MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA ‘’STEFAN CEL MARE’’

Facultatea Drept, administrație, ordine și securitate publică

Catedra: Drept penal și criminologie

Disciplina: Drept penal

REFERAT
Calificarea participației nereușite. Renunțarea de bună voie a
participanților la săvârșirea infracțiunii.

A elaborat: A verificat:
Cepurneac Ariadna Gheorghe Gladchi
DFB212 dr. habilitat, profesor
Secția 2A universitar

Chișinău, 2022

1
 Cuprins:
1.Introducere………..p.3-4
2. Calificarea participației nereușite………..p.4-5-6
3. Renunțarea de bună voie a parrticipanților la săvârșirea
infracțiunii…………p.6-7-8
4.Conlcuzie………...p.9
5.Bibliografie………p.10

2
 Participația penală este una dintre cele mai complexe și dificile
instituții de drept penal. Aceleași trăsături caracterizează instituția
participației nereușite. În legislația penală a Republicii Moldova nu
găsim o definiție a conceptului „participație nereușită”. În pofida
acestui fapt, în doctrina de specialitate această noțiune este întâlnită.
Nici în legislațiile altor state nu întâlnim o definiție dedicată exclusiv
acestei instituții de drept penal. Totuși, în unele legiuiri identificăm
norme care, deși fragmentar, stabilesc reguli de încadrare a conduitei
în cazul unor forme concrete ale participației nereușite.
Întâlnim legislații în care este reglementată soluția de
calificare și pentru celelalte două forme ale participației nereușite:
organizarea nereușită și complicitatea nereușită.
Din conceptul participației nereușite pot fi desprinse următoarele
trăsături:
a) Participația nereușită nu este participație penală. Participația
nereușită este echivalentă cu lipsa participației. Participația nereușită
nu este participație penală, deoarece lipsește, ca atare, acea cooperare
conștientă și volitivă între participanți. Tocmai de aceea, asemenea
participație este caracterizată prin adjectivul „nereușită”. Respectiv,
având în vedere teoria răspunderii penale accesorii a participanților la
infracțiune, în lipsa autorului, conduita organizatorului, cvasi-
instigatorului și a cvasi-complicelui nu mai poate fi apreciată prin
prisma instituției participației penale.
b) De regulă, infracțiunea nu este comisă (autorul nu comite fapta
infracțională, de exemplu, la a cărei săvârșire a fost instigat). Totuși,
nu este exclus ca în cazul unei complicități sau al unei organizări
nereușite infracțiunea să fi fost comisă de autor. Chiar și așa, se atestă
lipsa unei cooperări între autor și organizator sau între autor și
complice ori între autor, organizator și complice, deși acest lucru s-a
dorit (e.g. autorul nu folosește instrumentul pregătit de complice sau
planul elaborat de organizator, săvârșind infracțiunea în lipsa
contribuției date de către complice sau de către organizator).
c) Infracțiunea nu este comisă din cauze ce nu depind de voința
participanților (altor participanți decât autorul). În cazul instigării
nereușite autorul este cel care nu comite infracțiunea (acesta nu este
3
convins sau renunță să săvârșească infracțiunea). În cazul complicității
nereușite autorul poate comite infracțiunea (nu e neapărat ca acesta să
renunțe), dar contribuția complicelui să fie una nereușită, fără efect
(contribuția complicelui este acordată autorului ulterior consumării
infracțiunii, complicele necunoscând că infracțiunea s-a consumat sau
autorul nu a folosit instrumentul pregătit de complice).
În alt plan, participația nereușită trebuie deosebită de
activitatea infracțională a autorului întreruptă, din cauze independente
de voința sa, la etapa actelor preparatorii sau executorii. Astfel, dacă
în cazul participației nereușite renunțarea autorului la săvârșirea
infracțiunii este una benevolă, atunci în cea de-a doua ipoteză
renunțarea autorului la săvârșirea infracțiunii este una forțată. În
consecință, în cea de-a doua ipoteză suntem în prezența unei
infracțiuni neconsumate, dar comise în participație. În contrast, în
prima situație cele comise nu formează o participație penală.
I. Calificarea participației nereușite
În Codul penal în vigoare nu este folosit termenul de
„participație nereușită", însă, în teoria dreptului penal, această
problem este, frecvent, pusă în discuție. Totodată,
în literatură juridică nu există o opinie unitară
în privința înțelesului noțiunii respective și care anume cazuri urmează
a fi considerate participație nereușită.
Potrivit unei
opinii, se vorbește că participație nereușită și, în special,
instigare nereușită trebuie considerate acele cazuri cînd instigatorul n-
a reușit să determine instigatul să savirsească o faptă prevăzută de
legea penală.
Dimpotrivă,
există participație, adică participația este considerată reușită, dacă
presupusul autor și-a dat consimtâmîntul de a savîrși fapta, dar, pină
la urmă, totuși,nua pus-o în executare». Într-o altă opinie,
la participația nereușită sunt atribuite și cazurile de renunțare de bună
voie a autorulu,

4
GHEORGHE GLADCHI ,,Drept penal,, vol I, ediția II,
Chișinău 2022

În fine, s-a exprimat

opinia că suntem în prezența unei participații nereușite în acele cazuri,
când autorul, încă la etapă inițială, a refuzat să
savârșească infracțiunea, fie când are loc renunțarea de bună voie a
autorului, fie în cazurile în care autorul
nu se folosește de contribuția celorlalți participanți
Participația se consider terminatã nu din momentul
executării acțiunilor celorlalți participanți (organizatorului,
instigatorului sau complicelui), ci din momentul
consumării infracțiunii în ansamblu (efectuării tuturor acțiunilor de către
autor sau producerii rezultatului infracțional). Totodată, activitatea comună
a două sau mai multor persoane
de săvîrșire a infracțiunii poate, în pofida eforturilor depuse
de participanți, în genere să nu aibă loc din cauza refuzului autorului să
comită fapta. Activitatea infracțională poate fi, de asemenea, întreruptă
până la acel moment, când autorul începe executarea nemijlocită
a infracțiunii proiectate de participanți. În anumite cazuri, infracțiunea poate
fi întreruptă înainte de ducerea să pînă la
capăt prin curmarea activității infracționale a participanților de organele de
ocrotire a ordinii de drept ori de alte persoane (cu
alte cuvinte, infracțiunea nu este dusã pînă la capãt din
cauze independente de voință făptuitorului) sau
prin renunțarea de bună voie a autorului. În toate aceste
cazuri, intențiile participanților privind săvîrșirea unei infracțiuni determinat
e râmîn nerealizate. În așa situații, nu poate fi vorba despre o participație
penală, întrucît lipsește fie acțiunile infracționale ale autorului,

GHEORGHE GLADCHI ,,Drept penal,, vol I, ediția II,

Chișinău 2022

5
fie legătura de cauzalitate între acțiunile autorului și acțiunile celorlalți
participanți.
Participație nereușită are loc în acele cazuri, cînd, în pofida tuturor
eforturilor participanților, autorul refuză de a savîrsi infracțiunea,
precum și cînd acesta renunță de bună voie. În ultimul caz, participația
nereușită este determinată de faptul cã, ceilalți participanți, spre
deosebire de autor, nu renunță la săvîrșirea infracțiunii.
În situația, cînd autorul nu acceptă de a savârși infracțiunea
sau renunță de bună voie, acțiunile organizatorului sau instigatorului
nu-și pierd pericolul social, întrucît ele constau în căutarea unui părtaș
pentru comiterea faptei, adică suntem în prezența creării intenționate
de condiții pentru săvîrșirea acesteia, ce constituie o formă a pregătirii
de infracțiune.
De aceea, astfel de acțiuni trebuie să fie calificate ca pregătire
de infracțiune conform art. 26 Cod penal și articolului corespunzător
din Partea specială a Codului penal.
În alte cazuri, când autorul nu a dus infracțiunea până la capăt
din cauze independente
de voință acestuia, acțiunile celorlalți participanți, exact așa ca și
acțiunile autorului trebuie să fie calificate potrivit normelor cu privire
la pregătirea de infracțiune (art. 26 Cod penal) sau tentativă de
infracțiune (art. 27 Cod penal).

II. Renunțarea de bună voie a participanților la săvârșirea

infracțiunii
Codul penal în vigoare, spre deosebire de Codul penal 1961, a
reglementat destul de detaliat, la nivel legislativ, condițile renunțării
de bună voie a participanților la săvîrșirea infractiunii. În cazul
renunțări de bună voie a participanților sunt aplicabile dispozițiile art.
56 Cod penal. Renunțarea benevolă a autorului sau coautorului este
reglementată

6
 GHEORGHE GLADCHI ,,Drept penal,, vol I, ediția II,
Chișinău 2022

de alin. (1)-(2) art. 56 Cod penal, iar a organizatorului, instigatorului și

complicelui - de prevederile alin. (4) din același articol.
Renunțarea de bună voie a participanților presupune că, unul
sau câțiva participanți încetează executarea acelor acțiuni, pe care ei
sunt obligați să le efectueze în virtutea rolului exercitat, în condițiile în
care sunt conștienți de posibilitatea consumării infracțiunii. Ca și în
cazul săvârșirii infracțiunii de o singură persoană, actul de renunțare
de bună voie a participanților trebuie să fie benevol și definitiv.
Renunțarea de bună voie este, de asemenea, o condiție de liberare a
participanților de răspunderea penală, dacă fapta săvârșită, până la
luarea deciziei de renunțare, nu conține o altă infracțiune consumată.
Totodată, la comiterea unei infracțiuni în participație, renunțarea de
bună voie este caracterizată prin anumite particularități specifice,
determinate de săvârșirea faptei împreună, în comun.
Renunțarea de bună voie a participanților este posibilă la orice formă a
participației penale și în orice etapă de realizare a infractiunii, dar,
obligatoriu, pînã la momentul producerii rezultatului infracțional. În
același timp, trebuie de avut în vedere, că renunțarea de bună voie a
autorului servește drept temei pentru că acesta să nu fie supus
răspunderii penale, dar această, nicidecum nu înseamnã cã ceilalți
participanți nu vor fi supuși răspunderii penale. Cu alte cuvinte,
„renunțarea de bună voie a autorului la săvârșirea infracțiunii, nu
liberează alți participanți de răspundere penală, care sunt supuși
răspunderii, respectiv, pentru pregătire
sau tentativă de infracțiune (în funcție de etapa la care are loc
această renunțare). Dacă infracțiunea nu va fi preîntimpinată, dar
complicele a întreprins toate măsurile ce depindeau de dânsul pentru a
preîntimpina comiterea faptei, atunci el nu se supune răspunderii
penale.

7
GHEORGHE GLADCHI ,,Drept penal,, vol I, ediția II,
Chișinău 2022

Realizarea renunțării de bună voie prin inacțiune presupune, că

complicele nu a săvârșit acele acțiuni, care trebuia să le execute. De
pildă, complicele a promis că-i va transmite autorului cheile de la
safeu, dar nu și-a îndeplinit promisiunea sau complicele nu-i comunica
autorului informația despre regimul zilei presupusei victime etc.
Cu toate acestea, dacă în acțiunile participanților care nu au renunțat
de bună voie la săvîrșirea infracțiunii se conțin semnele componentei
unei alte infracțiuni, spre exemplu, fapta complicelui, care a renunțat
la un omor, conține semnele infracțiunii de procurare ilegală a armelor
de foc, atunci ei sunt supuși räspunderii pentru această infracțiune.

https://social.studiamsu.md/wp-content/uploads/
2022/11/12.p.102-110.pdf

https://social.studiamsu.md/wp-content/uploads/
2022/11/12.p.102-110

8
 CONCLUZIE
Este participație nereușită acea activitate infracțională sau non-
infracțională când, în pofida efortului depus de participanți, autorul nu recurge la
săvârșirea infracțiunii fie că nu a fost convins, fie că a fost de acord să comită
infracțiunea, dar, ulterior, a renunțat de bunăvoie la intenția sa infracțională. Va
fi participație nereușită și atunci când conduita organizatorului, instigatorului
sau a complicelui, din motive ce nu depind de voința lor, este fără efect pentru
autor.
Participația nereușită nu este participație penală, deoarece lipsește, ca atare, acea
cooperare conștientă și volitivă între participanți. Respectiv, în lipsa autorului,
conduita cvasi-organizatorului, cvasi-instigatorului și a cvasi-complicelui nu mai
poate fi apreciată prin prisma instituției participației penale. La încadrarea
comportamentului celui care a contribuit, a organizat sau a instigat inutil
potențialul autor să săvârșească fapta penală se deviază de la teoria accesorie a
răspunderii penale a participanților la infracțiune. Mai exact, intervine caracterul
de sine stătător al răspunderii penale. În legislația Republicii Moldova nu avem
norme care să reglementeze in concreto participația nereușită, inclusiv
tratamentul său sancționator. În acord cu cadrul normativ existent, elemente ale
participației nereușite sunt desprinse din instituția pregătirii de infracțiune.
Actualmente, constatăm un vid legislativ în partea ce vizează instigarea
neizbutită, ca formă a participației nereușite. Textul alin.(1) art.26 CP RM nu
conține și ipoteza instigării neizbutite, formă a participației nereușite. De aceea,
încercarea de a determina o persoană să săvârșească o infracțiune nu cade sub
incidența legii penale. Doar ca excepție, instigarea neizbutită poate lua forma
unei infracțiuni în formă tentată sau consumată (este cazul în care o normă
incriminatoare descrie fapta prejudiciabilă a unei infracțiuni prin termeni
caracteristici instigării neizbutite). Considerăm că instigării neizbutite trebuie să
i se dea o apreciere legislativă în cadrul unei norme generale. Această normă
trebuie să vizeze toate cazurile de instigare neizbutită (adică, instigarea
neizbutită la săvârșirea oricărei infracțiuni (dar, de o anumită gravitate)).
Instigarea neizbutită trebuie tratată drept pregătire la infracțiunea la a cărei
comitere se încearcă a fi instigat potențialul autor. Această regulă de încadrare

9
trebuie punctată în contextul instituției participației penale, dar nu în contextul
pregătirii de infracțiune.

Bibliografie

1. GHEORGHE GLADCHI ,,Drept penal,, vol I, ediția II,

Chișinău 2022

2. https://social.studiamsu.md/wp-content/uploads/
2022/11/12.p.102-110.pdf

3. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/85845

4. https://www.google.com/search?q=+participa%C8%9Bia+nereu
%C8%99ita&rlz=1C1ASVC_ruMD998MD998&sxsrf=APwXEdeDpGK
W9TbWAKYG1amC55Dzg9vOqw
%3A1680028310485&ei=ljIjZKWdHeyqxc8P3PS2uAE&ved=0ahUKEw
ilwKKVof_9AhVsVfEDHVy6DRcQ4dUDCA8&uact=5&oq=+participa
%C8%9Bia+nereu
%C8%99ita&gs_lcp=Cgxnd3Mtd2l6LXNlcnAQAzIFCCEQoAEyBQghE
KABOgcIIxCwAxAnOgUIABCiBDoHCCEQoAEQCkoECEEYAVCUA
1j-
OmCzPGgBcAB4AYABowGIAYUSkgEEMi4xN5gBAKABAcgBAcAB
AQ&sclient=gws-wiz-serp

10