel nederivate de preocupări utilitare pentru nevoi
materiale și pentru imaginația omului de a încerca să producă cel mai
funcțional sistem, ci din legile eterne ale Adevărului, care dictează o
singură soluție posibilă în toate privințele, iar Fascismul/NS este unica
forță pe pământ care să fie motivată de aceste legi eterne.

Cine crede astăzi că un stat rasist național socialist nu trebuie să se

deosebească de alte state decât pur material printr-o mai bună
organizare economică, fie printr-un echilibru mai just între bogăție
și sărăcie, sau printr-o posibilitate juridică mai mare a claselor
inferioare de a controla actele unei persoane sau ale unei societăți
în procesul economic, sau prin salarii mai echitabile ori mai bine
repartizate, acela este ultimul dintre înapoiați și n-are nici cea mai
vagă idee despre doctrina noastră. Tot ceea ce am menționat nu
prezintă nici un caracter de permanență sau de grandoare. Un
popor care ar rămâne la reforme cu caracter atât de superficial nu
ar avea nici cea mai mică șansă să triumfe în încăierarea universală
a popoarelor. O mișcare care nu vede în misiunea sa decât aceste
reforme egalitare, de altminteri echitabile, nu ar mai avea nici
putere nici eficacitate cât ar trebui să reformeze profund un mediu.
Întreaga sa acțiune ar rămâne, în definitiv, limitată la obiectivele
superficiale; ea nu i-ar da poporului acea armătură morală care
asigură triumful aș zice aproape în ciuda lui - asupra slăbiciunilor de
care suferim astăzi.

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp4

Într-adevăr, scopul real și complet al Viziunii Fasciste/NS asupra lumii

ar deveni aparent doar spre sfârșitul sau chiar după cel de-al Doilea
Război Mondial, și anume că Fascismul Italian și Național Socialismul
German nu erau doar ideologii create de om, ce urmau țeluri pur
materiale, ci o forță unică de reinstaurare a Adevărului în afacerile
umane, așa cum era percepută de Italieni și Germani cel puțin.

-91-
 “Această atracție către Adolf Hitler din întreaga lumea demonstrează
suficient că, deși în forma sa modernă a avut origini din Germania –
și nu putea să provină din altă parte – doctrina Național Socialistă
depășește Germania. Precum am mai zis, este adevărul veșnic al
legilor vieții și evoluția rase umane, reținută din perspectiva rasei
Nordice.”

-Savitri Devi, “Filosofia Svasticii”

Am elaborat despre asta în ediția Aniversară a Primului An de

Ștreang, în articolul exclusiv “Istoria IronMarch” și voi repeta și aici:

“Fascismul și Național Socialismul apar ca și ultimele avangarde

militante ale Adevărului într-o lume a Minciunilor, cărând torța
pasată nouă de numeroși alți oameni care au purtat aceeași Luptă cu
mult înaintea noastră, dincolo de diferite stindarde, cărând alte
nume, și care va fi purtată cu mult după ce ne vom duce noi, de către
noii oameni sub diferite stindarde. Totuși acum, chiar acum, este
timpul nostru. Fascismul Italian, NS German, Falanga Spaniolă,
Garda de Fier Română și toți ceilalți – aceștia au apărut ca raze
individuale ale luminii soarelui, pătrunzând prin slăbiciunea
ignoranței Moderne, indusă de Era “Iluminării,” și întrucât au
spulberat giulgiul întunericului, a devenit clar că ei toți au provenit
din aceeași sursă – Soarele strălucitor și puternic al Adevărului.
Toate aceste grupuri au părut diferite la suprafață la fel precum
națiile și culturile diferă de la una la alta, și totuși în toate există
scânteia omniprezentă a Adevărului, legându-le împreună în
aceeași forță pentru aceeași luptă comună. Toate acestea sunt și
mai dovedite de moștenirea lăsată nouă de către Campionii Viziunii
noastre asupra lumii, căci în munca lor vedem un fir comun, și vedem
scris de mâna lor cum ei toți au luptat pentru același lucru.

Clar sunt dovezi certe că Național Socialismul German în mod specific

a realizat natura completă a misiunii sale în cadrul scopului Viziunii
noastre asupra lumii pe timpul războiului, schimbându-se din a fi ceva
pur în serviciul Germaniei în suprafața unui ideal mai măreț.

Într-un discurs oferit în Poznan pe 4 octombrie 1943, Himmler a

vorbit despre SS ca despre un Ordin armat care în viitor, după
eliminarea Uniunii Sovietice, ar trebui să se mențină și să păzească

-92-
 Europa împotriva “hoardelor asiatice” din Urali. Ce este important
aici este faptul că o anumită schimbare a perspectivelor a avut loc
în acest moment. Arienii nu au mai fost identificați cu Germania.
Planul era să lupte, și nu pentru expansiunea Național Socialismului
bazat pe rasism unilateral și pentru “Pan-Germanism,” ci pentru o
idee mai măreață, pentru Europa și o “Nouă Ordine” Europeană.”

-Julius Evola, Notițe despre Al Treilea Reich

Pe scurt: varietatea mișcărilor NS/Fasciste a existat în cadrul Europei

după Primul Război Mondial și înainte de sfârșitul celui de-al Doilea
Război Mondial, care au reprezentat manifestări ale aceleiași Viziuni
asupra lumii, cineva care să creadă în existența unui Adevăr Absolut
obiectiv în concordanță cu care toate vietățile trebuie să trăiască, totuși
aceste mișcări exprimând doar parțial diferite aspecte ale acestei Viziuni
asupra lumii, aspecte despre care oamenii vorbesc în respectivul lor
caracter național, care a creat diferitele forme ale exprimărilor aceleiași
Viziuni asupra lumii în diferite mișcări, precum aceeași rază de lumină
creează o varietate de culori odată ce trece printr-o prismă.

Totuși, susținătorii acestor idealuri doar ar înțelege pe deplin țelul

complet și natura comună a Viziunii lor asupra lumii în timpul, sau mai
notabil, după război, care a servit drept o stingere a focului care a
eliminat exprimările lor naționale particulare și condiționate de istorie,
lăsând cunoștințele nucleului etern din care aceste aspecte își au
originea, și cum acestea relaționează între ele într-un singur Adevăr.
Fascismul Italian, NS German, Falanga Spaniolă, Fascismul Cleric al Gărzii
de Fier Române ș.a.m.d. – toate formează imagini individuale coerente,
în tot timpul acesta acționând precum piese ale unui singur puzzle,
cineva trebuind doar să fie capabil să realizeze că ei se potriveau
împreună și să înțeleagă imaginea de ansamblu.

“Fascismul este preocupat de îmbrăcăminte (în mare de formele

organizării statului), Național Socialismul de trup (în mare de
eugenia rasială), în timp ce Legionarismul este preocupat de ceva
mai profund: de suflet (în mare de împuternicirea sa prin cultivarea
virtuților Creștine și prepararea sa cu izbăvire finală în minte,
realizată de Biserica Creștină în cel mai perfect aspect).”

-Corneliu Zelea Codreanu, “Cărticica Șefului de Cuib”

-93-
 Acea imagine fiind Viziunea asupra lumii prin Adevăr, sau altfel
numită, Viziunea asupra lumii prin Tradiție, una pe care noi o numim
după Campionii care au orchestrat lupta pentru Viziunea asupra lumii în
Lumea Modernă pe care noi o știm astăzi, prin urmare, când spunem
Fascism și Național Socialism, nu ne referim în mod specific la
Fascismul Italian și Național Socialismul German, ci la imaginea de
ansamblu din care ele fac parte și spre care își împărtășesc numele în
această zi și eră – acea Viziune asupra lumii prin Adevăr.

Deși există un Național Socialism German și un Fascism Italian,

diferite precum Germanii și Italienii sunt diverși prin caracter național,
sunt de asemenea și Fascismul și Național Socialismul Eterne, care sunt
una și aceeași și depășesc toate limitările timpului și spațiului. Acest
Fascism și Național Socialism a existat încă de dinaintea timpului însuși,
și ceea ce sunt în realitate nu are vreun nume permanent, și niciun
cuvânt sau vreo limbă nu vor fi capabile vreodată să-l descrie, deși am
listat toate celelalte nume pentru el la începutul acestui articol. Totuși,
aici și acum poartă numele singurei forțe loiale care să fi venit în
această zi și eră.

Și precum această forță a elevat aceste nume, la fel a făcut-o și cu

simbolul Svasticii ca simbol universal al luptei noastre, simbol al
Adevărului etern. Și cineva poate foarte bine suspecta providența care
fusese în munca din spatele alegerii acestui simbol față de altele de
către Adolf Hitler, întrucât semnificațiile sale profunde originale care
precedă Național Socialismul German și uzul lor asupra sa, de fapt,
transmit acea idee eternă pentru care luptăm. Un simbol solar, un
simbol al polului, un simbol al motorului de neclintit, un simbol al
eternității și al tuturor legilor sale.

De aceea noi nu ne ferim de Svastică, în ciuda criticismului, căci

reprezintă esența însăși a luptei și țelurilor noastre, ba mai mult, este un
simbol care este împărtășit în rândul moștenirii Ariene (prin întreaga
Europa și în rândul Slavilor) și în zone ale expansiunii și cuceririi originale
a Arienilor (anumite zone din Orientul Mijlociu, India, China, etc). Dacă
cineva încearcă să se îndepărteze de svastică, atunci cel mai probabil
acea persoană este un laș sau nu este cu adevărat un Fascist/NS.

Ține minte, noi nu credem că fiecare mișcare Fascistă/NS din cadrul

lumii ar trebui să folosească Svastica ca simbol propriu; fiecare mișcare
are nevoie de propriul logo și de propriul brand pentru a se deosebi și a

-94-
fi recunoscută pentru propria identitate. Totuși, noi vorbim despre două
tipuri diferite de simboluri: simbolul mișcării sau al grupului și simbolul
luptei. Sunt o grămadă de grupuri care nu folosesc Svastica și totuși ele
nu se ascund de aceasta în teamă. Acesta a fost cazul Acțiunii Naționale
(National Action) acum interzise, față de care ne-am arătat întotdeauna
susținerea completă. Același lucru poate fi spus despre Răsăritul Auriu
(Golden Dawn) și Mișcarea de Rezistență Nordică (Nordic Resistance
Movement).

Destul de des auzim criticism de genul întrucât Hitler a pierdut

Războiul și Rockwell a fost ucis, atunci clar Fascismul/NS a eșuat, însă
războiul a fost în schimb o experiență cathartică care a servit drept o
revelație a scopului complet și a naturii misiunii lor. Fascismul și
Național Socialismul nu au eșuat, căci idealurile și misiunea noastră sunt
eterne, și astfel Lupta în sine este eternă, iar triumful lor nu este dictat
de nici una din eșecuri.

“În lumea aceasta, totul poate deveni mai bun. Orice înfrângere
poate fi mama unei victorii viitoare; orice război pierdut poate fi
cauza unei înălțări ulterioare; orice situație critică poate face
energia umană rodnică și orice opresiune poate declanșa forțele
care produc o renaștere morală, câtă vreme sângele și-a păstrat
puritatea. Dar pierderea purității sângelui distruge pentru
totdeauna fericirea lăuntrică, înjosește omul pentru totdeauna și
consecințele fizice și morale nu se pot șterge.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V1, Cp11

“În ochii celorlalți suntem învinși. Vagabonzi fără casă. Minoritatea

contra majorității. Totuși, o astfel de percepție nu este liniară cu a
noastră. Nu m-am văzut un învins, și mai important, nu am fost
unul. Am fost de partea învinșilor. A celor ce au luptat, și nu a celor
ce au renunțat fără a lupta.”

-Pier Luigi Concutelli

-95-
“Și ce dacă acești războinici nu au apucat să experimenteze succesul
extern? Valorile eroice nu sunt valorile mercenarilor, ele punând
preț pe principii, nu pe succes.”

-Ernst Jünger, “Război Mecanizat”

“Crucificarea” Germaniei și a lui Hitler au fost datorită lucrărilor

inevitabile ale Scenaristului necunoscut. Până și cei unsprezece
discipoli spânzurați din Nürnberg nu au fost degeaba! Cei mai urâtă
și temută idee acum două mii de ani era Creștinătatea, și cel mai
temut și blestemat om de pe pământ era Iisus Hristos. Urmașii săi
erau cu amărăciune persecutați și uciși de către oamenii “buni”,
“raționali”, care puteau vedea că orice om normal la cap recunoștea
Roma și Împăratul drept realitatea solidă și substanțială. Am realizat
că lumea Democrației Marxiste de azi este un alt “Imperiu Roman”
întins, iar Naziștii de azi “Creștinii” de atunci. Ceea ce se petrece este
mai presus de o bătălie pentru supremația politică din situația
socială și politică actuală. Este zdrobirea și distrugerea rostită a
unei societăți care a devenit atât de erodată, încât își va tolera și
chiar iubi proprii distrugători Marxiști, așa cum urăște,
disprețuiește și se teme de societatea Nazistă, lent crescândă, care-i
va lua locul. O astfel de putere, de gânduri minunate, vine la un om
doar o dată în viață, dacă vine, și când o face, omul se schimbă pe
veci.”

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp7

“Dar acest ritual [consacrarea noilor Stindarde cu Svastici care sunt

“Steaguri Sângerii (Blutfahne)”], în cadrul căruia mulți alții pot fi
adăugați, nu ar fi niciodată îndeajuns să ofere Hitlerismului
caracterul unei religii, de nu ar fi fost deja mai mult decât o doctrină
politică: o Viziune asupra lumii. Și peste orice altceva, ar fi fost
incapabil să devină o religie adevărată, dacă, la baza Viziunii asupra
lumii, nu ar fi fost adevăruri eterne și o întreagă atitudine care nu a
fost (și care nu rămâne), în ultima analiză, nimic altceva decât
misiunea pentru etern, indiferent de ce ar schimba – atitudinea
tradițională pentru excelență.

-96-
 Aceste cuvinte ar părea ciudate în 1969, la mai mult de douăzeci și
patru de ani de la înfrângerea Germaniei lui Hitler pe terenul de
luptă și de la colapsul structurii sale politice. Pot părea ciudate,
acum că cineva ar căuta în van, în întreaga regiune geografică
acoperită de Al Treilea Reich, un semn vizibil al reînvierii Național
Socialismului așa cum l-a intenționat Führerul, și că majoritatea
organizațiilor care, peste frontierele vechi ale Reichului, susțin că ar
recupera Mișcarea condamnată, însă sunt doar imitații palide fără
inimă, sau doar caricaturi lamentabile, uneori în serviciile altor
scopuri. Dar valoarea unei doctrine – adevărul ei – nu are nimic de a
face cu succesul sau eșecul membrilor ei în planul material. Acest
succes sau eșec depinde de acordul sau dezacordul doctrinelor cu
aspirațiile poporului într-un anumit moment dat din istorie, și de
asemenea, în faptul că cei ce aderă sunt sau nu dintr-o perspectivă
militară, diplomatică, de artă a propagandei, capabili să se impună –
și în consecință se impun – în fața adversarilor lor. Faptul că doctrina
este sau nu o expresie a adevărului cosmic nu are nicio legătură aici.
Dar se prezintă pe termen lung corectă sau greșită, acestor
doctrine, în sensul unei societăți care refuză să accepte învățăturile
în armonie cu legile eterne și preferă lucrările neadevărurilor
pentru propria lor dezintegrare, cu alte cuvinte, să se blesteme.”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

Am fost învinși înainte, da, dar nu am pierdut, și în multe feluri acea

înfrângere doar ne-a servit în a ni se arăta calea adevărată și a ne face
mai puternici pentru confruntarea finală ce va veni. Cum țelurile noastre
sunt în loialitate față de ceea ce este etern, nu putem fi rezolvați cu o
lovitură finală, atâta timp cât cei de sânge pur și caracter puternic încă
există, comparativ cu țelurile slabe, temporale, și abia umane ale
inamicilor și “aliaților” noștri care, de asemenea, se vor condamna
mereu spre înfrângere și damnațiune, întrucât țelurile lor se opun
invariabil a tot ceea ce este etern și servesc doar slăbiciunii cuiva.

Exact astfel îi vedem pe așa zișii noștri “aliați” – într-un loc al

servitudinii propriei lor slăbiciuni, care conduce spre lașitate și
“idioțenie isteață,” foarte departe de țelurile noastre eterne. Idioțenia
este pe tavă, întrucât ei încearcă legalismul care nu va funcționa pentru

-97-
ei, de asemenea, deoarece Evreii decid ce este legal și ei au întregul
Sistem la dispoziția lor pentru a te menține afară. Ba mai mult, tacticile
lor legale sunt josnice și eronate comparativ cu cele utilizate de
Rockwell. De fapt, el a criticat întocmai aceste tactici acum 50 de ani în
urmă și nimeni nu a învățat niciun afurisit de lucru încă de atunci!

Lașitatea se manifestă în refuzul de a merge mai departe către

singura cale rămasă, și anume Revoluția, care evident trădează faptul că
ei nu au nimic în comun cu noi, căci lașii sunt atât de temători pentru
ascunzișul și bunăstarea lor, în timp ce eroii sunt cei ce se vor sacrifica
pe ei înșiși în numele eternului. Iată așa zișii noștri “aliați” care
îndrăznesc să ne pedepsească: idioți fricoși și rasiști liberali!

“Nu ar trebui să ne limităm exclusiv la “măsuri legale” de

asemenea, care nu sunt de cea mai mică importanță. Doar
mediocritatea și slăbănogii se agață de ei, însemnând că
înfrângerea lor este asigurată.”

-Ernst Jünger, “Uniți-vă! Cuvânt Final”

“Oamenii pot discuta aproape despre orice. Oamenii, însă, vor lupta
pentru foarte puține lucruri.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp14

“Dacă un om nu va fi dispus să-și asume anumite riscuri pentru

opiniile sale, atunci fie opiniile sale nu sunt bune, fie el nu este
bun.”

-Ezra Pound

“Oamenii stupizi sunt mult mai periculoși decât orice bombă cu

ceas.

[…]

Indiferent că sunt cu tine sau împotriva ta, oamenii stupizi sunt la

fel de destructivi să-i ai prin preajmă.”

-James Mason, ASEDIU, 2.36

-98-
 “Mult mai des, în zilele astea, viclenia și intriga sunt cele ce decid
cursul viitorului. Să fii ruinat de un bastard care nu s-a declarat
dușmanul tău, sau care s-a dat drept un “prieten,” este una dintre
cele mai rele sorți imaginabile. Dacă doar atâta poate fi evitat în
viața unui om sau a unei Mișcări, atunci vom fi la jumătate de drum
spre victorie.”

-Asediu, 4.18

“ ... În lunile ce-au urmat, n-au lipsit atacurile din partea unor
oameni al căror patriotism nu era decât prostie și aparență și care
urlau cu lupii fiindcă vanitatea lor era măgulită, deoarece dintr-
odată se puteau juca de-a patrioții fără pericol. Am considerat acel
front unic drept cea mai grotescă dintre manifestări și
evenimentele mi-au dat dreptate.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp15

“Cine îndrăznește să ne mustre datorită ochilor noștri larg

deschiși?”

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

Considerând că motivația reală a “aliaților noștri” este căutarea și

apărarea conforturilor materialiste și liberale, asta demonstrând faptul
că rangurile lor sunt formate din oameni care deja au ceva ce vor să
păstreze și se tem să renunțe la acel lucru (temători că cioroii vor veni să
le ia jucăriile lor), prin urmare, rasialismul lor brusc. Încă o dată
susținem că presupușii noștri “aliați” par să fie mai mult decât liberali
rasiști care se tem să-și piardă beneficiile liberalismului și care se bucură
de prezent sau vor să se bucure de viitor, și idolatrizează “utopia”
liberală suburbană a anilor 50, însă refuză să recunoască că a fost exact
acea mentalitate care a lăsat multiculturalismul, Evreii și cioroii să
avanseze pe atât de mult pe cât au făcut-o. Aceștia sunt cei pe care
Hitler i-a numit clasa privilegiată de idioți și patrioți.

-99-
 “Mișcarea Național Socialistă nu trebuie să uite vreodată aceasta;
și mai ales nu trebuie să cadă sub influența acelor burghezi vanitoși
care cred că știu totul, dar care au pierdut totuși un stat mare, și
propria lor existență odată cu dominația clasei lor. Da, ei sunt într-
adevăr inteligenți, ei știu totul, ei înțeleg totul; numai că ei n-au știut
un lucru: să evite ca poporul german să cadă în brațele
marxismului. În această privință s-au arătat neputincioși în modul cel
mai mizerabil și mai vrednic de milă, și părerea excesiv de bună pe
care o au despre ei înșiși nu este decât expresia vanității lor, ori
aceasta împreună cu prostia sunt, dacă ne luăm după proverb,
fructul aceluiași copac.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V2, Cp6

“Dar noi, național socialiștii, trebuie îndeosebi să ne ferim să-i

urmăm pe patrioții noștri în vorbe, care sunt conduși de evrei, Ce
nenorocire ar fi dacă și mișcarea noastră, în loc să pregătească
lupta cu sabia, s-ar exersa protestând.”

-Lupta Mea, V2, Cp13

Totuși, propria lor motivație îi previne din a dirija orice acțiune reală
care presupune propriul risc sau care poate rezulta în pierderea
jucăriilor lor ca o pedeapsă a Sistemului. Prin urmare, ei niciodată nu
vor orchestra vreun atac real asupra inamicilor noștri și vor raționaliza
fiecare chemare la astfel de acțiuni ca fiind greșită, pe baza unei
premise false, ori deoarece “îi face pe ei/mișcarea (care mișcare?
Dreapta Alternativă? NS? Vorbiți doar în numele vostru!) să arate rău”.

“Unii au zis, și încă o spun, că acestea sunt “timpuri

prerevoluționare”. Asta este o eschivare intelectuală destul de bună
pentru un escroc profesional.”

-James Mason, ASEDIU, 4.12

Nu-i de mirare că Sistemul nu se teme de acești clovni și doar îi

folosește pe post de muniție într-o luptă internă proprie de toată mila
pentru putere, rezultatul final aducându-ne niciun pic mai aproape de

-100-
țelurile noastre, Evreii știu că Dreapta Alternativă nu va depăși niciodată
linia iar dacă vor fi îmbrânciți ei vor fugi departe.

“Fratele mai mare iubește să vorbească, să dezbată, adoră

împungătorii pe hârtie, însă se teme până la moarte de ACȚIUNE!
Ba mai mult de atât, Fratele mai mare este terifiat de tipul de
acțiune cu care masele Albe s-ar putea identifica!!”

-James Mason, ASEDIU, 6.11

Această slăbiciune este aparentă chiar și în propaganda angajată de

alte grupuri. Întreaga narațiune a “geNOcidului alb” este slabă și
patetică! Argumente precum “Africa pentru africani, Asia pentru
asiatici, Țări Albe pentru toată lumea” și “Avem dreptul să Existăm” sunt
înrudite cu venirea la Evreii care conduc lumea și milogeala la ei, “vă rog
Mesia, nu este corect, nu pot să am aceleași drepturi precum non albii?
Vă rog Mesia!” Plângând la nedreptăți în fața inamicului tău care vrea
să te distrugă este reprezentarea fricii non-acțiunii! Nu suntem noi ÎN
RĂZBOI cu Evreii și Sistemul lor? Și nu contează dacă țintești acea
propagandă către puterile care sunt, sau către mase, sau încerci să
prezinți ipocrizia puterilor către mase deoarece ACEEA este imaginea
mintală care este produsă în mințile lor, cea de rugăminte și
raționalizare a ceea ce vrei și încercând să o obții printr-o retorică pură,
decât prin a-ți declara intențiile de a o lua pur și simplu.

“Nu sunt cei fără tragere de inimă sau neutrii care mergi prin
istorie, ci cei care intră în luptă.”

-Adolf Hitler

“Nu ne luați de fraieri pe noi, restul, prin a vă plânge sau a vă ruga

de noi sau prin a lătra la Sistem.”

-James Mason, ASEDIU, 4.11

“Cum se poate vorbi despre “nedreptate” când Dușmanul nostru

jurat deține întreaga putere? La ce te poți aștepta de la un inamic
mortal, decât la încercarea să te nimicească oricând, prin toate

-101-
 felurile? Nu există cale de mijloc, și nimeni la care să mergi să
plângi. Nu suntem decât noi și Inamicul nostru...

[…]

Să nu mai fie nicio vorbă despre nedreptate. Să fie doar vorbă

despre RĂZBOI!”

-ASEDIU, 7.8

“SUNTEM ÎN RĂZBOI CU ACEASTĂ SOCIETATE...”

-ASEDIU, 7.3

Și desigur, să fie cineva laș și să nu vrea să recunoască asta, la un

moment dat se vor auzi inevitabil tot felul de “argumente” nesincere
împotriva Revoluției din partea așa zișilor noștri “aliați”, care sunt
concepute dinadins să facă prospectul să sune fie absolut ridicol, fie
fără speranță. Ei vor veni cu cele mai stupide exemple ale activității
revoluționare făcute greșit în orice fel. Desigur, dacă aceste
“argumente” sunt sincere și autentice, atunci nu face decât să
dovedească că avem de a face cu niște imbecili totali care sunt o
obligațiune pentru a fi în jurul său. Dacă ar fi vreun beneficiu în aceste
“argumente”, atunci măcar ne-ar arăta ce fel de greșeli și lucruri
imbecile ar trebui să evităm.

“Nu există astfel de lucruri precum situații disperate. Doar oameni

disperați.”

-Adolf Hitler

“ÎNCETEAZĂ să mai raționalizezi o situație despre care știi că e

mortal de serioasă. ÎNCETEAZĂ să mai tergiversezi cu jumătăți de
măsură în situații care cer acțiuni decisive. ÎNCETEAZĂ să mai

-102-
 folosești afacerile, etichetele sociale, familia și siguranța drept
scuză pentru comportamentul tău complet laș. Dacă mai eziți prea
mult, lupta va lua sfârșit – iar albii vor fi înfrânți!

RIDICĂ-TE ȘI LUPTĂ!”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp16

“Schițe pentru mișcări revoluționare de succes au fost concepute

pentru noi de la Hitler până la Rockwell și Tommasi și orice număr
de alți mari revoluționari care nu aparțineau spiritului Național
Socialist. De ce a continuat atunci Mișcarea să se atașeze de
ramolita și cu totul ridicola Aripă Dreaptă și a ales un curs care i-a
sortit eșecul pe veci?”

-James Mason, ASEDIU, 4.7

Unii chiar ar încerca să ne schime părerea despre activitatea noastră

Revoluționară prin a ne “speria” cu cât de “grea” este aceasta.

“Nu faci ceva și nici nu te înfrânezi din a face ceva doar pentru că
este “ușor” sau “greu” sau fiindcă toată lumea face sau nu acel
lucru. În schimb, îți urmezi instinctul. Ca revoluționari, nouă ne-a fost
mai ușor decât altora în determinarea acțiunilor noastre proprii.”

-James Mason, ASEDIU, 7.7

“Lupta noastră este grea, deoarece luptăm pentru ceva măreț, iar
lucrurile mărețe nu sunt ușoare sau ușor de dobândit.”

-Sir Oswald Mosley

Și desigur, ultimul bastion al scuzelor împotriva Revoluției este mereu

cât de puternic este dușmanul nostru, și că nu este nicio cale de a-l

-103-
răsturna cu forța, deoarece forța sa este mai mare, având toate aceste
avansuri tehnologice de partea sa și condițiile nu vor fi niciodată
suficient de bune pentru o revoluție – toate scuzele făcute de aceștia
care-și doresc să rămână inactivi, precum este adevărată zicala veche:
unde este o voință este și o cale!

Când vine vorba de condiții apropriate, precum și de aproape toate

punctele extensive și sobre ale activității revoluționare NS, cineva ar
trebui să citească întreaga carte ASEDIU și nu numai câteva resturi
sărace pe care le-am oferit în acest articol. Avansările tehnologice ale
oricărei ere mereu au fost pentru beneficiul și nenorocirea atât a
revoluționarilor, cât și a statului pe care trebuia să-l răstoarne, deci în
sensul acesta nu o ducem mai rău decât oricare alți revoluționari de
succes ai trecutului, deși adevărul greu care taie prin tot smiorcăitul și
toată pledoaria care evită angajamentul la acțiunea Revoluționară este
faptul că acel Războiul Rasial este pur și simplu inevitabil. Iar cele mai
recente evenimente, precum răpirea și torturarea unui copil Alb de
către o gașcă de cioroi¸ stau ca evidență în plus la acest fapt.

“În viitor ne așteaptă un război rasial în toată firea...”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp14

Indiferent dacă cineva vrea sau nu o Revoluție, acea decizie nu va fi în

mâinile sale, căci Revoluția NS și Războiul Rasial sunt evenimente
atașate în trend, singura întrebare fiind care dintre ele va veni prima și o
va asigura pe cealaltă: va avea loc Revoluția NS mai întâi și va începe
Războiul Rasial sau cioroii din SUA și musulmanii din Europa vor începe
un Război Rasial și vor forța o Revoluție NS?

Primul scenariu este posibil doar dacă se lucrează activ la el de către

Național Socialiști dedicați și fanatici care se pregătesc și acționează în
concordanță cu puterea lor proprie, întărindu-se treptat și subminând
Sistemul pe cât voința și prepararea lor le permite. Iar dacă Războiul
Rasial ar loc mai întâi și nu ca un rezultat al acțiunii lor revoluționare,
atunci ei vor fi cumva deja pregătiți pentru acesta și gata să pornească
lupta cu Evreii și pionii lor!

Al doilea scenariu, în schimb, dacă nimeni nu s-a angajat în activități

revoluționare deloc și s-a persistat în abordarea costumului și cravatei,

-104-
atunci vor fi prinși cu pantalonii în vine și incapabili să opună orice fel de
rezistență, dar din nou, astfel de lași ar fugi pentru viețile lor, cum întreg
angajamentul lor politic a fost mereu doar despre beneficiile lor proprii.
Cei ce poartă costume nu pot lupta – ei ar putea ruina costumul care a
fost scump! Ba mai mult, chiar dacă Revoluția și Războiul Rasial nu vor
avea loc în timpul vieților noastre, noi trebuie să facem orice ne stă în
putință să grăbim și să accelerăm procesul oricum și să ne asigurăm că
am lăsat suficient de lucru pentru generația următoare de Fasciști și
Național Socialiști care vor termina treaba – a face altfel ar însemna
trădare pură.

“Doar descendenții noștri pot termina ceea ce noi nu am avut timp

să o facem.”

-Ernst Jünger, “Diferențiere și Conexiune”

În cine ai crede că este mai pregătit să lupte pe străzi împotriva

cioroilor și a violatorilor refugiați odată ce începe Războiul Rasial?
Cavalerii prezentabili din stânga? Sau “delicvenții” și “proscrișii sociali”
din dreapta? Când lovește Războiul Rasial și Sistemul se răstoarnă,
oamenii Albi nu vor fugi sub protecția unui anumit grup, vag și
prezentabil la costum și cravată de care abia își aduc aminte sau pe care
abia îl înțeleg, nu, ci ei își vor aduce aminte de “acei Naziști malefici”
care au fost angajați în acțiune reală și care s-au arătat violenți și duri,
astfel omul de rând din popor va vedea Stindardele cu Svastică drept
propria lor salvare, iar “ucigașii Naziști” vor deveni cei mai venerați
protectori ai lor.

“Cei ce se află afară pe front, punându-se în linie și luând atitudine,

precum a scris Tommasi, sunt de fapt adevărații LIDERI și sunt cei
de nivel înalt în această luptă. Orice altceva se pălește în
insignificant...”

-James Mason, ASEDIU, 9.5

Haideți să facem un ocol în jurul problemei costumelor și cravatelor și

să vorbim despre estetici. “Aliații” noștri la costum și cravată par să

-105-
creadă pe deplin în noțiunea “normalizării” viziunilor “noastre”, însă în
cazul Americanismului lor rasialist vag, nu prea este ceva de normalizat
de la bun început căci coincide foarte mult în orice cu status quo-ul
Sistemului. Am criticat deja la nivel esențial acest tip de gândire încă de
la începutul articolului când ne-am spus “argumentele matematice” –
nu normalizezi 2 + 2 = 4 prin a face un pas de la gloata de 2 + 2 = 6 și
zicând că 2 + 2 = 5, ci pur și simplu faci un compromis și te predai
cerințelor și minciunilor lor. Într-o lume în care toată lumea pune botul
la minciuna 2 + 2 = 6 și în “normalitatea” SA, să spui Adevărul este ceva
revoluționar și un act disprețuit.

Totuși, idealurile actuale pentru care luptăm nu sunt atât de simple și

de bază precum cele matematice, putând să faci tot felul de argumente
elaborate, intelectuale, iar oile încă ar refuza să meargă alături de tine
sau pur și simplu vor da din cap și te vor aproba pe moment, dar se vor
întoarce la condiționarea lor fix în următoarea oră. Să te “normalizezi” în
această masă gri înseamnă să te amesteci și să fii uitat ca parte din
status quo. Asta se manifestă, desigur, de la sine, în esteticile pe care
cineva le adoptă.

De-a lungul istoriei, esteticile au fost o unealtă puternică care

exercită influențe asupra maselor pentru a modela și organiza
societatea, în mod particular, pentru a separa normalul de special.
Esteticile sunt utilizate pentru a desemna limitele dintre ce este comun
și zilnic și ce este formal și festiv. Religia utilizează estetici pentru a
separa profanul de sacru. Prin a te supune cerințelor unui status quo
existent înseamnă că nu este nimic special despre tine, care aparent
contrazice intențiile “aliaților” noștri, sau mai degrabă trădează încă și
mai mult câte au în comun cu inamicii noștri.

Lupta noastră cară un caracter transcendental, noi luptând pentru un

ideal mai mare, un ideal suprem al Adevărului într-o lume a
Minciunilor. Aici minciunile și falsitatea reprezintă norma, astfel
supunerea la ceea ce este considerat “normal” într-o lume a minciunilor
fiind la fel de bună ca afirmarea în mod neironic a 2 + 2 = 5 sau 6.
Esteticile au fost mereu de la sine înțelese importante pentru Fasciști și
Național Socialiști. Unii ar susține că pionierul primordial și facilitator al
esteticilor Fasciste a fost poetul italian Gabriel D’Annunzio, care în
orașul-stat Fiume a creat o nouă lume proprie ce utiliza la greu
performanțe teatrale impresionante care s-au evidențiat ca fiind
absurde pentru majoritatea. Una peste alta, italienii au avut un talent

-106-
briliant de a se opune normelor sociale obosite și numelor lor în
favoarea a ceva nou, radiant și ciudat, precum munca unei mișcări
Futuriste Italiene de exemplu. La scurt timp, toate mișcările
Naționaliste/Fasciste din Europa, incluzând PMGNS-ul, au utilizat
estetici în moduri briliante, pentru a demonstra că ei reprezintă ceva
diferit, ceva diferit de orice altceva oferit de societatea contemporană.

Esteticile lor particulare erau autentice, oneste, motiv pentru care au

funcționat. Unii oameni i-au copiat direct accidental pe acești Campioni
ai trecutului și pentru cea mai mare parte din timp au arătat ridicol din
cauza asta. Rockwell și-a făcut uniformele să funcționeze, deoarece nu
le-a copiat complet, și deoarece el, de asemenea, era autentic și sincer,
spre deosebire de uniformele LA PROSTEALĂ pentru a face cosplay cu
NSM, neputând arăta niciodată partea unui adevărat și dedicat
Fascist/NS, întrucât grăsimea de pe membrele lor uniformizate ar trăda
lipsa de disciplină și voință care sunt piatra de temelie a Luptei Noastre.

“Există cei care se scot din pachet – și nu într-o ținută serioasă și

demnă de un Național Socialist – ci în costume autentice Germane
din Al Doilea Război Mondial complete cu decorațiuni, premii și
insigne de ranguri din acea vreme. Nici nu știu ce-i mai rău,
interpretându-se cu totul ridicoli sau insultând memoria eroilor
adevărați.”

-James Mason, ASEDIU, 4.5

Grupurile contemporane Fasciste/NS trebuie să utilizeze estetici care

să demonstreze pe deplin cum se mențin DEPARTE de Lumea Modernă
a minciunilor, și nu să încerce să se integreze în aceasta. Unul dintre cele
mai de succes exemple de a face asta din istoria recentă a fost, din nou,
Acțiunea Națională, care a dirijat un nou trend al esteticelor care sunt
acum folosite cu succes de către camarazii noștri Lituanieni din
SKYDAS. Utilizarea lor a măștii cu craniu a realizat o piesă de ținută
neoficială Fascistă/NS în întreaga lume, ce servește scopurilor noastre și
Luptei noastre perfect. Una peste alta, să NU FACI PARTE din această
societate disprețuitoare a minciunilor și să fii în măști cu craniu, bocanci,
svastici și îmbrăcăminte în stil militar ocazional, care sunt infinit
superioare costumelor și cravatelor. Noi suntem revoluționari nu doar
pentru că promovăm o revoluție care să răstoarne Sistemul, dar și

-107-
pentru că promovăm o revoluție spirituală, și astfel, nimic din ceea ce
suntem nu ar trebui să hrănească status quo-ul Evreiesc.

Poate odată ce vom câștiga va fi loc pentru costume și cravate, așa

cum a fost un loc pentru ele după ce Fasciștii au ajuns la putere în Italia
și Național Socialiștii în Germania, totuși, înainte de aceste costume erau
cămășile negre (atât în Italia, cât și în Marea Britanie), cămășile
maronii, cămășile verzi (Garda de Fier) și multe altele. Toți au fost
proscriși și derbedei sociali printr-o descriere sau alta, însă odată ce au
ajuns la putere, au dictat ce era normal și ce trebuia dat la o parte, căci
respectul real este câștigat prin putere, nu prin imagine de una singură.

Să ne întoarcem la subiectul Revoluției. Aici suntem nevoiți să

aducem în vedere un aspect ce ar trebui să fie clar pentru toată lumea
cu jumătate de creier, fără să fie spus măcar: Revoluțiile sunt mereu
sângeroase, iar noi la asta ne așteptăm. Vărsarea sângelui va fi
necesară, totuși nu doar sângele dușmanilor, ci și al oamenilor noștri.

“Regula cea mai fundamentală a unei astfel de răsturnări de

cataclism social, precum revoluția, este: “Sângele martirilor este
sămânța bisericii!” Poate sună crud și brutal, dar nu este astfel mai
puțin adevărat, căci cu cât proporția de răsturnare a umanității
țintește mai mult, cu atât mai mare vor fi cantitatea de sânge și
șuvoaie de lacrimi care trebuie vărsate pentru obținerea
obiectivului. Tipul de mișcare colosală și fără precedent, care poate
de una singură să inverseze trendul de suicid al lumii Vestice, și să
introducă încă o mie de ani de supraviețuire pentru omul alb, nu
poate fi lansată – nu mai spun câștigată – printr-o cale sigură,
inofensivă și ușoară. Până și suferințele și chinurile comune sunt
prea minuscule pentru tipul de mișcare pe care trebuie s-o aprindem
pentru a supraviețui. Totul despre bătălia mortală curentă pentru
supremația lumii este și trebuie să fie Olimpic, și nu putem să ne
contractăm de la AGONIILE Olimpice dacă vrem să sperăm la
victorie.”

-George Lincoln Rockwell, “In Hoc Signo Vinces”

-108-
 “Dar nu este nicio cale prin care să distrugem Sistemul fără să
rănim mii și mii de oameni inocenți – nu există. Este un cancer prea
adânc înrădăcinat în carnea noastră. Iar dacă nu distrugem
Sistemul înainte ca acesta să ne distrugă – dacă nu tăiem cancerul
din carnea noastră vie, atunci toată rasa noastră va muri.”

Dr. William Luther Pierce, Caietele lui Turner

“Aliații” noștri necinstiți vor susține asta împotriva noastră, încercând

să ne atribuie că nu luptăm cu adevărat pentru binele poporului nostru
dacă suntem dispuși să-i supunem la ororile Revoluției și să acceptăm
victimele inevitabile exact așa cum sunt, inevitabile. Sincer, ei ne vor
critica în același van pentru insistența noastră pe validitatea Principiului
de Oaie de unul singur, întrucât ei consideră că este fals în anumite
descrieri sau dezaprobator pentru oameni Albi.

Desigur, acest criticism este alimentat de faptul de neevitat că

“aliații” noștri sunt la fel ca inamicii noștri. Ei refuză să recunoască
faptul că țelurile Americaniste, raționaliste, liberale pentru care ei luptă
sunt efectiv o boală, o infecție ce trebuie eliminată. Ei retrogradează
totul la simpla prezență a non albilor care ruinează aceste “mărețe”
lucruri prin îndurerarea stabilității societății homogene. Atitudinea lor
este aceea că “problema cu liberalismul/libertarienii/Americanismul
sunt toți cioroii și Evreii de peste tot! Fără ei ar funcționa perfect!” în
opoziție cu atitudinea noastră de “problema cu liberalismul/etc este
LIBERALISMUL”.

Este decăderea inițială introdusă prin îngâmfarea și slăbiciunea

burghezilor înstăriți Albi care lasă Evreul să-și croiască drumul înăuntru
și să strice până când el are puterea de a deschide granițele, în tot
timpul acesta convingând decadenții albi să fie de acord și să-i faciliteze
fiecare pas din calea sa. De nu ar fi apărut Evreul în societate, aceasta
încă s-ar dezvolta în toate privințele către degenerare și depravare și
doar moare încet și liniștită. Afirmația esențială a “aliaților” noștri este
că Cioroii și Musulmanii ruinează moartea lor lentă idilică și neclară cu
prospectul uneia mai violente. Ca și cum acești oameni n-ar fi fost deja
morți pe dinăuntru.

-109-
 “O țară își are și jidanii și conducătorii pe care îi merită. După cum
țânțarii nu se pot așeza și nu pot trăi decât în mlaștină, tot așa și
aceștia nu pot trăi decât înfipți pe mlaștina păcatelor noastre
românești.”

-Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari

“Cu cât Cultura devine mai materialistă, cu atât abordează mai

mult Evreul, iar mai mare este avantajul acestuia.”

-Francis Parker Yockey, IMPERIUM

“Cel mai mortal inamic al evreului e ordinea și sănătatea națională.

[…] Iar evreii nu pot trăi într-o societate sănătoasă, bine-organizată
și ordonată.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp6

“Un stat sănătos va exila – sau omorî – Evreul; un decadent îl va

duce la sânul său.”

-James Mason, ASEDIU, 2.14

Situația din multe țări este una disperat de rea, mult mai rea decât ce
se petrecea în Germania Weimarului, deoarece pe atunci decăderea și
degenerarea erau complementare cu un Sistem slab și cu o ordine
socială și economică ramolită. Totuși, astăzi, degenerarea este susținută
ca fiind un minunat beneficiu al afluenței, fiind lustruit și solid ca o
comoditate pe care mulți oameni de fapt o cumpără. Faptul că SUA, în
mod particular, este un cuib al degenerării în rândul oamenilor Albi, și
că toți acești degenerați cu greu merită orice considerație peste ceea ce
reprezintă în cel mai crud sens posibil: materialul genetic.

-110-
 “În orice moment în care un om de rasă bună, integrat cu încurajări
într-o “societate de consumători,” te va dezamăgi, amintește-ți că
el nu se pune ca un individ conștient; doar sângele lui se ia în calcul.
Vezi în el doar ce consideră crescătorul de cai sau câini în subiectele
sale: originea sa. Să fim cinstiți: ceea ce spune, crede și gândește nu
are nicio importanță.”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

“Aruncă o privire la armatele de stupizi ce respiră pe gură prin

aceste străzi și realizează că ei sunt ceea ce trece ca “Alb”!”

James Mason, ASEDIU, 2.21

“Pentru noi ei sunt abia carierele inconștiente, neștiutoare și

nedoritoare ale genelor care pot, sub supraveghere și conducere
adecvate, să redobândească măreția și să tragă această planetă
din afara nisipurilor mișcătoare.”

-James Mason, ASEDIU, 2.15

“Când un oponent declară, “Nu voi veni de partea ta,” eu răspund

calm, “Copilul tău ne aparține deja... Ce ești tu? Te vei duce la un
moment dat. Descendenții tăi, în schimb, acum stau în noua tabără.
În scurt timp ei nu vor știi altceva decât această nouă comunitate.”

-Adolf Hitler

Nu este de niciun folos plânsul și protestul că toate acestea vor fi

cumva dure și crude. Ce este cu adevărat crud este comportamentul
complet iresponsabil prin care și-au riscat Nația și Rasa pentru interesul
lor propriu de scurtă durată. Unii vor striga “cum poți susține că-ți
iubești națiunea dacă promovezi un astfel de dispreț?”, care este o
încercare disperată de a tulbura apele și a substitui faptele.

-111-
 Disprețul este promovat împotriva gunoiului subuman, celor care au
ignorat responsabilitățile sângelui oferit lor și și-au riscat continuarea
Nației și Rasei lor, căci îți reamintim încă o dată: Națiunea/Rasa nu-i
reprezintă doar pe cei vii, ci și pe toți cei morți și pe cei ce se vor naște.
Întru apărarea morților onorabili și a inocenților nenăscuți trebuie să
practicăm dispreț față de cei vii din urmă, care scuipă și amenință
puritatea și existența celor de după!

Am menționat cum nu este suficient să fii pur și simplu născut Arian,

să fii Alb. Acesta nu este începutul și sfârșitul ideii, nu poți să te așezi
îngâmfat și să te încălzești în auto-importanță, îndreptățire și vanitate –
ci este doar începutul, întrucât împarte o responsabilitate măreață pe
umerii celui care poartă sângele să se dovedească demn de acesta, căci
la ce folos un sânge bun, pur și nobil, dacă este cărat de un subuman
murdar. Mândria pe marginile de a fi născut în nobilime, avuție, status,
etc, duc spre neaprecierea acestor lucruri, spre titlu, și nu spre datoriile
pe care acesta le presupune.

“Popoarele care se încrucișează sau care sau se lasă încrucișate

păcătuiesc împotriva voinței eternei Providențe și decăderea lor,
provocată de ceva mai puternic decât ei, nu este nemeritată; nu li
se face o nedreptate, dimpotrivă, aceasta este restabilirea
dreptului. Când un popor nu mai pune preț pe caracterele specifice
ființei sale, care i-au fost date de natură și își au rădăcinile în
sângele lui, el nu mai are dreptul să se plângă de pierderea
existenței sale pământești.”

-Adolf Hitler, Lupta Mea, V1, Cp11

“Subumanii există în toate popoarele ca agenți de dospire.”

-Paul Joseph Goebbels

-112-
 “Unitatea nobilă și un trup nobil sunt țelurile pentru care luptăm.
Însă ii disprețuim pe cei care au un trup nobil și poartă un suflet
dezonorabil.

[…]

Onoarea moștenită nu durează la nesfârșit, însă întotdeauna cere

muncă și strădanie. Onoarea este precum o coroană. Cel ce se
oprește din a trăi și acționa precum un rege o pierde – și a pierdut-
o, chiar dacă încă o mai poartă pe cap.”

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

“Dar în ciuda omului de gloată cu inima goală și mintea

superficială; egoistul în masă, nerespectuos și pretențios, care
trăiește doar pentru binele său propriu și pentru ceea ce pot
cumpăra banii.”

-Savitri Devi, “Religia celor Puternici”

“Care ar fi mai josnic, Sistematizatorul Evreu sau capitalistul trădător

Alb, sau hoardele de miserupiști “Albi”, căutători de distracții și
evazioniști? Cumva nu pot găsi în inima mea să urăsc pe cineva
dintr-un motiv direct – oricât de josnic – aproape la fel ca un
papugiu iresponsabil.”

-James Mason, ASEDIU, 7.1

Care este exact motivul pentru care noi nu împărțim aceleași scopuri
cu “aliații” noștri, întrucât ceea ce pare ca ei să prețuiască este exact
ceea ce lasă preluarea Evreiască. Aceasta s-ar putea spune că este
“cultura” hedonistă, materialistă și individualistă a modernității. Ei
prețuiesc însăși boala decăderii, care invită degenerarea agresivă și
interpretarea sângelui ca ceva pur biologic, moștenit de albi subumani.
Ei literalmente cred că MLAȘTINA PĂCATELOR LOR ar fi cel mai
impresionant lucru vreodată, DACĂ NU AR FI FOST TOȚI ȚÂNȚARII
ĂȘTIA!

-113-
 Și această decădere a fost mereu inițiată de vanitate și este adevărul
etern că toate aceste decăderi încep de sus, continuând în jos, înapoi
spre conceptul Greciei Antice al Anacyclosis și cu mult înainte de acesta,
fiind același adevăr care cere o REVOLUȚIE pentru a fixa lucrurile!

“Blestemul omenirii „liberale” și „umanitare” e egocentrismul și

vanitatea. Iar falsificatorii de hărți au învățat cum să se folosească
de aceste defecte pentru a distruge omenirea.”

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp3

“Lucrul pentru care am luptat întotdeauna a fost și va rămâne

mereu o boală din interior.

[…]

Clasele de sus ale Albilor – care în mod negreșit conduc acest teren
– au fost de mult înstrăinate de poporul lor, de trecutul lor; marile
lupte și cauze ale istoriei Albilor sunt uitate; astăzi, acești oameni
abia de sunt manageri și custozi, cu toate că sunt foarte bine plătiți
odată ajunși acolo...

[…]

Un corp conducător cu propria sa viziune ciudată asupra lumii în care

crede că este foarte sincer. Albii acestei țări și, într-adevăr,
majoritatea Vestului au fost trădați de proprii lor lideri erodați. Da,
de liderii lor naturali, de elita națiunii! De aceea nicio rezistență nu
este posibilă aici. Doar revoluție.”

-James Mason, ASEDIU, 3.9

Din nou, să clarificăm asta: disprețul nostru este pentru degenerații

murdari subumani care-și profanează puritatea sângelui. Oriunde
aceștia care nu au sucombat spre degenerarea Lumii Moderne vor fi
găsiți și tratați precum adevărații membrii ai Națiunii și Rasei lor, și
astfel, precum indivizi adevărați, decât ca simple materiale genetice.
Totuși, probabilitatea de a găsi astfel de supraviețuitori în această lume
este direct inversată de nivelul afluenței și decadenței de care s-au
bucurat o anumită regiune sau țară. Poate că o parte din criticismul

-114-
aruncat nouă pe acest subiect își are originile din exact această sortare a
degeneraților murdari care s-au atașat de interesele grupului mai întins
de dragul propriei lor securități, de exemplu, poponarii (precum Grindr
Greggy), așa cum am discutat mai devreme în acest articol.

Aceasta este măsura adevărată a responsabilității minunate cu care

toți Fasciștii și Național Socialiștii au de a face. Singurele măsuri rămase
nouă pot fi crude, dar ele servesc o cauză mai mare, în timp ce “aliații”
noștri se laudă cu metodele lor impotente care sună ca fiind umflate pe
hârtie, prin cât de simple și de nonviolente sunt (cât de burgheze sunt),
totuși, fiind complet ineficiente și menite să servească scopurilor
disprețuitoare, precum și de toată mila.

“[Violența este] cea mai rapidă și definitivă cale de a atinge scopul

revoluționar. […] Nicio ipocrizie burgheză, niciun sentimentalism;
acțiune, directitate și ascuțime, cărate până la final, oricare ar fi
costul.”

-Italo Balbo

Înainte de a trece mai departe la ultimul segment al acestui articol, să

ne adresăm suspiciunea curentă și acuzațiile la adresa mai multor
indivizi și cercuri de Dreaptă Alternativă, datorită prieteniei sau non-
agresivității lor implicite sau explicite față de poponarism. Acum că am
stabilit că singurul țel al Dreptei Alternative este reinstaurarea unei
societăți îmbelșugate burgheze liberale a decăderii și degenerării, dar
fără non albi, cum ar putea fi o surpriză că astfel de suspiciuni există?

Nimic din acest scop nu este mutual exclusiv cu lăsarea

poponarismului agresiv. Ba mai mult, poponarismul este însăși vârful și
rezultatul natural al unor astfel de aspirații. Singurul aspect unde
conflictul ar trebui să apară este rasismul vag al dreptei Alternative, deși
am demonstrat deja cum acesta există doar cât să servească agenda lor
liberală, și astfel neavând nimic de a face cu supraviețuirea Rasei și
Națiunii cuiva.

Și în timp ce unele figuri și cercuri din Dreapta Alternativă sunt foarte

explicite în aprobarea lor pentru poponarism, alții se ofensează foarte
ușor la aceste acuzații, și totuși, în mod repetat refuză să facă orice fel
de afirmații definitorii în opoziția lor față de poponarism, negând

-115-
membrii cunoscuți poponari, și gândindu-se să exploateze poponarii în
avantajul lor (cum unii au crezut că Milo, Evreul înghițitor de sculă
neagră, ar servi drept un fel de introducere a sferei Dreptei Alternative –
ȘI CE MAI INTRODUCERE A FOST!), sau să încerce să joace în jos natura
acestei probleme decât să încerce direct să atace acuzatorii. Totuși, nu
este niciun fum unde nu este și foc, cei ce-și afirmă disprețul față de
degenerarea poponarismului clar netrebuind să aibă de a face cu acea
suspiciune atârnând deasupra capetelor lor.

Consideră unele dintre căile populare în care oamenii din Dreapta

Alternativă încearcă să ignore sau diminueze importanța întrebării
despre poponari: “De ce ești așa de obsedat de poponari? Nu sunt atât
de mulți oricum, statistic vorbind nici măcar nu sunt o problemă și nu
sunt toți poponarii degenerați, de fapt chiar știu câțiva care chiar sunt
de treabă! Unii chiar pot fi utili mișcării noastre. Sincer, obsesia ta cu
poponarii înseamnă că este ceva greșit cu tine! “

Acum citește asta: “De ce ești așa de obsedat de Evrei? Nu sunt atât
de mulți oricum, statistic vorbind nici măcar nu sunt o problemă și nu
toți Evreii sunt conspirativi, de fapt chiar știu câțiva care chiar sunt de
treabă! Unii chiar pot fi utili mișcării noastre. Sincer, obsesia ta cu Evreii
înseamnă că este ceva greșit cu tine!”

Nivelul final de ironie este, desigur, că ambele fraze de mai sus sunt
ceea ce ne așteptăm în mod normal să auzim de la gașca de liberali
progresiști ca răspuns pentru noi legat de pericolele pe care le
reprezintă Evreii și Poponarii.

De câte dovezi mai are cineva nevoie ca să vadă că “aliații” noștri din
Dreapta Alternativă sunt pur și simplu o variantă diferită a aceleiași
infecții liberale care a ruinat civilizația Vestică? Și rechemând aspectul
nostru de la începutul articolului: poponarii vor oferii civilizației Vestice
și Rasei Albe vorbe goale doar pentru că se întâmplă să facă parte din
acestea, și-și doresc să se salveze de soarta violentă care-i așteaptă,
dacă Vestul va fi aglomerat de musulmani. ȘI CUM ESTE ASTA ATÂT DE
DIFERIT DE DREAPTA ALTERNATIVĂ care oferă vorbe goale civilizației
Vestice și Rasei Albe, doar pentru că se întâmplă să facă parte din
acestea, și-și doresc să se salveze pe ei și pe prietenii lor colectori de
spermă de la o soartă violentă care-i așteaptă, dacă Statele Unite vor fi
aglomerate de negrotei, mexicani și musulmani?

-116-
 Presupusele lor legături cu Vestul și Rasa Albă, totuși, sunt doar o
simplă formalitate, întrucât și-au pierdut toată legătura cu acea
civilizație și rasă, identificându-se numai cu denigrarea burgheziei
liberale a ei, care se uită înapoi la înălțimea civilizației Vestice ca la nimic
altceva decât un decor, ceva drăguț de privit, și o evaluează doar în
termeni utilitari, primordial ca la un păstrător al vieții care încearcă să
mențină societatea, întrucât ei nu mai pot continua asta.

“În esență, Vestul astăzi nu are nicio cultură. Acești consumatori se

leagă de limbă și costume ale erei trecute deoarece ei nu pot veni
cu ceva atât de organizat și complex de unii singuri.”

-James Mason, ASEDIU, 7.17

Desigur, Oamenii Moderni (și Dreapta Alternativă pe care au creat-o)

își doresc să se întoarcă la anii 50 și joacă constant un joc defensiv,
întrucât duc lipsă completă de spirit pe baza căruia civilizația și cultura
lor au fost create de la bun început, deși în cazul SUA condițiile sunt și
mai rele, întrucât aceasta este o construcție complet artificială, așa cum
am discutat mai devreme. Ei nu pot construi nimic demn de strămoșii
lor, nu pot face nimic nou ca să continue cultura mai departe, scânteia
creativă a Rasei lor nemaifiind printre ei, și astfel tot ce pot face este să
încerce să perpetueze câtuși de puțin moștenirea materială, chit că
aceeași scânteie, acel spirit, nu mai sunt în interiorul recipientului
material.

Sunt doar niște roboți morți, custozi și turiști într-un muzeu de

lucruri moarte. Aceasta este condiția fundamentală a tuturor Oamenilor
Moderni. Ei își văd propria Civilizație și Rasă ca pe simple comodități,
precum colecționarii de antichități, care-și doresc pur și simplu să dețină
obiecte materiale care să fie piese de decor sau de conversație, pentru a
fi arătate. Cere-le să facă ceva la fel de demn, precum confecționatorii,
și fie vor rămâne în ceață totală, fie se vor întoarce la admirarea
modernității în toată splendoarea ei. EI sunt paraziți precum sunt Evreii
și negroteii.

Din toate motivele și aspectele, Dreapta Alternativă poate fi

simbolizată de un homosexual pretențios și snob, colecționar de artă,
care dă o petrecere decadentă privată (non albii interziși), unde se dă
mare cu colecția lui de artă cu antichități Europene înainte de a cere

-117-
atenția tuturor, ținând un toast pentru realizările Civilizației Vestice și
Rasei Albe care i-au oferit colecția pe care o are și i-au oferit securitate,
ca mai apoi să le spună invitaților că orgia va fi ținută în secolul al 16 lea
în aripa galeriei Europei clasiciste.

În regulă, nu toți dintre ei sunt poponari, nu este mereu și

literalmente o orgie gay, nu toți dintre ei aprobă sau susțin orgii
poponare sau gay – dar distrag de la subiect foarte bine și susțin
condițiile pentru așa ceva foarte bine pentru a-și asigura toată
evaluarea pe care o primesc, deci să te smiorcăi indignat în furie din
cauza acestei evaluări este inutil, iar evaluarea va rămâne validă atâta
timp cât ei refuză să recunoască că nu poate fi niciun compromis legat
de întrebarea legată de poponari și refuză să condamne și să atace
deschis toți poponarii, indiferent de cine sunt, de cine susțin că sunt și
de ce fac ei – această atitudine trebuie să fie adoptată de toți apologeții
și permițătorii de poponari.

Adevărații naționaliști, în special Fasciștii și Național Socialiștii, sunt

singurii care încă au esența de viață a Națiunii și Rasei lor, motiv pentru
care sunt motivați de sensul datoriei mărețe și nu pragmatici sau
utilitari în serviciul propriilor interese și plăceri. Pentru noi această luptă
nu este doar despre a avea obiecte materiale într-un muzeu sau să
asigurăm confortul degeneraților (“BAZAȚI GRANIȚELE, ELIBERAȚI
INTERIORUL!”), nu mai spun să ne alăturăm lor în degenerarea lor.
Pentru Fasciști/NS, realizările și gloriile trecutului sunt de referință, ele
sunt o reprezentare vizuală și materială a spiritului care se află în sânge,
ele fiind, conform lui Bob Mathews, o chemare la ACȚIUNE și o CERERE
de aderare la DATORIE!

-118-
Victoria Ariană Totală
De-a lungul și de-a latul am criticat așa zișii noștri “aliați” și am
arătat cât de puține în comun au cu noi și cât de multe au în
comun cu inamicii noștri. Distanța pe care o au de parcurs până la
destinația lor este așa de scurtă din locul de unde au plecat, încât
ar fi putut la fel de bine să nu mai plece. Totuși, sunt incapabili să
realizeze că pentru ei poate părea ca o călătorie lungă, și și-ar da
seama cât de nesemnificativi sunt “pașii” lor doar dacă ar ști cât
de departe noi Fasciștii și Național Socialiștii intenționăm să
călătorim. Noi vorbim despre ceva etern și Absolut.
Pentru cineva care nu are nicio înțelegere despre adevăratul
Absolut, să fie pur și simplu încăpățânat în apărarea a ceva, din
motive de obțineri pur personale ar putea într-adevăr să pară ca
având o poziție absolută.
Cineva poate cu adevărat să vadă scopul complet al lucrurilor
doar atunci când a atins cunoștințele existenței Absolutului și a
naturii sale fundamentale. Când lucrul acesta este atins, începe o
luptă eternă către înțelegerea completă a Absolutului și se găsesc
în dezacord cu cei ce încă nu pot vedea pădurea de copaci, care
privesc lung la umbrele din Peșteră și refuză să asculte vorbele
despre Soarele de afară.
Dacă nu realizează cât de departe intenționăm să mergem,
atunci trebuie la fel de bine să realizeze cât de puține avem în
comun și, în plus, precum am menționat mai devreme, s-ar teme
de prospectele victoriei noastre dacă evaluarea noastră asupra lor
este corectă (care într-adevăr este, întrebarea rămasă fiind câți
dintre ei sunt remediabili). Pentru ceea ce ne străduim nu
servește omul și astfel nu operează într-o manieră utilitară pentru
a-i oferi siguranță, avuție și plăcere. În schimb, se așteaptă ca
întreaga societate, până la ultimul om, să servească ceva mai
măreț decât sine, cu veselia adevărată ca premiu pentru acest
serviciu. Totuși, cei ce caută servicii de plăcere mereu se vor simți
ca niște sclavi, și astfel ni se vor opune în ceea ce urmărim, căci
noi nu căutăm să “bazăm granițele,” ci și interiorul de asemenea.

-119-
Într-adevăr, nu ne vom opri la orice granițe, căci noi vrem să
împrăștiem Fascismul în întreaga lume.
Până la țelul final al “aliaților” noștri – întregul teren de joacă
pentru albi liberali; casa cu piscină doar pentru albi gay; “Etno-
statul Alb” care pur și simplu vrea să “bazeze granițele și să
elibereze interiorul” și să aibă o comunitate la nivel național de
suburbie liberală burgheză pentru albi, referindu-ne astfel la un
stat izolaționist care vrea doar să fie lăsat să moară încet și
hedonistic – ne opunem scopului care este mai prejos decât
Victoria Ariană Totală. Ce vrem să spunem prin asta este exact
cum sună: nu suntem mulțumiți doar cu un stat sau chiar și cu
întreaga Europa, țelurile noastre cerând totalitatea globală.
Victoria Ariană Totală înseamnă dominația globală și absolută a
Viziunii Fasciste/NS asupra întregii lumi care este ghidată de
descendenții rasei originale Ariene care trăiesc din nou la nivelul
gloriei strămoșilor lor și care au răspuns chemării eterne a
sângelui lor! VICTORIE TOTALĂ ARIANĂ ÎNSEAMNĂ PAX
ARYANA!
Vreau să fiu foarte clar cu privire la acest lucru: pledez pentru
PUTEREA ALBĂ totală și deplină în această lume!
-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp16

Întrucât țelul politic suprem al Mișcării a fost stabilirea unei

ordini Ariene mondiale, o pax Aryana, ca o premisă a
realizării țelurilor rasiale de lungă durată ale Mișcării.
-Dr. William Luther Pierce, “O Viață Național Socialistă”

-120-
 Să facem întreaga lume să urmeze din nou legile eterne pentru
care avem diferite nume: Adevărul Universal, Ordinea Cosmică,
Absolutul Zeilor/lui Dumnezeu, Unicul, Providența – care ne-a
acordat tuturor locul de drept în această lume datorită naturii
noastre unice într-o Ierarhie a Ierarhiilor care este valabilă pentru
toate vietățile pe care le știm, întrucât ele toate sunt manifestări
ale aceleiași forțe. Există o ierarhie a oamenilor într-o anumită
țară, o ierarhie a țărilor de o anumită rasă, și o ierarhie a raselor
din specia umană. Fiecare om, fiecare națiune, fiecare rasă are
propriul loc în această Ierarhie a Ierarhiilor. Noi toți suntem un fel
de reflexie a Adevărului etern, și să urmăm propria natură
înseamnă să trăim în concordanță cu acel Adevăr și astfel să fim în
armonie cu viața. Singura organizare socială care poate aduce
armonia la o scară largă cu succes este Statul Organic, unde toate
există ca părți ale unui întreg măreț.
Scopul Statului Organic este acela de a crea o societate în
concordanță cu Ordinea Cosmică, să fie manifestarea funcțională
a sa pe pământ, în treburile oamenilor, astfel ca fiecare individ să
trăiască în acord și armonie cu sine și lumea din jurul său.
Statul Organic este menit să pună fiecare om în locul care i-a
fost menit, în acord cu Adevărul său personal, astfel ca el să-l
servească căci este mai măreț decât sine. Adevărul tău personal
nu este același cu interesul egoist, căci Adevărul tău personal
este o pretenție de la tine pentru care trebuie să trăiești, către
acel potențial interior ascuns în ceea ce este numit Destin
(utilizând definiția lui Francis Parker Yockey).
Un Adevăr personal este o măreție de adevăruri care vin la un
loc și te definesc pe tine, dar aceste multe adevăruri aparțin de
lucruri mai presus decât tine, precum familia ta, etnicitatea, rasa,
sexul, toate până sus de tot la Adevărul Final, Dumnezeu/Zei, etc.
Dacă ești născut bărbat, atunci există pretenții și obligații care vin
cu a fi un bărbat, și același adevăr este și pentru femei. Același tip
de pretenții și obligații există și în funcție de etnicitatea și rasa ta.
În realizarea acestor obligații te strădui către versiunea ta ideală:

-121-
băratul/femeia ideal/ă, idealul din etnicitatea/rasa ta, și în a te
strădui la aceste idealuri înseamnă să te strădui către idealul
perfecțiunii, către Absolut.
Întregimea Lumii Moderne și a tuturor bolilor ei vine dintr-o
rebeliune împotriva acestor obligații, care a început cu negarea
Absolutului însuși și apoi a tuturor manifestărilor particulare ale
Adevărului, și astfel avem astăzi liberalii progresiști și scandările
lor de “Du-te dracului de Dumnezeu, de Stat, de Mamă, de Tată și
de norme binare cisgene heteronormative! Rasa este o construcție
socială!” – literalmente o rebeliune împotriva fiecărei Ierarhii a
Ierarhiilor.
În Statul Organic, fiecare persoană este hrănită, ghidată și
educată în funcție de natura sa, pentru a fi ajutată să descopere
unde îi este locul, cine i-a fost menit să devină, astfel ca să poată fi
plasată într-o poziție în care să-și realizeze propriul potențial și să
descopere bucuria adevărată în asta, contribuind în tot timpul
ăsta comunității sale, de aceea fiind numit un Stat Organic.
Caracteristica crucială și proeminentă a ideii Național
Socialiste este în mod precis cea care include desfășurarea
configurării forțelor, și le exercită în numele comunității.
-Dr. Otto Dietrich, Fundațiile Filosofice ale Național Socialismului

Este cu adevărat un organism în care toate celulele au propriul

rol de jucat și propriile lucruri care i-au fost menite să le facă
pentru a ajuta organele să-și împlinească rolurile lor care lasă
întregul organism să fie sănătos și să-și împlinească rolul său.
Astfel, este din necesitate o comunitate bazată pe serviciu și datorie. Ai
o datorie față de toate lucrurile care fac Adevărul tău personal și în
realizarea acelei datorii de asemenea îți realizezi propriul Adevăr și obții
fericirea adevărată a Vieții. Îți servești Națiunea. Îți servești Rasa. Lupți
pentru Bărbatul și Femeia ideali și către depășirea a tot ceea ce este
abia uman. Făcând asta, ți-ai îndeplinit datoria către tine și propriul tău
Adevăr. Astfel obține cineva ceea ce oamenii numesc onoare, măsurată
în serviciile și loialitatea față de alții din propria comuniate care este mai

-122-
presus de propria persoană. Să fii loial Adevărului și să zdrobești
falsitățile – asta este Dreptatea și Justiția. Și cine sunt inamicii noștri
dacă nu cei ce se împotrivesc împotriva oricărei loialități și oricărui
Adevăr?

Scopul vieții nu este acela de a fi mai mult sau mai puțin fericit, ci
de a te face pe tine și pe alții mai buni, și de a combate nedreptate
și eroarea nu este un drept, ci o datorie.

-Italo Balbo

Ceea ce există o face datorită loialității. Dacă ceea ce există

încetează din a mai fi loial, atunci nu oferă nimic înapoi. Asta rupe
legăturile care țineau totul laolaltă. Distruge camaraderia; distruge
conducerea; distruge onoarea; distruge încrederea în lege; distruge
armata; distruge statul; distruge tot ceea ce există.

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

Atunci când omul încearcă imediat să se servească pe el însuși,

interesele sale imediate de toată mila și propria bunăstare, începe să
acționeze ca un derbedeu împotriva ordinii naturale din jurul său,
dezamăgind-o și devenind doar și mai frustrat, căci nu poate găsi
fericirea în neîncetata sa rebeliune împotriva forțelor “opresive” care-i
definesc natura, astfel omul făcând rebeliune doar împotriva sa și
putând doar să experimenteze suferința din asta, devenind un sclav al
simplelor nevoi și dorințe materiale. Astfel este ironia eternă, că
“libertatea” pe care a căutat-o cu adevărat a fost de fapt doar sclavia, în
căile prin care Orwell, de sigur, nu și le-a putut imagina vreodată. Și
aceasta este eterna alegere cu care toți oamenii au de a face, căci este
fundația naturii duale ale condiției umane: de a alege conștient între a
servi calea care le-a fost pregătită și să găsească bucurie în răsplată,
devenind mai mult decât umani... sau să i se împotrivească și să cedeze
nevoilor și dorințelor de bază, portretizând pe cineva mai puțin uman
sau animal, devenind astfel un subuman.

-123-
Îndeplinirea datoriei până la maxim este necesară din partea
fiecăruia dintre noi. Cine va aștepta până când cererea va veni,
până va fi necesară? Cel ce-și îndeplinește datoria din propria sa
voință, el este un om liber și nu un sclav

[…]

Sclavii consideră că au nevoie doar de mâncare și băutură pentru a

trăi. Omul liber știe că are nevoie de onoare mai presus de toate.
[…]

Libertatea este alegerea de a urma calea datoriei cerute. Ceilalți

sunt proprii lor sclavi.

[…]

Cel ce se gândește la el este sclavul în lanțuri; cel ce se gândește la

alții este un maestru liber.

-Helmut Stellrecht, “Credință și Acțiune”

Conceptul individualist al libertății, în schimb, dorește să elibereze

individul de datoria sa față de comunitate.

[…]

... libertatea naturală este libertatea personalității, care înseamnă

libertatea omului de a crea pentru comunitatea sa. Acest concept
real și unic al libertății a fost predat încă de pe vremea lui Aristotel,
care a atribuit libertatea doar omului creativ. Cineva poate fi creativ,
totuși, doar pentru o comunitate.

[…]

Doar cel conștient de datoriile sale față de comunitate și acționează

ca atare poate fi creativ. Așadar, conceptul libertății presupune
conexiunea cu comunitatea. Oricine posedă sensul comunității și
recunoaște obligațiile sale morale este liber și simte că este liber,
întrucât activitatea sa liberă nu poate fi vreodată întoarsă
împotriva regulilor comunității, ci în schimb lucrează în armonie cu
aceasta.

[…]

-124-
 … oricine nu posedă sensul responsabilității față de comunitate și
nu-și recunoaște obligațiile sale morale se plasează în afara
comunității. Ceea ce numește libertate individuală nu este libertate
ci mai degrabă lipsă de control.

-Dr. Otto Dietrich, Fundațiile Filosofice ale Național Socialismului

Cineva atinge dignitatea umană adevărată doar atunci când

servește. Doar acesta este măreț, care se stimulează să ia parte la
realizarea unei misiuni mărețe.

-Jose Antonio Primo de Rivera

Când oamenii se concentrează numai pe ei înșiși, devin mârșavi și

sunt urâți de ceilalți oameni, iar asta, în schimb, îi face să ajungă
nefericiți și detestabili.

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp2

Orice formă de societate liberală este așadar fundamental

incompatibilă cu țelurile noastre, orice societate care este înrădăcinată
în căutarea interesului propriu și a hedonismului care trece la “fericire”
azi și este îngrijorat de standardele de viață precum alfa și omega ale
tuturor lucrurilor fiind ceea ce urmărim noi să eliminăm în întregime,
căci această societate va produce doar tipul de subumani paraziți și
scârboși ce vor răsturna inevitabil întregul Adevăr în urmărirea
dorințelor lor animalice și nesățioase, de care sângele singur nu îl poate
proteja.

Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral în care să se nască și

din care să se hrănească și să crească omul erou.

-Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari

-125-
 Deci poate fi vreo surpriză că cei ce cred în Absolut, în Adevăr, și sunt
loiali acestuia se simt obligați să facă ceea ce este necesar, să lupte și la
nevoie să moară pentru ceea ce este mai măreț decât ei înșiși și să
realizeze prin asta cine sunt ei cu adevărat? Astfel de oameni nu se pot
teme de moarte, iar acțiunile lor sunt ceea ce a definit curajul în toate
timpurile.

Cel ce-și pierde viața și-o va găsi. Când ești gata să mori pentru
ceva, atunci ești viu.

-George Lincoln Rockwell

Curajul înseamnă, în ultimul moment al vieții, să arate încă credință

față de gândul pentru care a stat și a căzut. Spre diavol timpurile
care vor să ne ia curajul și oamenii.

-Ernst Jünger

Adevărata vitejie este o constantă. Este celibatul scopului. Un

devotament complet față de o Cauză mai măreață decât propria
persoană.

-James Mason, ASEDIU, 9.23

Acesta este tipul de lume pe care ne dorim să o construim și aceștia

sunt tipul de oameni pe care vrem să o populeze. Ca fiecare comunitate
să fie organizată într-un Stat Organic. Doar o astfel de organizare poate
susține tipul de structură al unității rasiale care este cerută, când toți
Europenii vin la un loc pentru a-și forma propriul Imperiu (Europa o
Națiune, Europa Patriilor) – un organism la scara unei civilizații bazat pe
legături comune rasiale care există ca o entitate singulară față de restul
lumii, dar formată din aceste organe individuale, aceste etici, comunități
culturale ale Franței, Germaniei, Italiei, etc., care la rândul lor sunt
făcute din persoane care s-au actualizat, fiecare în propriul loc, precum
celule sănătoase. Alte astfel de organisme s-ar putea forma pe lângă
pentru a unifica celelalte rase în propriile lor comunități, atâta timp cât
își realizează locul de drept în acea Ierarhie a Ierarhiilor, unde Rasa
Ariană reinstaurată stă la cârmă și ghidează restul lumii într-o nouă

-126-
Epocă de Aur a conviețuirii în acord cu viața în sine, cu legile eterne ale
lui Dumnezeu/Absolutului/Adevărului etc. Aceasta este Pax Aryana.

Albii au domnit cândva lumea cu o mână de fier relativ justă și

omenoasă. Au existat abuzuri, însă acestea nu se aseamănă nici pe
departe cu cele care au loc atunci când domnia e dată pe mâna
raselor colorate pe care albii le-au dominat și le-a civilizat.

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp11

Această viziune este o adevărată moștenire a tuturor Fasciștilor și

Național Socialiștilor trecutului, cum ei împreună au contribuit revelației
acesteia. Până și Fascismul Italian, care este declarat eronat ca păsându-
i doar de Stat, în concentrarea sa pe scopul Statului a contribuit cu
învățături foarte importante. Citatul faimos al lui Mussolini “totul din
cadrul statului, nimic din afara statului, nimic împotriva statului” doar
servește în protejarea Rasei și Națiunii când acestea sunt organizate în
cadrul Statului Organic ca “forma unei națiuni pentru acțiune”. Căci
acest organism poate fi ruinat doar de celule vagabonde, de indivizi care
încep să se gândească doar la interesele lor proprii.

Și singura “organizație” în cadrul căreia pot aceste celule vagabonde

într-un organism de principiu sănătos să facă asta este cea a unei tumori
canceroase ce este în război cu organele sănătoase și întreg organismul.
Nu pot fi alte forțe în cadrul statului care fac competiție pentru putere,
care sunt împotriva lui, sau și mai rău dacă există la porunca unei forțe
exterioare. Toate acestea, de fapt, însăși premisa Capitalismului,
Liberalismului, Democrației, Marxismului etc., ele trag organismul spre
dezordine și întorc toate celulele și organele unele împotriva celorlalte
și intră în conflict cu organismul întreg, în care fiecare celulă sau organ
încearcă să facă competiție și să uzurpă puterea întregului pentru a se
ridica peste acesta. Toate acestea sunt nimic altceva decât infecții.

Evreul urcă partea deasupra întregului.

-Miguel Serrano, Cordonul de Aur

-127-
 Cât timp vorbim despre un organism sănătos (și nu despre o
monstruozitate mecanică sau de un leș viu și condus de infecții), Statul
Organic ca formă a unei națiuni pentru acțiune, prin asta spunând
manifestarea voinței unei națiuni, atunci nu încape îndoială că noi nu ar
trebui să tolerăm nimic care să i se opună din interior sau exterior, căci
este un atac la națiune însăși. Francis Parker Yockey a descris exact
aceste teme în termeni mai familiari ai dinamicii puterii când s-a referit
la Legile Totalității și Suveranității și Legea Constanței Puterii Intra-
Organiste. O explicație chiar mai similară este că Statul Organic, dacă
este sănătos, nu poate exista divizat în cadrul acestuia în indivizi sau
grupuri, care trebuie să existe, ci să trăiască în armonie unii cu ceilalți –
nu există ca societate, ci ca o comunitate.

... nicio bucurie nu poate exista oriunde exclusivitatea și diviziunea

întregului domină în locul integrității ființei, căci nu este niciun
punct de contact sau unitate cu cosmosul viu.

-Miguel Serrano, Cordonul de Aur

Gândul universalist, gândul conștiinței comunității, trebuie să ia

locul gândului individualist; iar universalistul – sau pentru cine vrea,
organicul – imaginea lumii trebuie să ia locul imaginii mecanice a
acesteia.

-Dr. Otto Dietrich, Fundațiile Filosofice ale Național Socialismului

Care ne duce inevitabil la problema aparentei opoziții dintre statul

modern, produs al iluminismului și raționalismului, și orice spiritual care
s-a separat intenționat prin intermediul principiului secular. Este o
separare artificială a ceea ce obișnuia să fie și ce a fost mereu menit să
fie un tot unitar, și una care trebuie oprită. Statul Organic prin definiție
nu poate fi secular căci ar crea una dintre conflictele de putere care
întristează armonia interioară a organismului, care trebuie să existe ca
domeniul autorității atât Spirituale, cât și Temporale, fie prin principiul
reunificării acestor puteri, fie prin principiul Bizantin al Simfoniei, unde
Statul și Biserica se susțin reciproc, prima variantă dintre opțiuni fiind
cea ideală.

-128-
 Problema a cum se va manifesta nu este potrivită pentru acest
articol, căci ar însemna cel puțin să dublăm mărimea acestuia pentru a
lua în calcul toate nuanțele și avertismentele, așa că ne vom limita la
doar două aspecte fundamentale nenegociabile:

• Că formațiunea spirituală (religia, credința, învățăturile

esoterice) este legitimă, lucru ce poate fi verificat prin ce numea
Julius Evola metoda Tradițională și este altfel referi ca Filosofia
Perenă. Asta legitimează, de exemplu, Creștinismul Ortodox și
Catolic, dar descalifică toți copii bastarzi ai Catolicismului drept
eretici și astfel descalifică numeroase culturi trăsnite și noua eră
a nonsensului;
• Că oamenii adoptă doar formațiunea spirituală care le este
“nativă” lor, spunând prin asta că oamenii nu pot fi forțați cu un
mediu spiritual străin care este rezultatul unei interpretări ale
unei națiuni diferite din același Adevăr în acord cu caracterul lor
unic. Această chestiune este încă o dispută pentru mulți dintre
camarazii noștri când vine vorba de legitimitatea Creștinătății în
Europa, și asta este ceva ce sperăm să adresăm în detaliu în
podcast-urile Mysterium Fasces și printr-o serie de articole
dedicate acestui subiect și a altor întrebări intime legate de
acesta. Totuși, un lucru este cert, că Europenii nu trebuie
niciodată să accepte deplina adopție a învățăturilor clar tăiate
din spiritualități străine precum Islamul (a cărui legitimitate o
punem sub semnul întrebării precum primul punct, cu o oarecare
considerare față de Sufism, care totuși nu-l exclude din ce a fost
spus în acest punct) sau Budismul (care este legitim, dar totuși
străin).

-129-
 Când vom aduce Victoria Ariană Totală și astfel Pax Aryana, se va
întâmpla cert că noi monarhii sacre vor răsări din rangurile noilor elite
Fasciste și Național Socialiste, care în consecință vor fi formate din lupta
împotriva lumii bolnave în care trăim astăzi și a custozilor ei: Evreii,
Sistemul lor și trădătorii non Evrei ai rasei lor.

Dar dacă o națiune nu are o adevărată elită, prima care s-o poată
fixa pe a doua? Răspund printr-o singură frază, care cuprinde un
adevăr indiscutabil: În cazul acesta elita se naște din război cu elita
degenerată sau falsă. Tot pe principiul selecțiunii.

-Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari

Deci din nou întrebăm: cine va lupta în acest război? Cei intelectuali
la costum și cravată? Întreaga lor narațiune are premisa de a evita și
nega însăși ideea unui conflict deschis! Metoda lor este liniștirea, cea a
maselor, cu prețul Adevărului, pentru a-și obține susținerea pasivă a
nonacțiunii și liniștirea Sistemului pentru a evita confruntarea directă.
Se taie din aceeași haină precum a celor cu care trebuie să ne luptăm,
motiv pentru care ei nu pot acționa către distrugerea sa totală, și totuși
se proclamă “aliați” ai cauzei noastre, care nu este nimic mai prejos de
una revoluționară, una care promovează singura revoluție adevărată
care este posibilă, contrară revoluțiilor false ale unei căi de a asigura
plăcerea și siguranța peste cealaltă: revoluția împotriva propriilor griji
ale plăcerii și siguranței!

Intelectualii se dovedesc a fi femeiești și isterici la fel de des ca masele.

-Pierre Drieu la Rochelle, “Socialismul Fascist”

... Însă nu avem nevoie de și mai mulți oameni informați care SĂ NU

SE RIDICE ȘI SĂ LUPTE PENTRU A SE OPUNE TIRANIEI!

-George Lincoln Rockwell, Puterea Albilor, Cp12

-130-
 Nimeni nu a auzit vreodată despre un “intelect nobil”. Intelectul NU
MIȘCĂ oameni, ci mai degrabă îi trage din a face acțiuni îndrăznețe
și tupeiste.

-James Mason, ASEDIU, 7.16

Uită de America mijlocie sau de oricare dintre neglijenții care se

ridică din rândul clasei mijlocii sau a “Majorității Silențioase”.
Așteaptă-te de la ei să rămână silențioși.

-ASEDIU, 8.5

Plânsul lung al spânzurătorii pentru pseudo-revoluționari! Mâlul a

trecut, timpul a venit pentru adevărata revoluție!

-Ernst Jünger, “Revoluția și Soldații din Linia de Front”

Și precum am afirmat mai devreme: acest conflict este acum

inevitabil, singura întrebare rămânând cine va face prima mișcare, ei
sau noi, și când va lovi, întrebarea va fi aceeași precum lupta sângeroasă
ce va determina cine va decide viitorul lumii: EI sau NOI. Timpul pentru
vorbărie goală se aproprie rapid de finalul său, iar Războiul Rasial curând
va face imposibil pentru șobolani să-și pretindă adevăratele motivații, și
natura sângeroasă a acestei lupte din urmă este un prospect terifiant
pentru ei, căci întreg conflictul purifică de slăbiciuni. Vorbăreții și
frauduloșii lași, șobolanii neafișați și subumanii degenerați care au
căutat siguranță în spatele întâmplării de a face parte din Rasa Albă vor
fi duși afară și expuși, lăsându-i în spate doar pe cei demni și capabili să
lupte pentru Victoria Ariană Totală și pentru stabilirea Pax Aryana.

-131-
 Așa cum cele mai grele teste îi elimină pe indivizii slabi, de
asemenea taie slăbiciunea din rândul indivizilor puternici și asta se
ia în calcul în fenomenul celor puternici care devin și mai puternici
sub flăcări.

-James Mason, ASEDIU, 7.18

REALITATEA a sosit și businessul pentru escroci este rău.

-ASEDIU, 9.16

Aceasta este realitatea dură a timpurilor ce vor veni. De aceea nu

putem face altceva decât să le oferim cele mai dure critici celor care
refuză să accepte realitatea, fie că sunt fraude, șobolani și degenerați
cum am mai zis, fie că sunt amăgiți și induși în eroare, dacă ne referim
de bine, idioți. Dacă prima variantă este adevărată, atunci ar trebui să
recunoască acest articol pentru ceea ce este: o chemare pentru ei SĂ SE
TREZEASCĂ și să înceapă să se pregătească, pentru a nu fi prinși cu
garda jos când sosește timpul într-un final. Dacă sunt printre așa zișii
noștri “aliați”, cei ce caută cu adevărat calea din afara Peșterii, atunci ei
o vor găsi mai devreme sau mai târziu, deși am prefera să fie mai
devreme, cât mai devreme posibil de fapt, ca să nu își irosească propriul
timp. Și dacă prin a face asta trebuie să zdrobim niște ego-uri și să
călcăm peste niște degete, ATUNCI AȘA SĂ FIE.

... cei care încep cu Adevărul, deși o vor face separat, într-un final
vor ajunge împreună cu acesta, chiar dacă vor fi salutați sau
blestemați de mase.

-James Mason, ASEDIU, 9.17

.. dacă nu poți face o revoluție în propria minte, în propria viață și

în obiceiurile zilnice, atunci nu o poți face în niciun alt fel.

-ASEDIU, 9.35

-132-
 Când haosul predomină, așa cum o face acum în aripa dreaptă, este
inevitabil ca oamenii să fie răniți când aplici acea forță pentru a
stabiliza ordinea, însă rănirea a una sau două persoane care susțin
că cred în Cauza Noastră Sfântă nu va însemna nimic mai târziu, când
ne vom fi demonstrat, așa cum o facem acum, abilitatea noastră de
a-i ajuta până și pe cei pe care acum poate i-am “răni” pentru a
câștiga, pe lângă care până și cea mai severă “rană” este un nimic.

Dacă nu putem câștiga cea mai disperată bătălie pentru

supraviețuire din istoria omenirii, nu mă va face mândru să fi fost
“băiatul bun” și să fi eșuat să aduc ordinea și victoria aripii drepte
demne de milă. Până și cei care ar putea fi personal înfuriați de
expunerile de aici vor ști că acestea sunt adevărate, și cele cu care nu
sunt familiarizați la fel de adevărate.

-George Lincoln Rockwell, De această dată Lumea, Cp14

Viziunea noastră este clară, drumul se întinde în fața noastră, și astfel

trebuie să ne comitem acestuia. Lasă-i pe cei care sunt speriați de orice
pericole ne-ar putea aștepta să rămână în urma noastră, și pe cei ce ne
așteaptă la capătul drumului să nu mai spună că sunt “aliații” noștri.
Lasă-le reproșurile și criticile zadarnice să curgă pe lângă urechile surde,
căci noi nu le vom mai auzi – lasă-i pe cei adevărați să ni se alăture, iar
cei ce sunt falși să stea pe margini și să nu stea în calea noastră, căci atât
ne-a mai rămas să oferim. Nu contează dacă cineva se leagănă spre
stânga sau spre dreapta, să vină Ziua Frânghiei și oricine nu
împărtășește viziunea noastră și ne stă în cale se va legăna de gât.

Înainte este doar Victoria Ariană Totală sau Înfrângerea Totală

Ariană, dar în oricare caz lumea va tremura de la cât de gălăgios ne-am
proclamat fiecare dintre noi jurământul față de această Luptă: EU LUPT!

Noi nu ne certăm cu cei care ne contrazic, ci îi distrugem.

-Benito Mussolini

-133-
... este de datoria noastră să ignorăm toate reproșurile și să
începem ofensiva.

-Ernst Jünger, “Soldatul Frontului și Era lui Wilhelm”

Nu, noi nu vom fi judecați pentru succesul nostru – ei doar vor

întreba cât de gălăgios a fost al nostru “Da”, cât de luminos a ars în
noi flama voinței.

-Ernst Jünger, “Sânge”

Înfrângere niciodată. Victorie întotdeauna!

-Bob Mathews

Hitler sau Iad.

-Savitri Devi, “Aur în Furnal”

.. vreau să le cer celor tineri să se uite la predecesorii lor din

Mișcare ca la niște exemple pentru a putea realiza că nu este nimic
superficial în a fi Național Socialist. Nu ține cont de haine, întâlniri
sau stele... ci inima este cea care contează! ... Pentru ei nu este
suficient să mărturisești pur și simplu “Eu cred” ci să iei jurământul:
“Eu Lupt”.

-Adolf Hitler

-134-