Sunteți pe pagina 1din 3

Dezarmați prin slăbiciune strategică și vulnerabilitate

Prea multe manevre din partea dumneavoastră pot da naștere la suspiciuni. Ceea mai
bună cale pentru a vă acoperi urmele este să o faceți pe cealaltă persoană să se simtă
superioară și mai puternică. Dacă păreți slab, vulnerabil, vrăjit de cealaltă persoană și
incapabil să vă controlați, acțiunile vă vor fi considerate mai naturale, mai puțin calculate.
Slăbiciunea fizică – lacrimile, timiditatea, paloarea – vor contribui la crearea efectului. Pentru
a câștiga și mai mult încrederea, afirmați-vă onestitatea cu prețul virtuții: demonstrați că
sunteți „sinceri”, mărturisind un păcat pe care l-ați făcut – nu trebuie neapărat să fie
adevărat. Sinceritatea este mai importantă decât bunătatea. Victimizați-vă, apoi transformați
compasiunea țintei dumneavoastră în dragoste.

Secretul seducției

Cu toții avem slăbiciuni, vulnerabilități, o anumită fragilitate în structura


minții noastre. Poate că suntem timizi sau exagerat de sensibili ori avem nevoie de
atenție – oricare ar fi slăbiciunea, este vorba despre ceva ce nu putem controla. Putem
încerca să compensăm pentru ea sau să o ascundem, dar adesea aceasta este o
greșeală: oamenii vor intui lipsa de autenticitate sau nefirescul. Nu uitați: ce este
natural în caracterul dumneavoastră este seducător în sine. Vulnerabilitatea unei
persoane, ceea ce pare incapabilă să controleze, este de multe ori cea mai seducătoare
latură a ei. Oamenii care nu manifestă nicio slăbiciune, pe de altă parte, stârnesc
invidia, teama și furia – dorim să-i sabotăm doar pentru a-i doborî.
Nu luptați împotriva vulnerabilităților dumneavoastră și nici nu încercați să le
reprimați, ci profitați de ele. Învățați să le transformați în putere. Jocul este subtil:
Dacă stăruiți în slăbiciune și exagerați, veți fi percepuți ca implorând compasiune
sau, și mai rău, veți părea jalnici. Nu, cea mai bună metodă este să le permiteți
oamenilor să întrezărească din când în când partea fragilă, delicată a caracterului
dumneavoastră și, în general, numai după ce a ajuns să vă cunoască într-o anumită
măsură. Astfel, veți părea mai uman, le veți adormi suspiciunile și veți pregăti
terenul pentru crearea unui atașament mai profund. În mod normal, sunteți puternici
și controlați situația, dar din când în când lăsați garda jos, cedați în fața propriei
slăbiciuni și îi puteți lăsa pe ceilalți să vadă acest lucru.
Există temeri și nesiguranțe specifice fiecărui sex; atunci când faceți uz de
slăbiciunea strategică, trebuie să țineți cont întotdeauna de aceste diferențe. De pildă,
femeile pot fi atrase de forța și încrederea în sine a bărbaților, dar, dacă este
exagerată, poate genera teamă, frizând nefirescul și chiar urâțenia. În mod special,
intimidează sentimentul că bărbatul este rece și indiferent. Femeia poate simți
nesiguranță, crezând că bărbatul este interesat doar de sex și nimic altceva.
Odinioară, seducătorii învățau cum să devină mai feminini – să-și arate emoțiile și
săpară interesați de viața țintelor lor.
Unii dintre cei mai mari seducători ai istoriei recente – Gabriele d'Annunzio,
Duke Ellington, Errol Flynn – au înțeles valoarea faptului de a se arăta înrobiți de
farmecele feminine, ca niște trubaduri îngenunchiați. Secretul este să-i permiteți
părții dumneavoastră mai delicate să se manifeste, rămânând totodată cât de
masculini se poate. Această strategie include afișarea ocazională a timidității, pe care
filozoful SØren Kierkegaard o considera o tactică de seducție extrem de eficientă
pentru un bărbat – îi dă femeii senzația de confort și chiar de superioritate. Nu uitați,
totuși, să păstrați moderația în toate. Este suficientă o notă de timiditate; prea multă o
va face pe țintă să dispere, temându-se că în final ea va trebui să ia inițiativa pe toate
planurile.
Temerile și nesiguranțele bărbaților sunt adesea legate de simțul
masculinității. De obicei, bărbații se simt amenințați de femeile care manipulează
prea pe față, care dețin prea evident controlul asupra situației. Cele mai mari
seducătoare din istorie au știut cum să mascheze manipularea, jucând cartea fetiței
nevinovate care are nevoie de protecție masculină. Pentru eficiență maximă, femeia
trebuie să pară nu doar că are nevoie de protecție ci și că este sensibilă la avansurile
sexuale, oferindu-i bărbatului fantezia supremă.
La vederea cuiva care plânge, reacția noastră emoțională nu întârzie să apară:
nu putem rămâne neutri. Simțim compasiune și, cel mai adesea, facem orice să
punem capăt lacrimilor – inclusiv lucruri pe care în mod normal nu le-am face.
Plânsul este o tactică incredibil de puternică, dar cel care plânge nu este întotdeauna
atât de nevinovat. De obicei, există ceva autentic în spatele lacrimilor, dar poate fi și
teatru, un joc menit să obțină un anumit efect. (Dacă ținta simte acest lucru, tactica
este sortită eșecului.) Dincolo de impactul emoțional al lacrimilor, tristețea are ceva
seducător. Dorim să alinăm persoana în cauză, iar această dorință se transformă
repede în sentimente de iubire.
Faceți uz de lacrimi cu zgârcenie, păstrați-le pentru momentul potrivit. Poate
fi vorba de clipa în care ținta devine suspicioasă în legătură cu motivele
dumneavoastră ori puteți folosi această tactică atunci când sunteți îngrijorați că nu
aveți nici un efect asupra țintei. Lacrimile sunt un barometru precis al profunzimii
sentimentelor pe care persoana cealaltă le dezvoltă în ce vă privește. Dacă pare iritată
sau nu mușcă momeala, cazul este probabil lipsit de speranță.
În situațiile cu caracter social sau politic, dacă păreți prea ambițios ori prea
stăpânit, îi veți face pe ceilalți să se teamă de dumneavoastră; este esențial să vă
afișați acea latură mai blândă. O singură manifestare de slăbiciune va ascunde o
multitudine de acte de manipulare. Și în acest caz emoția sau chiar lacrimile vor avea
efectul scontat. Cea mai seducătoare tactică este să faceți pe victima. Dacă îi atacați pe
adversarii jostnci, veți părea asemenea lor; în schimb, este mai bine să încasați
loviturile și să faceți pe victima. Publicul va trece de partea dumneavoastră, ca reacție
emoțională ce va constitui bazele unui proces de seducție pe scară largă.

Simbolul: Imperfecțiunea. Este o încântare să privești o față frumoasă, dar perfecțiunea


absolută ne lasă idiferenți sau chiar ne intimidează puțin. Un mic semn din naștere, o aluniță
șic sunt cele care umanizează un chip și ne fac să-l îndrăgim. Prin urmare, nu vă ascundeți
toate imperfecțiunile. Aveți nevoie de ele pentru a vă îndulci trăsăturile și a trezi sentimente
pline de tandrețe.

În mod obișnuit, fetele vorbesc cu dispreț despre bărbații timizi, dar, în sinea lor, îi plac.
Puțină sfială măgulește orgoliul unei adolescente, o face să se simtă superioară; este ca o
garanție pentru ea. Când bănuielile le sunt adormite și cred că ești pe cale să pieri de atâta
sfială, arată-le că lucrurile nu stau nici pe departe astfel și că te bizui mult pe propriile forțe.
Sfiala îl face pe bărbat să-și piardă importanța masculină și, prin urmare, este un mijloc
destul de bun pentru neutralizarea relației sexuale.
- SØren Kierkegaard, Jurnalul unui seducător

Cei slabi au o putere asupra noastră. Mă pot dispensa de cei hotărâți, puternici. Eu însumi,
prin firea mea, sunt slab și nehotărât, iar o femeie tăcută și retrasă, care îndeplinește dorințele
bărbatului până într-acolo încât se lasă folosită, este cu atât mai atrăgătoare. Bărbatul o poate
forma și modela după dorință, iubind-o din ce în ce mai mult.
- Murasaki Shikibu, Povestea lui Genji

Știi, bărbatul nu are nicio valoare dacă nu poate să plângă la momentul potrivit.
- Lyndon Baines Johnson

S-ar putea să vă placă și