1.Conditiile generale ale participatiei penale.

Putem deduce urmtoarele condiii ale participaiei penale: pluralitatea de subiecte; activitatea n comun a participanilor la infraciune; unitatea inteniei; cooperarea doar la o infraciune intenional. Partciparea a 2 sau mai multe inf. Se poate manifesta atit prin executarea unor actiuni/inactiuni din partea participantilor.O particularitate care se refera la participant consta in faptul ca acestea trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale sub. Cooperarea in comun presupune prezenta a urmatoarelor 3 elemente: 1.conditionarea reciproca a actiunilor a 2 sau m/m personae 2.rezultatul infractional unic p/u toti participantii 3.legatura cauzala dintre actiunea fiecarui participant si rezultatul comun survenit Cooperarea in comun se poate manifesta sub 2 aspecte: cooperare simpla- se caracterizeaza printr-o contributie din acte unite analogic indreptate spre producerea urmarilor prevazute de lege cooperare compusa- se caracterizeaza printr-o contributie de actiuni diferite dupa caz sau care se conditioneaza reciproc prezentinduse verigia unui lant unic in vederea producerii unui rezultat infractional Contributia m/m pers. La savirsirea unei infractiuni constituie o realitate de fapte in care aceasta realitate trebuie sa fie calificata participatiei trebuie sa se constate ca pers.au cooperat cu intentie unica la savirsirea infractiunii. Comunitatea intentiei presupune ca intre participant trebuie sa existe o intelegere cu privire la comiterea in comun a infractiunii. Ea poate fi expresa(verbal/scrisa),tacita(cind coeziunea sihica a coopearii rezulta din atitudinea participantilor in imprejurarea data.Forma vinovatiei in cazul participatiei penale poate fi atit intentia directa cit si indirect. Intre participant trebuie sa existe o legatura subiectiva reciproca care trebuie sa include in sine o atitudine de cunosatere a pericolului social a actiunilor sale ca ajutatoare la actiunile autorului ,iar el trebuie sa fie constient de sustinerea marala sau materiala din partea altor participant Intentia unica nu prsupune coincidenta unica,obligatory a motivelor si scopurilor de care se conduce fiecare participant. In cadrul componentelor de infr/ care include in continutul sau un motiv sau un scop special care este necesar ca toti participantii sa se conduca dupa acest motiv sau scop. 2.Autorul ifractiunii.Coautorul.Exces de autori. Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea penala, precum si persoana care a svrit infraciunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de rspundere penal din cauza vrstei, iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod. Autor al infraciunii poate fi doar persoana ce corespunde tuturor cerinelor naintate fa de subiectul infraciunii concrete. n aceste cazuri este vorba nu doar despre trsturile subiectului general al infraciunii (caracter fizic, vrst, responsabilitate), ci i despre trsturile pe care trebuie s le aib subiectul special. Astfel autor al unei infraciuni militare poate fi numai un militar, adic o persoan care ndeplinete serviciul militar n termen sau pe baz de contract, care urmeaz pregtirea militar obligatorie sau este chemat la concentrri. autori ai infraciunii sunt recunoscui: 1.cei ce svresc nemijlocit infraciunea (alin. (2)art. 42, din CP al RM); 2.cei ce particip nemijlocit la svrirea infraciunii mpreun cu alte persoane (coautori); 3.cei ce svresc infraciunea prin intermediul altor persoane, care nu pot fi supuse rspunderii penale n virtutea unor circumstane prevzute de legea penal (alin. (2) al art. 42 din CP al RM). Autor poate fi persoana.care.a.svrsit nemiilocit, total sau parial latura obiectiv a componenei infraciunii prevzut de Partea special a Codului penal. Coautoratul este prezent cnd fapta prevzut de legea penal a fost svrit n mod nemijlocit de ctre dou sau mai multe persoane. condiiile coautoratului sunt urmtoarele: - activitatea coautorilor trebuie s fie ndreptat mpotriva aceluiai obiect juridic, adic s lezeze aceleai relaii sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infraciune. Spre exemplu, relaiile privind viaa persoanei n cazul infraciunii de omor, relaiile privind securitatea statului n cazul diversiunii etc. Dac unii coautori lezeaz i alte relaii sociale aprate de legea penal, acestora li se vor aplica dispoziiile cu privire la concursul de infraciuni; - fapta trebuie s fie svrit n comun, adic persoanele respective trebuie s svreasc aciunea care face parte din latura obiectiv a componenei infraciunii; -ntre coautori trebuie s existe o legtur subiectiv, adic toi participanii la coautorat trebuie s acioneze cu aceeai form de vinovie intenia. Exces de autor- se consider exces de autor svrirea de ctre autor a unor aciuni infracionale care nu au fost cuprinse de intenia celorlali participani. Pentru excesul de autor, ceilali participani nu snt pasibili de rspundere penal. 3. Organizatorul infractiunii. Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora.Organizatorul infraciunii este considerat cel mai periculos dintre toi participanii la infraciune.Normele penale din Republica Moldova atest cteva forme de ncadrare a aciunilor organizatorului: 1.organizarea svririi infraciunii;- Organizarea svririi infraciunii const n iniierea i planificarea infraciunii, atragerea la svrirea ei a altor participani - autori, complici, instigatori. Aceste aciuni sunt ntreprinse n etapa de pregtire a infraciunii i, dac activitatea organizatorului va fi curmat n aceast etap, aciunile lui vor fi calificate drept pregtire de infraciune 2.dirijarea realizrii infraciunii;- Dirijarea realizrii infraciunji^de obicei, se reduce la coordonarea aciunilor participanilor, n caz de necesitate, la modificarea planului de activitate criminal n procesul comiterii faptei socialmente periculoase, ascunderea infractorilor i a urmelor infraciunii. Aceast modalitate de activitate se ntreprinde nemijlocit n timpul svririi infraciunii. Dac din motive ce nu depind de organizator, fapta nu a fost dus pn la capt, cele svrite vor fi calificate ca pregtire sau tentativ.

3.crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizaii criminale;- Cea mai periculoas figur este persoana care creeaz un grup criminal organizat sau o organizaie criminal ori dirijeaz activitatea acestora. Aceste structuri sunt nite forme penaljuridice de manifestare a crimei organizate i se ocup de comiterea infraciunilor grave, deosebit de grave i excepional de grave (omoruri, tlhrii, trafic de droguri, de arme, de oameni etc.). 4.dirijarea activitii grupului criminal organizat sau a organizaiei criminale. Organizatorul poate s-i ndeplineasc funciile att n calitate de figur de sine stttoare, precum i n calitate de coautor, acionnd alturi de ceilali participani. Cnd persoana ndeplinete doar funcii de organizator, ea nu particip nemijlocit la executarea faptei (spre exemplu, omorul la comand)organizatorul acioneaz ntotdeauna doar cu intenie direct. Organizatorul poate s nu cunoasc personal toi participanii sau circumstanele concrete ale svririi fiecrei infraciuni n parte, ns este obligatoriu faptul ca organizatorul s tie caracterul infracional i comun al aciunilor.Scopurile personale ale organizatorului infraciunii pot s nu coincid cu scopurile autorilor, complicilor, instigatorilor. Cu toate acestea, organizatorul poart rspundere pentru toate faptele socialmente periculoase pe care le-a iniiat, le-a coordonat sau le-a condus i care au fost executate nemijlocit de ctre autorii care, la rndul lor, de asemenea pot avea anumite scopuri proprii, realizabile n procesul svririi infraciunii. Astfel, persoana ce organizeaz svrirea unui atac tlhresc poate s nu urmreasc scopuri de profit, ci s acioneze din rzbunare, dar i n acest caz va purta rspundere pentru organizarea atacului tlhresc. 4.Instigarea la infractiune si conditiile ei. Se consider instigator persoana care prin orice metod determin o alt persoan s svreasc o infraciune.instigatorul, ndemnnd alt persoan la svrirea infraciunii, el nsui nu particip la comiterea acesteia, strduindu-se s rmn n umbr. Instigatorul este participantul "din culise" la infraciune. instigatorului i se mai spune i autor moral (intelectual) 66 sau participant intelectual, ntruct ideea privind raionalitatea i necesitatea svririi infraciunii acesta o insufl altei persoane (autorului), determinnd-o astfel s comit o fapt pasibil de pedeaps.Pentru instigare este caracteristic faptul c instigatorul este cel dinti care ia hotrrea de a svri infraciunea i nu procedeaz nemijlocit la svrirea faptei respective, ci o transmite altei persoane, determinnd-o prin activitate material (ndemnuri, ameninri etc.) s svreasc fapta proiectat, ceea ce aceasta i face, devenind autor al infraciunii. Instigarea prezint n esen un atac psihic, al crui coninut const n determinarea lurii hotrrii de a svri infraciunea i realizarea cauzalitii psihice, care preced cauzalitatea fizic, adic efectuarea actelor de executare. Anume datorit coninutului psihic al instigrii, instigatorul este denumit i autor moral al infraciunii, ca unul care face s se nasc i s se realizeze latura subiectiv a infraciunii. In doctrinapenala penala exista urmatoarele conditii ale instigarii: sa existe o actiune de determinare a autorului care poate fi efectuata oral,verbal,scris,explicit,implicit,direct,indirect,evident,daruri,ordin,amenintare,constringere fizica/psihica sa se refere la o fapta prevazuta de LP. pe care autorul sa o poata comite iar fapta la care este instigat sa fie cunoscuta de autor actiunea de determinare s fie anterioara inceperii executarii actiunii sau incactiunii in sensul ca autorul sa nu fie luat anterior hotaririi de a savirsi fapta sa existe o legatura subiectiva intre instigator si instigat.Determinarea fiind savirsita cu intentie.Activitatea de instigator poate fi comisa atit cu intentie directa cit si cu indirect dar se neaga existent intentiei repentine(idea savirsirii infr.apare brusc) instigatorul sa inceapa savirsirea actiunilor la care a fost instigat daca cel instigat sa depistat sau renuntat de la infr. de aceasta profita si instigatorul. In functie de umarul persoanelor care instiga exista:1.instigare cu un singur instigator/2.instigare cu mai multi instigator. Dupa felul cum este cominicata idea infractionala:1.explicita(evident)/2.ascunsa(insidioasa) In raport cu mijloacele folosite in activitatea de determinare ;1.instigare simpla la care se foloseste mijloace imateriale(rugamintea,indemnurile,insinuari)/2.instigare in directala care se folosec mijloace material(coruperea ,constringerea) Dupa felul cum este cunoscuta instigatorului obiectul instigarii:1. instigarea direct, pe parcursul creia instigatorul comunic instigatului n mod direct i explicit ndemnul i fapta pe care urmeaz s o svreasc; /2. instigarea indirect, n procesul creia instigatorul nu transmite direct ideea svririi faptei, ci indirect, provocnd instigatului o stare de spirit care duce la apariia ideii de a svri fapta (strnirea geloziei, a ideii de rzbunare). In funcie de rezultatele urmrite prin instigare poate fi: 1. determinat,5 cnd se precizeaz fapta care urmeaz s fie comis/2. nedeterminati cnd, spre exemplu, instigatului i se spune s fac ce tie numai s fac rost de bani, chiar prin comiterea unei infraciuni. innd seama de efectul ndemnului, instigarea poate fi: 1. perfect sau propriu-zis (reuit, urmat de executare), desistare,mpiedicarea producerii rezultatului; / 2. neurmat de executare; /3. instigare neizbutit (aparent), sau ndemnul, exist atunci cnd instigatorul determin la svrirea unei fapte prevzute de legea penal, ns persoana asupra creia s-a exercitat determinarea nu accept, ceea ce nseamn c instigatorul nu a reuit s-i lmureasc, s-i sdeasc n contiin hotrrea infracional. 5.Complicitatea la infractiune si conditiile ei. Codul penal (alin. (5) al art. 42, din CP al RM) definete complicele ca "persoana care a contribuit la svrirea infraciunii prin sfaturi, indicaii, prestare de informaii, acordare de mijloace sau instrumente ori nlturare a obstacolelor, precum i persoana care a promis dinainte c l va favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte". Activitatea complicelui este posibil n orice etap a svririi infraciunii, chiar i dup consumarea ei de facto. In literatura de specialitate contribuia (ajutorul) complicelui la svrirea infraciunii este clasificat() tradiional n: 1. contribuie fizic (material);. - contribuie inteleetual (moral). Contribuia fizic (sau complicitatea material) se exprim printr-o activitate de ajutare, nlesnire eficace sau sprijinire material la pregtirea sau executarea faptei svrite de autor, adic acordarea ajutorului material autorului n procesul pregtirii infraciunii sau al svririi ei.Ajutorul material (fizic), la rndul su, mbrac mai multe aspecte, care se prezint sub mai multe forme: - Acordarea mijloacelor sau instrumentelor cu ajutorul crora autorul svrete fapta socialmente periculoas.

- nlturarea obstacolelor, ce l-ar putea mpiedica pe autor s ating rezultatul infracional. Astfel, spre exemplu, complicele poate nltura paznicul, chemndu-1 la telefon, otrvi cinele de paz, inea scara sau servi drept scar autorului pentru a escalada un gard, pentru a intra ntr-o ncpere, deconecta lumina, telefonul etc. Contribuia intelectual (sau complicitatea moral) const n activitatea complicelui care ajut din punct de vedere moral la pregtirea sau executarea unei infraciuni, adic complicele influeneaz psihic contiina i voina autorului cu scopul de a consolida hotrrea acestuia de a svri infraciunea, de a-i concretiza intenia. Sfaturile sunt nite recomandri referitoare la eficacitatea i securitatea realizrii mecanismului de svrire a infraciunii; indicatii- ndrumri date autorului cum s acioneze n diferite situaii concrete. Prestarea de informaii poate consta n acordarea de informaii i date cu privire la mprejurrile, modalitatea, locul, timpul svririi infraciunii, despre victim etc. Promisiunea este o angajare prealabil de a-1 favoriza pe infractor, de a tinui instrumentele i mijloacele de svrire a infraciunii, urmele infraciunii sau obiectele dobndite pe cale criminal, care, ca forme de activitate a complicelui, se deosebesc de favorizarea infraciunii (art. 323 din CP al RM), ce reprezint o componen de sine stttoare prin faptul c persoana vinovat promite dinainte c va svri aciunile respective (va favoriza, va tinui). innd seama de momentul svririi faptei prevzute de legea penal,contribuia maipoate fi: anterioar (complicitate anterioar);- Contribuia anterioar const n ajutorul dat nainte de svrirea faptei, spre exemplu, acordarea de mijloace, dobndirea informaiei etc. concomitent (complicitate concomitent).- Contribuia concomitent const n ajutorul dat concomitent cu svrirea faptei, i anume n cursul executrii ei, fie pentru a asigurareuita material, fie acionnd asupra psihicului autorului pentru a menine hotrrea infracional. 6.Formele participatiei. Forma participaiei reflect aspectul exterior, ce elucideaz modul de interaciune a fptuitorilor i ne demonstreaz cum faptele infracionale a dou sau mai multe persoane se contopesc ntr-o infraciune unic. In funcie de gradul de coordonare a aciunilor participanilor se deosebesc urmtoarele forme de participaie: 1.participaie simpl;- infraciunea se consider svrit cu participaie simpl dac la comiterea ei au participat n comun, n calitate de coautori, dou sau mai multe persoane, fiecare realiznd latura obiectiv a infraciunii. 2.participaie complex;- infraciunea se consider svrit cu participaie complex dac la comiterea ei participanii au contribuit n calitate de autor, organizator, instigator sau complice.Latura obiectiv a infraciunii cu participaie complex poate fi realizat:de un singur autor;de doi sau mai muli autori.In lit.de specialitate aceasta forma se mai numeshte cu impartirea rolurilor constituind circumstanta agravanta generala 3.grup criminal organizat;- , grupul criminal organizat este o reuniune stabil de persoane care s-au organizat n prealabil pentru a comite una sau mai multe infraciuni. Trsturile caracteristice grupului criminal organizat:1.reuniune de personae;2.organizarea lor prealabil;3.stabilitatea grupului;4.organizarea pentru comiterea unei sau mai multor fapte 4.organizaiei (asociaie) criminal.- Se consider organizaie (asociaie) criminal o reuniune de grupuri criminale organizate ntr-o comunitate stabil, a crei activitate se ntemeiaz pe diviziunea, ntre membrii organizaiei i structurile ei, a funciilor de administrare, asigurare i executare a inteniilor criminale ale organizaiei n scopul de a influena activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, sub alte forme, n vederea obinerii de avantaje i a realizrii de interese economice, financiare sau politice. Putem stabili urmtoarele trsturi caracteristice organizaiei criminale: 1.organizaia criminal reprezint o reuniune de grupuri crimihale; 2.consolidarea grupurilor criminale ntr-o comunitate stabil; 3.divizarea activitii organizaiei ntre membrii organizaiei i structurile ei; 4.scopul organizaiei criminale este de a influena activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, n alte forme, n vederea obinerii de avantaje i a realizrii de interese economice, financiare sau politice. In calitate de factori determinani ai consolidrii, psihologia social evideniaz:1.comportamentul de cooperare, colaborare, care poate fi neles i ca o interdependen obiectiv ntre participaii la activitatea comun i ca o form specific de motivare;2.scopurile specifice, caracterul i complexitatea lor ce determin nivelul specializrii eforturilor individuale i gradul de cooperare;3.asemnarea orientrilor valorice i a concepiilor - ca baz a atraciei persoanei ctre grup. Organizaia criminal are o structur bine ierarhizat. Organizaia criminal poate avea o structur unitar sau poate fi structurat n subdiviziuni, reprezentnd n acest caz o comunitate organizat bine consolidat. Subdiviziunea organizaiei criminale este reprezentat de un grup din dou sau mai multe persoane (secie, grup, brigad etc.), care ndeplinete diferite funcii n limitele organizaiei: de administrare, asigurare, cercetare, executare etc. Scopul organizaiei criminale este formulat de legiuitor destul de amplu. Oricum, scopurile organizaiei criminale sunt specifice: svrirea unor infraciuni, de regul, grave i deosebit de grave. Aceasta ns nu nseamn c n procesul activitii sale organizaia criminal nu poate comite i alte infraciuni, care nu se refer la cele grave sau deosebit de grave. Trebuie menionat c n acest caz, de fapt, nu exist o claritate absolut. Tradiional, ndeletnicirile de baz ale organizaiilor criminale sunt cele ce aduc profit: traficul ilegal de arme, de droguri, controlul asupra prostituiei, pornografiei, cazinourilor etc 7.Raspunderea penala a participantilor. Participaia nereuit-n Codul penal al Republicii Moldova noiunea "participaie nereuit" nu sc utilizeaz, ns n doctrina dreptului penal ea s-a evideniat ntotdeauna. n majoritatea lucrrilor participaia nereuit este apreciat ca o modalitate a pregtirii de infraciune. n pofida acestui fapt, la ntrebarea ce cazuri trebuie considerate participaie nereuit, nu exist un rspuns unic. Unii autori consider c participaia nereuit trebuie asimilat instigrii n cazul n care instigatorul nu a putut determina instigatul s svreasc infraciunea. i, dimpotriv, participaia se consider reuit dac presupusul autor care i-a dat acordul pentru svrirea infraciunii ulterior nu o svrete. Aadar, avem participaie nereuit n situaiile cnd, n pofida eforturilor participanilor, autorul nu recurge la svrirea infraciunii sau renun de bunvoie la svrirea ei. Aciunile organizatorului pot fi nereuite dac persoanele pe care acesta dorea s le ncadreze n procesul de svrire a faptei socialmente periculoase au respins propunerea lui sau mai nti i-au dat acordul, iar apoi au refuzat s svreasc infraciunea, precum i dac acesta ncearc zadarnic s organizeze un grup sau o organizaie criminal. Instigarea n raport cu reuita determinrii la infraciune mbrac mai mul te aspecte n funcie de care se stabilete i rspunderea penal a participanilor. Vorbind despre instigarea nereuit, ea se poate manifesta sub dou forme: in-

stigare neurmat de executare i instigare neizbutit. Instigare neurmat de executare sunt situaiile cnd instigatorul reuete s.1 conving pe instigat s svreasc o infraciune, dar instigatul, dintr-un motiv sau altul, nu trece la executarea infraciunii la care a fost ndemnat. Instigarea neizbutit (aparent, neacceptat), sau ndemnul, este atunci cnd instigatorul determin la svrirea unei fapte prevzute de legea penal, ns persoana asupra creia s-a exercitat determinarea nu accept, fapt ce denot c instigatorul nu a reuit s implementeze, s sdeasc n contiina instigatului hotrrea infracional. Participaia n cazul excesului de autor.- Autorul ns este o persoan ce acioneaz liber i contient. Orict de detaliat este elaborat planul svririi infraciunii, orict de minuios i-au expus esena inteniei sale organizatorul i instigatorul, orict de bine i-a ndeplinit complicele rolul su, autorul ntotdeauna introduce n realizarea acestei intenii anumite corectri, ce pot fi explicate prin deprinderile, caracterul, tempera montul, starea sa sufleteasc.sau pot fi legate de schimbarea ambianei, n care autorul este nevoit s acioneze; tot aici pot interveni i o totalitate de factori externi, ce faciliteaz sau mpiedic procesul de comitere a faptei socialmente periculoase. Deseori autorul, sub influena factorilor externi, este nevoit s se abat de la aciunile iniial planificate. Alteori svrete aciuni ce nu au fost cuprinse de intenia celorlali participani. O atare abatere este posibil ori n urma unei erori a autorului, ori daca aceasta este controlat de contiina i voina sa, dar, oricum, se comite intenionat. n cel de al doilea caz are loc aa-numitui "exces de autor". Se consider exces de autor svrirea de ctre autor a unor aciuni infracionale care nu au fost cuprinse de intenia celorlali participani. Pentru excesul de autor, ceilali participani nu sunt pasibili de rspundere penal". In funcie de modul de deviere a activitii autorului excesele pot fi clasificate n dou grupuri:1. cantitative-cantitativ autorul face abuz sau n privina formei atentatului infracional (nelegerea a fost s se comit un furt, dar sa comis un jaf), sau n privina unui semn calificant (nelegerea a fost s se comit un omor intenionat simplu, iar autorul a comis un omor intenionat cu circumstane agravante). Excesul cantitativ nu ntrerupe infraciunea proiectat, de aceea fapta asupra creia s-au neles toi participanii n general se svrete 2.calitative.- Exces calitativ avem atunci cnd autorul comite aciuni neomogene cu cele la care a fost determinat sau n care i-a fost acordat ajutor. Cu alte cuvinte, autorul svrete o infraciune absolut diferit dup caracterul i gradul de pericol social, atenteaz la un alt obiect. n practic excesul calitativ este deseori precedat de comiterea acelor aciuni la care autorul a fost determinat. n aa cazuri problema calificrii aciunilor nu creeaz dificulti. Organizatorul, instigatorul i complicele poart rspundere pentru participaie la infraciunea pe care a comis-o autorul, la indicaia acestora sau cu ajutorul lor, iar autorul - i pentru infraciunea comis din exces. Participaia la infraciunile cu subiect special- Subiect special al infraciunii este persoana care, pe lng trsturile generale ale subiectului infraciunii (caracter fizic, vrst, responsabilitate), posed i trstui i suplimentare, deosebite^ specii ice doar lui. Calitatea de subiect special al infraciunii este cerut n mod obligatoriu doar pentru autorul faptei socialmente periculoase. n calitate de organizator, instigator, complice pot fi i alte persoane care nu posed trsturile subiectului special.In doctrina penal este expus i prerea c participaia la infraciunile cu subiect special sub form de coautorat este posibil dac toi coautorii au calitile cerute de lege pentru infraciunea svrit. 8.Implicarea la infractiune. Este activitatea de tainuire a unei infr.care nu se afla in legatura de cauzalitate,fapta prejudiciabila si urmarile ei.Legislatia penala actual prevede expres raspunderea penala doar pentru favorizarea la savirsirea infr. pe cind doctrina pen. Deosebeshte 3 forme de implicare la infractiune: 1.favorizarea-se manifesta prin 2 forme: -tainuirea infractorului care se poate exprima prin adapostirea lui:acordarea unui ajutor pentru schimbarea exteriorului acestuia:asigurarea cu documente false; -tainuirea mijloacelor,instrumentelor,uneltelor de savirshire a infrac.(arme,unelte,ob.dobindite pe cale criminal) 2.tolerarea-neimpiedicarea infr.de catre o persoana care era obligate si avea posibilitatea sa intreprinda masuri pentru prevenirea si reprimarea ei.Legislatia pen. Reglementeaza rasp.pen.pentru tolerarea in baza art. Abuz de serviciu/ abuz de putere/neglijarea prntru pers. Cu functie de raspundere. 3.nedenuntarea 9. Caracteristica generala a cauyelor ce inlatura caracterul penal al infractiunii. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt anumite imprejurari ,strai,situatiii care fac ca o fapta sasi piarda vrio una din trasaturile de baza inerente existentei unei infr. Cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei nu trebuie confundate cu cauzele care inlatura rasp.pen.deoarece primele inlatura existent infr.pe cind celelalte rasp.pen. Clasificari:1. Dupa criteriul legalitatii cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei se clasifica dupa urmatoarele criteria: factori externi-acele forte care paralizeaza vointa si constiinta pers.de a actiona liber,acestea sunt:constringerea fiz./psih.;forta inivetabila;starea de extrema necessitate; obligatiuni profesionale- actiuni,activitati,indeletniciri in cadrul carora se permite efectuarea unor acte inerente:indeplinirea ordinului,riscul intemeiat,cauzarea unor vatamari corporale in cadrul unor component desfasurate reglementar ,cauzarea unor prejudicii de catre colaboratorii organelor de dr.in timpul urmatoarelor acte infractionale. cause care se refera la dr. subiective ale pers.-legitima aparare,retinerea infractorului supremaia legii asupra altor acte normative- din care motive nu va fi considerate infr.evadarea unei pers.ilegal arestate 2.In doctrina pen.romina se clasifica: cause care se refera la pericolul social care vizeaza vinovatia care se refera la prevederile faptei legii penale cauze generale cause spepiale cause reale 3.Cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei pot fi clasificate: cause prevazute de legea penala/ prevazute in alte acte normative.

10.Legitima apararw si conditiile ei. Este n stare de legitim aprare persoana care svrete fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, a altei persoane sau mpotriva unui interes public i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Legitima aprare reprezint o metod eficient de lupt cu criminalitatea. Ea constituie, de asemenea, o metod de prevenire a aciunilor prejudiciabile, ntruct pericolul de a fi omort sau vtmat corporal nemijlocit la locul atentatului de cele mai dese ori intimideaz mai mult fptuitorul dect posibilitatea aplicrii ulterioare a unei pedepse. Reiesind din art.36CP rezulta ca aceasta inst.presupune existenta comulativa a 2 temeiuri: 1.existenta unui atac indreptat impotriva obiectelor ocrotite de dr.penal(temei juridic) 2.existenta necesitatii de a provoca o vatamare imediata pers.care atenteaza(temei faptic) Conditiile referitoare la atac sunt urmatoarele: 1.sa fie social periculos 2.sa fie material-cind se realizeaza prin fapte care sint de natura sa provoace urmari materiale,fizice,intereselor,valorilor ocrotite de dr.penal.Respingerea atacurilor imateriale (violente verbale) poate fi retinuta in calitate de circumstanta atenuanta. 3.atacul este direct- cind actiunea agresorului este indreptata in mod nemijlocit impotriva unei pers.sau valori ocrotite fiind posibila cauzarea unei daune reale considerabile acestora.Nu exista atac direct cind intre victima si agresor exista un obiect material. 4.atac real- existenta unui agresiuni reale dar nu nmai in inchipuirea gresita a pers.daca se savirsese o infr.in cazul unei aparari presupuse,problema atragerii la raspundere se solutioneaza in corespundere cu regulile greselei faptei Dinpuncdevedere obiectiv atacul trebuie sa se prezinte sub urmatoarele aspecte:imediat,iminent,cansumat,viitor. Atacul direct. Atacul este direct cnd prin el se creeaz un pericol care amenin nemijlocit valorile ce pot forma obiectul legitimei aprri, deci n acest caz trebuie s existe o legtur de la cauz la efect ntre atac i pericolul grav creat Atacul imediat. Caracterul imediat al atacului fixeaz n timp desfurarea acestuia, ncadrndu-1 ntr-un anumit interval, n care poate interveni o aprare legitim. Atacul material. Atacul este material atunci cnd acesta se realizeaz prin fapte de natur s provoace modificri materiale, fizice asupra valorilor mpotriva crora se ndreapt. Atacul este recunoscut material nu numai atunci cnd pentru realizarea lui se folosete fora fizic, ci i n cazul cnd aceasta din urm se asociaz cu diferite instrumente, mijloace care sunt n msur s provoace o modificare fizic valorilor ocrotite de legea penal. Atacul real. Atacul este real atunci cnd acesta exist obiectiv, i nu este presupus de persoan. Atacul real const n actul de agresiune care este pe punctul de a se produce, care amenin cu realizarea lui, existnd certitudinea nfptuirii sale (de ex atacantul, dup ce a ameninat victima cu moartea, i ia arma de pe umr i o ncarc). Atacul real nu trebuie confundat cu atacul eventual, deci cu o agresiune care s-ar putea produce cndva n viitor sau cu teama fa de un atac doar presupus Condiii privitoare la aprare:Legitima aprare presupune prin concept existena unei aprri mpotriva agresiunii care s se concretizeze n svrirea unei fapte prevzute de legea penal. Aprarea, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: sa fie infaptuita pentru un prejudiciu doar pers. care ataca si nici decum altor pers. apararea sa se realizeze prin savirsirea unei fapte prevazute de LP si sa fie necesara pentru a inlatura atacul fapta sa fie proportionala cu gravitatea atacului si cu imprejurarile in care sa produs aceasta apararea trebuie sa fie infapruita in limitele ei fara a fi depasita aceasta. Depasirea limetelor legitemei aparari se poate caracteriza prin urmatoarele modalitati: apararea cu mijl.care nu corespund vadit mijl.de atentare apararea cu o intensitate care depaseste intensitatea atacului apararea cu mijl.care pun in pericol viata si sanatatea mai multor pers. apararea dupa consumarea atacului cind celui care se apara ii este cla omentul consumarii atacului 11.Extrema necesitate si conditiile ei. Este n stare de extrem necesitate - persoana care svrete fapta pentru a salva viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi nlturat altfel; nu este n stare de extrem necesitate persoana care, n momentul svririi faptei, i ddea seama c provoac urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nlturat. Starea de extrem necesitate implic (la fel ca legitima aprare) dou laturi: 1.pericolul;- prin pericol se nelege o primejdie pentru valorile prevzute i aprate de lege18 Pericolul, oricare ar fi sursa sa, pentru a justifica o intervenie n limitele strii de extrem necesitate, trebuie s ntruneasc urmtoarele condiii: s fie iminent;- in punctual de a se declansa s fie inevitabil.- sa nu poata fi inlaturat prin alte mijloace cum fuga,ascunderea sa fie real- dar nu numai in inchipuirea presupusa a pers.daca imprejurarile iau oferit pers.posibilitatea de a verifica pericolul iar aceasta nu va verifica situate va raspunde pentru infr. imprudent. 2.salvarea de la pericol- 1.actiunea de salvare sa fie prevazuta in LP ca infr. 2.prejudiciul cauzat s afie mai mic decit cel ce se evita. 12.Retinerea infractorului. Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit n scopul reinerii persoanei care a comis o infraciune i al predrii ei organelor de drept". Reinerea persoanelor care au svrit infraciuni reprezint o modalitate de lupt cu criminalitatea; dei aceasta nu se caracterizeaz prin reprimarea infraciunii, ea urmrete scopul aducerii persoanei n faa organelor poliiei sau la o alt autoritate public, pentru realizarea sarcinilor justiiei, precum i pentru prevenirea comiterii unor noi infraciuni de ctre fptuitor. Conditii:1.savirsirea de catre o pers.a unei infr. 2.conduita pers.care se manifesta prin incercarea de a se ascunde si de a se eschiva de raspundere. 3.conditia ce caracterizeaza actiunile pers. care efectueaza retinerea: -prezenta gradului prejudiciabil al infr.savirsite -dauna sa fie cauzata doar persoanei retinute

-dauna cauzata in procesul retinerii trebuie sa fie proportional cu caracterul si gradul prejudiciabil al infr.savirsite de infractor precum si personalitatea acestuia -sa nu fie depasita masurile necesare pentru realizarea retinerii adica sa nu existe necorespundere vadita intre infr.savisita si imprejurarile retinerii. 13Constringerea fizica sau psihica. CONSTRINGEREA FIZICA. Nuconstituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, dac n urma acestei constrngeri persoana nu putea s-i dirijeze aciunile". Condiiile acesteia, care urmeaz a fi ndeplinite pentru existena ei: s existe o constrngere fizic asupra persoanei care comite fapta prevzut de legea penal;- O prim condiie impune intervenia unei energii strine care acioneaz direct asupra celui constrns, i anume asupra fizicului persoanei i nu a voinei acesteia. Energia trebuie s acioneze n momentul svririi faptei. Energia fizic strin, care mpiedic pe cel constrns s-i dirijeze n mod liber voina poate consta n energia unei persoane (de exemplu, o persoan foreaz pe o alt persoan s semneze un act fals sau funcionarul ce asigur circulaia pe cile ferate este imobilizat i nu poate lsa bariera la pasaj n timpul trecerii unui tren, ca rezultat producndu-se accidente soldate cu victime omeneti i pagube materiale). De asemenea situaia dat poate consta i ntrun fenomen na- tual (de exemplu, o nzpezire, o avalan, un vnt puternic) sau ntr-un proces fiziologic care mpiedic prsoana constrns s acioneze conform obligaiilor sale (de pild, un atac de cord). persoana constrns s nu fi avut posibilitatea de a rezista faptei de constrngere;- nu este suficient ca fapta prevzut de legea penal s se fi intercalat n raportul de cauzalitate declanat de energia fizic strin - deci s fie svrit din cauza constrngerii -, ci mai este necesar ca fptuitorul s nu fi putut rezista acesteia, s nu fi putut opune rezisten fr vre-un pericol pentru ea. Fptuitorul nu se poate opune forei strine care acioneaz asupra sa cnd aceasta este evident superioar forei proprii i posibilitilor pe care le are la ndemn pentru a o contracara, astfel i se anuleaz total posibilitatea de a aciona. s se svreasc o fapt prevzut de legea penal.- Pentru a deveni inciden instituia constrngerii fizice, este necesar ca fapta svrit din cauza ei s fie prevzut de legea penal, deoarece numai in cazul svririi unei fapte reglementate de legea penal se pune problema nlturrii caracterului penal al acesteia. Apreciem n acest sens c nu prezint nici o importan ncadrarea juridic a faptei, natura i gravitatea acesteia. CONSTINGEREA PSIHICA. -constrngerea psihic ca fiind situaia n care o persoan svrete o fapt prevzut de legea penal sub imperiul unei ameninri cu un pericol grav pentru ea sau pentru o alt persoan, care nu poate fi nlturat n alt mod. Condiii: 1s existe o aciune de constrngere asupra psihicului unei persoane prin ameninare;- Ca i starea de extrem necesitate, constrngerea psihic este provocat de existena unui pericol, care, de data aceasta, este generat numai de fapta persoanei, mai precis, de o ameninare asociat unei cereri adresate persoanei de a comite o anumit fapt prevzut de legea penal. Ameninarea care este i au/a psihic i moral a svririi faptei trebuie s provin de la persoana care urmrete realizarea faptei prevzute de legea penal prin intermediul celui ameninat. Acesta are de ales ntre svrirea faptei i producerea rului cu care este ameninat el sau o alt persoan. 2persoana ameninat sau o alt persoan trebuie s fie expus unui pericol grav;- este necesar ca persoanei ameninate s i se fi provocat prin ameninarea exercitat fa de ea sentimentul c este expus unui pericol grav. Pericolul poate s priveasc oricare dintre valorile legate de persoana uman, cum ar fi: viaa, integritatea corporal, sntatea, libertatea, demnitatea etc., fie c este vorba de persoana celui ameninat, fie de orice alt persoan, independent de existena vreunei legturi ntre aceasta i cel ameninat. Pericolul trebuie s fie grav, actual sau iminent, pe cale de a se nfptui, existnd certitudinea producerii sale. Dac pericolul nu este grav, nseamn c ameninarea n-a fost susceptibil s produc acea presiune psihic ce caracterizeaz constrngerea psihic. n cazul n care se amenin cu un pericol posibil a se produce n viitor, iar persoana avea i alte posibiliti de a-1 nltura, nu se va putea invoca constrngerea psihic n calitate de cauz care nltur caracterul penal al faptei svrite (spre ex., o scrisoare primit ce cuprinde ameninarea cu un pericol grav sau un telefon n acelai sens nu justific svrirea unei fapte prevzute de legea penal)27. 3pericolul vizat prin ameninare trebuie s fie de aa natur, nct s nu poat fi nlturat n alt mod dect prin svrirea faptei prevzute de legea penal.- Pentru nlturarea caracterului penal al faptei, n cazul constrngerii psihice, este necesar ca cel constrns s svreasc fapta prevzut de legea penal ca fiind singura modalitate de nlturare a pericolului. Dac pericolul putea fi nlturat i n alt mod (de ex., chemarea n ajutor), nseamn c fptuitorul avea posibilitatea de a se sustrage presiunii la care era supus, folosind .iceast alt cale i evitnd astfel nclcarea legii penale. Deci, dac fptuitorul putea nltura pericolul printr-o fapt neprevzut de legea penal, el este obligai s svreasc o astfel de fapt.Posibilitatea de nlturare a pericolului se va examina n contextul faptei reale, inndu-se seama de toate mprejurrile anterioare i concomitente ale acesteia, de felul ameninrii, de mijloacele prin care a fost exercitat, de starea i, n special, de conduita psihic i emotivitatea persoanei ameninate, de gravitatea pericolului, de existena altor mijloace obiective de anihilare a agresiunii i de posibilitatea folosirii lor eficiente de ctre aceast persoan i, in general, de orice mprejurri susceptibile de a pune n lumin situaia real obiectiv i subiectiv - n care s-a svrit fapta prevzut de legea penal. constrngerea psihic, legal constatat, are ca efect excluderea vinoviei, i odat cu aceasta, a caracterului penal al faptei. Rspunderea penal a persoanei care acioneaz sub imperiul constrngerii este nlturat. De asemenea, este nlturat n principiu i rspunderea civil, cu excepia cazurilor n care se constat existena unei erori de fapt imputabile fptuitorului 28. 14.Riscul intemeiat. Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege n cazul riscului ntemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile. Riscul se consider ntemeiat dac scopul socialmente util urmrit nu a putut fi realizat fr un anumit risc i dac persoana care l-a admis a luat msurile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege. Riscul nu poate fi considerat ntemeiat dac era cu bun-tiin mbinat i ti pericolul pentru viaa persoanei sau cu pericolul provocrii unui dezastru ecologic ori social. Pentru ca riscul s fie o cauz care ar exclude caracterul penal al faptei, el trebuie s fie ntemeiat, adic s corespund (ntruneasc) anumite caracteristici, care sunt: existena unui scop social-util;

 ntreprinderea unor aciuni forate; realizarea aciunilor cu scopul de a prentmpina apariia daunei. Existena unui scop social-util presupune faptul c persoana acioneaz n condiiile unui risc nu pur i simplu pentru atingerea unui scop oarecare (de ex., mbogirea proprie), ci pentru ca riscul dat s aduc un beneficiu, un folos ntregii societi (de ex., obinerea unui medicament contra unei maladii rspndite). ntreprinderea unor aciuni forate. Pentru atingerea scopului social-util urmrit riscul a fost o fapt forat, ntruct n alt mod nu s-a putut aciona. Persoana n cauz trebuie s-i dea seama c atingerea scopului urmrit este imposibil n alt mod. Dac persoana i d seama c poate ajunge la ceea ce dorete i prin alte mijloace care nu in de riscul ntemeiat, atunci, n cazul n care sunt provocate anumite daune, persoana n cauz urmeaz s rspund penal. Realizarea aciunilor cu scopul de a prentmpina apariia daunei const n faptul c persoana n cauz este obligat, n primul rnd, s ntreprind msuri, iar n al doilea rnd, acestea trebuie s fie suficiente. De pild, ncepnd lucrrile la un experiment tiinific, persoana este obligat s execute i s respecte toate regulile privind tehnica securitii, diferite instruciuni ce in de domeniul dat, s obin permisiunea respectiv, precum i s atenioneze asupra eventualelor posibiliti de apariie a unor daune n cazul insuccesului experimentului. In legea penal sunt enumerate nemijlocit condiiile n care riscul este declarat nentemeiat: -Faptul c riscul cm cu bun-tiin mbinat cu pericolul pentru viaa persoana presupune contientizarea pericolului apariiei urmrilor prejudicialele de ctre persoana care realizeaz experimentul i nlturarea acestora printr-o ncredere exagerat. -Legea nu prevede coninutul i parametrii unui dezastru ecologic, dar probabil c prin acesta trebuie s nelegem cauzarea de daune naturii pe un teritoriu mare, atunci cnd aceast daun amenin existena biologic a omului pe un anumit teritoriu (de ex., catastrofa de la Cernobl). -Prin pericolul provocrii unui dezastru social trebuie s nelegem astfel de urmri, care se refer la multiple persoane, crendule anumite incomoditi (de pild, deconectarea de la agentul termic pe timp de iarn ca rezultat al defectrii centralei termoelectrice sau cnd, n timpul efecturii unor lucrri tiinifice, s-a produs o explozie n urma creia au fost avariate sau distruse mai multe apartamente de locuit, locatarii rmnnd fr locuine). 15.Unitatea naturala de infractiune. Unitatea naturala in functie de elementul sau obiectiv se poate prezenta ca infractiune simpla sau infr.continua.Infr.unica simpla este alcatuita dintr-o singur actiune,un singur rezultat social periculos,o forma de vinovatie ce tenteaza la un obiectiv destinct descris in continutul unei dispozitii pen. Infr.contina se caracterizeaza prin aceea ca latura obiectiva a acesteia consta dintra actiune/inactiune care dureaza in timp in mod natural pina la incetarea activitatii infractionale.Infr.continui sunt de 2 feluri: 1.succesive- anumite pauze intreruperi ce survin in desfashurarea activitatii inf. 2.permanente-activitate continua care nu cunoaste momentede disonuitate de intrerupere. 16.Infractiunea prelungita si conditiile ei. Infractiunea este prelungita cind o pers. Savirseste o infractiune la diferite intervale de timp ,doar in baza aceleiasi rezolutii,actiuni(inactiuni)care prezinta fiecare in parte continutul uneia si aceleeasi infractiuni. Actiunile/inactiunile savirsite sunt considerate doar ca etape sau faze ale activitati infractionale consumate. 17.Repetare a infractiunii. Se consider repetare a infraciunii svrirea a dou sau mai multe infraciuni identice sau omogene, prevzute de aceeai norm penal, cu condiia c persoana nu a fost condamnat pentru vreuna dintre ele i nu a expirat termenul de prescripie Repetarea infraciunii va fi de fa dac fptuitorul nu a fost condamnat pentru infraciunea anterioar, iar termenul de prescripie de tragere la rspundere penal nu a expirat n practic apar numeroase probleme de delimitare a infraciunii repetate de infraciunea continu i prelungit (continuat). Spre deosebire de repetarea infraciunii, infraciunea prelungit se caracterizeaz printr-o legtur intrinsec adnc ntre actele criminale, care sunt unite printr-o rezoluie, un scop unic i un termen relativ scurt ntre episoade. Regimul juridic al rspunderii penale pentru o infraciune repetat este mai blnd dect n cazul concursului (art. 84 din CP al RM), ceea ce nu-i gsete o explicaie logic, deoarece n ambele cazuri se evideniaz aceeai tendin antisocial a infractorului. Astfel, semnul repetat nseamn n realitate o adevrat evitare a rspunderii penale a infractorului care a comis infraciuni de acelai fel. 18.Concurs ideal de infractiune. Exista cind printr-o actiune(inactiune)infr.se realizeaza continutul a 2 sau mai multe infractiuni. Conditiile conncursului:1.existenta unei actiuni unice cu mai multe urmari prejudiciabile 2.actiunea unica sa incalce dispozitii diferite ale legii(adica sa constituie infr.diverse) 3.intre aceste infr. Sa existe o legatura indisolubila 4.legea nu contopeste aceste infractiuni intr-o singura incriminare rezultata Concursul ideal de infractiune trebuie delimitat de concurenta normelor penale care se caracterizeaza prin savirsirea unr actiuni care in apartenenta sa cad sub incidenta mai multor norme penale.Clasificarea infr.in aceste cazuri are loc in corespundere cu faptul ca se acorda prioritate continutului de infractiue mai special in raport cu continutul de infractiune mai generale.Concurenta normelor pen.cunoaste mai multe modalitati:1.concurenta dintre norme generale si speciale 2.concurenta dintre 2 norme speciale 3.concurenta dintr-o parte si un intreg 19Concurs real de infractiune. Exista cind o pers.prin actiune/inactiune distincte in baza unor rezolutii separate savirseste 2 sau mai multe infractiuni.Concrsul real de infr.se poate prezenta:1.concurs simplu se caracterizeaza prin faptul ca intre infr.comise nu exista nici o legatura 2.concurs caracterizat presupune comiterea mai multor infr.simultane sau succesive intre care exista o legatura de conexitate care poate fi de 2 feluri: 1.conexitate de scop- apare in situati cind se savirseste o infractiune in scopul de a usura savirsirea unei alte infractiuni 2.conexitate de efect- situatia cind o infractiune se comite pentru ascunderea unei alte infrac. 20 Recidiva de infractiune. Se consider recidiv comiterea cu intenie a uneia sau mai multor infraciuni de o persoan cu antecedente penale pentru o infraciune svrit cu intenie. Pericolul sporit al recidivei decurge din forma intenionat a vinoviei infraciunilor din care se

constituie aceasta, precum i din faptul c persoana a fost deja prentmpinat despre consecinele svririi unei noi infraciuni prin nsui faptul condamnrii sale anterioare. Primul aspect care se evideniaz n definiia recidivei esteforma intenionat de vinovie a infraciunilor svrite. Antecedentele penale pentru infraciunile svrite din impruden nu pot evolua in calitate de element constitutiv al recidivei. Urmtorul caracter important n acest sens este svrirea a cel puin dou lapte care s fie recunoscute ca infraciuni conform CP al RM. Al treilea semn const n prezena antecedentelor penale (art. 110 din CP al RM) pentru infraciunea comis anterior Dac antecedentele penale sunt stinse m conformitate cu art. 111 din CP al RM sau persoana a fost reabilitat atunci infraciunea n cauz nu mai poate fi luat n consideraie la stabilirea strii de recidiv. Al patrulea semn al recidivei este c la stabilirea acesteia nu se ine cont de infraciunile svrite n timpul minoratului . Astfel, starea de recidiv se consider svrirea unei infraciuni intenionate de ctre o persoan care are antecedente penale pentru o infraciune intenionat comis anterior dac la momentul svririi acelei infraciuni ea a atins vrsta de 18 ani. Clasificare: l) simpl /2) periculoas /3) deosebit de periculoas Recidiva simpl, se constituie n cazul cnd persoana svrete orice infraciune intenionat, avnd antecedente penale pentru o infraciune intenionat. Recidiva se consider periculoas: -dac persoana condamnat anterior de dou ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a svrit din nou cu intenie o infraciune; -dac persoana condamnat anterior pentru o infraciune intenionat grav sau deosebit de grav a svrit din nou cu intenie o infraciune grav sau deosebit de grav. Recidiva se considera deosebit de periculoas: -dac persoana condamnat anterior de trei sau de mai multe ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a svrit din nou o infraciune cu intenie; -dac persoana condamnat anterior pentru o infraciune excepional de grav a svrit din nou o infraciune deosebit de grav sau excepional de grav. 21.Pedeapsa penala si trasaturile ei. Pedeapsa penala este o consecinta logica pentru pers.aflata in conflict cu legea pen. Pedeapsa penal este o msur de constrngere statal i un mijloc de corectare i reeducare a condamnatului ce se aplic de instanele de judecat, n numele legii, persoanelor care au svrit infraciuni, cauznd anumite lipsuri i restricii drepturilor lor. Trasaturile pedepsei penale: masura de constringere are un character coercitiv,fortat.Ea se aplica contrar vointei condamnatului constringere statala se aplica numai de catre stat prin intermediul organelor abilitate in acest scop.Statul apare mereu ca un puratator al interesului public,care este negat intrun mod direct sau indirect in cadrul savirsirii infr.Acest inters public de ordin general consta in garantarea respectarii valorilor esentiale ale societatii care asigura insasi existent acesteia. continutul pedepsei este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau privatiuni pe care condamnatul le resimte,fie acestea de ordin fiz.(inchisoarea,detentiunea pe viata)material(amenda)moral(retragerea gradului military sau distinctiilor de stat) pedepsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuni adica pentru fapte prevazute ca atare in legea penala,alte incalcari de lege nefiind suspectibile de asemenea sanctiunea. Pedeapsa se aplica numai pers.vinovate de savirsirea infractiunii alte personae nu pot fi supuse pedepsei penale in locul infractorului,chiar daca se afera benevol Pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare prin care trebuie inteleasa ca pedeapsa este menita a convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infractiuni pe viitor numai pedeapsa penala genereaza acea situatie juridical nefavorabila pentru candamnat. 22.Scopurile pedepsei penale. 1.corectarea si reeducarea condamnatilor 2.prevenirea de savarsirea de noi infractiuni din partea condamnatilor 3.preveniirea savirsirii de noi infractiuni din partea altor personae 4.stabilirea echitatii sociale 23.Caracteristica generala a sistemului de pedepse penale a RM. 24.Amenda. Sanctiune pecuniara ce se exprima in insarcinarea de la persoana vinovata a unei sume stabilite de inst.de jud. In dependent de gravitatea infr.savirsite,tininduse cont de situatia materiala a celui vinovat,in limitele prevazute de legislatia pen. Marimea amende pentru pers.fiz.se stabileste in limitele de la 150 la 1000 u.c.,iar pentru infr.savirsite din interes material pina la 5000u.c. Pentru pers.jur. care desfaoara activitate de intreprinzator se stabileste in limitele de la500la 5000 uc.Marimea amendei stabilite de inst.de jud nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite de art. In conformitate cu care este incadrata active.pers.condamnate. 25. Privarea de dr.de a ocupa anumite functii sau de exercita o anumita activitate. Se aplica in acele cazuri cind inst. gaseste ca este imposibil de a lasa pers. condamnate in continuare de asi mentine acest drept.Aceasta pedeapsa poate fi aplicata atit in calitate de pedeapsa principal cit si complimentara pe un termen de 1 la 5 ani.Ca pedeapsa principal poate fi aplicata numai atunci cind este prevazuta expres in continutul sanctiunii pen.sau aplicarea prevederilor art.79CP.Aplicarea acestei pedepse este necesara cind condamnatul foloseste abuziv functia sa pe care o detine ori datorita altor motive:incapacitatea ,nepregatirea care-l face impropriu pentru detinerea functiilor :contabil,casier,medic,avocet,judecator. 26.Munca neremunerata in folosul comunitatii. Consta in antrenarea condamnatului in afara timpului serviciului de baza sau studii ,la munca determinate de organelle adm.pub.loc.Se stabilesc pe un termen de la 60-240 ore si se executa de 2 la 4 ore pe zi.Durata mincii neremunerate in folosul comunitatii prestate pe parcursul saptaminii nutrebuie sa constituie mai putin de 12 ore.In caz de eschivare cu rea vointa a condamnatului de la minca neremunerata se inlocuieste cu inchisoarea calculindu-se in folosul cmunitatii.Eschivarea cu rea

vointa poate sa se manifeste prin lipsa nemotivata la lucru mai mult de 2 ori pe parcursul unei luni,incalcarea disciplinei de munca mai mult de 2 ori,schimbarea domiciliului cu scopul de a se eschiva de la executarea pedepsei.Munca neremunerata nu poate fi aplicata invalizilor de gr.1 si 2,femeilor gravid,femeilor care au copii in virsta pina de 16 ani,si pers.care au atins virsta de pensioner.Munca neremunerata va fi prestata intr-un interval care se calculeaza de la data raminrii definitive a sentintei. 27.Inchisoarea.Detentiune pe viata. Inchisoarea consta in privarea de libertate a pers.vinovate de savirsirea unei infr. prin izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei,pe baza hotaririi inst.de jud.pe un anumit termen intrun penetenciar.Inchisoarea este una din cele mai severe pedepse din categoria celor principale,care se caracterizeaza prin 2 trasaturi izolarea fortata de societate a condamnatului si instituirea unui regim bine reglementat de executare a acestei pedepse. nchisoarea se stabilete pe un termen de la 3 luni la 20 de ani. La stabilirea pedepsei nchisorii pentru persoana care, la data svririi infraciunii, nu a atins vrsta de 18 ani, termenul nchisorii se stabilete din maximul pedepsei, prevzute de legea penal pentru infraciunea svrit, reduse la jumtate. La stabilirea pedepsei definitive n caz de concurs de infraciuni, pedeapsa nchisorii nu poate depi 25 de ani pentru aduli i 12 ani i 6 luni pentru minori, iar n caz de cumul de sentine - de 30 ani pentru aduli i 15 ani pentru minori. Pedeapsa cu nchisoare se execut n urmtoarele penitenciare: a) de tip deschis; b) de tip seminchis; c) de tip nchis. Persoanele care nu au atins vrsta de 18 ani execut pedeapsa cu nchisoare n penitenciare pentru minori, inndu-se cont de personalitatea condamnatului, antecedentele penale i gradul prejudiciabil al infraciunii svrite. Femeile condamnate execut pedeapsa nchisorii n penitenciare pentru femei. Detentiunea pe viata este cea mai severa din intregul system de pedepse aplicabile persoanelor fizice. Deteniunea pe via const n privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieii. Deteniunea pe via se stabilete numai pentru infraciunile excepional de grave. Deteniunea pe via nu poate fi aplicat femeilor i minorilor 28.Trimiterea intr-o unitate militara disciplinara.Retragerea gradului military,a unui titlu special,a gradului de calificare si a distinctiilor de stat. 29.Caracteristica generala a pedepselor aplicate pers.jur. 30.Criteriul general de individualizare a pedepsei. La aplicarea pedepsei penale inst.de jud.trebuie sa se conduca de urmatoarele principia: 1.legalitatii care presupune stabilirea coincidentii exacte intre fapta reala savirsita si despozitia normelor penale .Respectarea acestui pricipiu presupune stabilirea corecta a formei de vinovatie a formei activitatii infractionale a rolului obiectiv al infractiunii la savirsirea infractiuni. Respectarea acestui principiu presupune ca pedeapsa trebuie aplicata in limitele sanctiunii prevazute in art.crespunzator cu normele din partea generala a CP. 2.individualizarii pedepsei- presupune stabilirea si aplicarea corecta a masurilor de constringere tininduse cont de gravitatea infr.savirsite ,personalitatea infractorului,circumstantele agravante si atenuante care se refera la fapta si infractor. Potrivit doctrine pen.individualizarea pedepselor sse clasifica in 3 forme:legala/judiciara/administrative; 3.umanismului presupune o atitudine umana fata de pers.invinuite prin respectarea princ.prezumtiei nevinovatiei,aplicarea unor pedepse mai blinde femeilor gravid,minorilor,pers.de virsta inaintata,grav bolnave. 31.Caracteristica generala a sistemului de circumstante atenuante si agravante. Deci sunt considerate acele stari ,imprejurari,calitati care se refera la infractiune sau infractor si care preced,insotec,sau secced active.infractionala,reglementate express au implicit in legea pen.,si care micsoreaza sau maresc gradul social periculos al infractiunii atenuind sau agravind pe cale de consecinta raspunderea penala.Aceste circumstante in raport cu sediul lor si sfera de incidenta se clasifica: 1.generale-prevazute in partea generala si produc effect in toate cazurile cind se constata prezenta lor. 2.speciale-prevazute in partea speciala a CP si au effect numai asupra infr.in continutul carora sunt prevazute.Una si aceeasi circumstanta nu poate fi retinuta simultan de 2 ori atit in calitate de circumstanta generala si speciala. Circumstantele se impart in: 1.legale- prevazute de legea iar inst de jud. Nu poate decit sa constate existent lor sau inexistenta. 2.judiciare-sunt lasate la aprecierea inst. de jud.In calitate de circumstante jud.sint retinute de regula:nivelul scazut de educare experienta redusa de viata ,virsta inaintata a infractorului,precum si facilitatile mintale scazute ale acestuia. Circumstantele se mai impart in:reale,personale,anterioare ,concomitente,posterioare. 32.Efectele circumstantelor atenuante si agravante. n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa principal se reduce sau se schimb dup cum urmeaz: a) dac minimul pedepsei cu nchisoare prevzut la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redus pn la acest minim; b) dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de jos; c) dac pentru infraciunea svrit se prevede deteniune pe via, aceasta se nlocuiete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani. n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa complementar, prevzut de lege pentru infraciunea svrit, poate fi nlturat. Circumstantele produc efecte si asupra pedepsei complimentare. Circumstantele agravante au efact care se poate exprima in mod facultative printr-o aplicare a pedepsei maxime prevazute in sanctiune,atunci cind o asemenea transgresare apare cu adevarat necersara.Niciodata existent circ.agravante nu poate duce la inlocuirea pedepsei prevazute de lege.Circ.agravante produc effect numai asupra pedepselor principale ,o pedeapsa complementara ,neprevazuta de lege pentru infractiunea savirsita nu ar putea devein niciodata incidenta pentru motivul ca fapta a fost comisa in circumstante agravante. 33.Aplicarea pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni. Regulile plicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiune prin prevederea art.84. care include 2 etape:pe parcursul primei etape instant stabileste pedepse pentru fiecare infractiune in parte conducinduse de prevederile art.75: Criteriile generale de

individualizare a pedepsei. Persoanei recunoscute vinovate de svrirea unei infraciuni i se aplic o pedeaps echitabil n limitele fixate n Partea special a prezentului cod i n strict conformitate cu dispoziiile Prii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei i termenului pedepsei, instana de judecat ine cont de gravitatea infraciunii svrite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea, de influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului, precum i de condiiile de via ale familiei acestuia. O pedeaps mai aspr, din numrul celor alternative prevzute pentru svrirea infraciunii, se stabilete numai n cazul n care o pedeaps mai blnd, din numrul celor menionate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave, pedeapsa se aplic minorului numai dac se apreciaz c luarea msurii cu caracter educativ nu este suficient pentru corectarea minorului. Pe parcursul etapei a doua instant de judecata stabileste definitive conducindu-se dupa una din regulile : prin absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai grava daca infractiunilesavirsite prin concurs sunt usoare sau mai putin grave prin adunarea totala sau partial a pedepselor pe un termen nu mai mult de 25 ani Daca dupa pronuntarea sentintei se va constata ca persoana este vinovata si de comiterea unei alte infr.savirsite inainte de pronuntarea sentintei in prima cauza ,atunci pedeapsa va fi aplicata in urmatoarele ordine: inst.aplica pedeapsa pentru infr.savirsita ulterior pedeapsa definitive se aplica dupa regula adunarii sau absorbirii pedepselor termenul executat se cumuteaza in termenul pedepsei definitive Modul determinrii termenului pedepsei definitive n cazul cumulrii diferitelor pedepse La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni sau al unui cumul de sentine, unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea se execut de sine stttor. 34.Aplicarea pedepsei in cazul unui cumul de sentinte. Pentru prezenta cumulului de sentinte este necesar prezenta cumulative a urmatoarelor conditii: persoana este condamnata prin sentinta judecatii la executarea unei pedepse pedeapsa aplicata nu este complet executata condamnatul savirseste o noua infr.dupa intrarea in vigoare a sentinteidar pina la executarea complete a pedepsei anterioare. Aplicarea pedepsei in cazul mai multor sentinte se petrece in urmatoarea ordine: se stabileste pedeapsa pentru infr. savirsita ulterior condamnarii la aceasta pedeapsa se adauga in intregime sau partial partea neexecutata a pedepsei pronuntate prin entinta anterioara masura definitive se stabileste cu conditia ca pedeapsa definitive sa fie mai mare decit pedeapsa aplicata pentru infr.savirsita din nau ,precum si de cit partea neexecutata a pedepsei pronuntate prin sentinta anterioara. 35.Aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata si in cazul recidivei de infractiune. La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n virtutea crora infraciunea nu a fost dus pn la capt.Pentru aceasta este necesar de a determina: caracterul si gradul pericolului social al faptei savirsite decal vinovat gradul realizarii intentiilor infractionale cauzele datorita carora infr.nu a fost dusa la capat 36.Aplicarea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege. In corespundere cu prevederile art.79.inst de jud.tinind seama de circumstantele exceptionale ale cauzei si personalitatea infractorului poate sa aplice o pedeapsa mai blinda decit cea prevazuta de lege.Se cnsidera mai usoara decit cea prevazuta de lege pedeapsa aplicata sub limitele prevazute in sanctiunea normelor penale.Se considera ca se trece la o alta categorie de pedeapsa mai blinda aplicarea unei pedepse ce nu este prevazuta in sanctiunea normei penale. In cazul condamnarii pentru infractiuni deosebit de grave,limita minita poate constituit cel putin 2/3 din minimul pedepsei prevazute in norma penala. Persoana minore care la data savirsirii nu am atins 18 ani pentru comiterea infr.grave ,deosebit de grave,exceptional de grave si recidive de infractiuni,instant de juecata poate aplica o pedeapsa sub limita minima dar care constituie cel putin jumatate dinm minimul pedepsei prevazute de prezentul cod. 37.Notiunea , caracteristica generala a modalitati de liberare de raspundere penala. Liberarea de raspundere penala reprezinta punerea in libertate a pers.ce a savirsit infr.,care in urmare sa-a pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor imprejurari prevazute de LP. Liberarea de raspundere penala este posibila pina la survenirea de fapt a raspunderii,adica pina la emiterea de catre instant de jud.a sentintei de condamnare cu stabilirea pedepse care urmeaza sa fie executat.Astfel se exclude recunosaterea pers.drept vinovata iar liberarea ei de raspundere pen.inseamna si liberarea totala de o pedeapsa posibila. Persoana care a svrit o fapt ce conine semnele componenei de infraciune poate fi liberat de rspundere penal de ctre procuror n cadrul urmriri penale i de ctre instana de judecat la judecarea cauzei n cazurile: a) minorilor; b) tragerii la rspundere administrativ; c) renunrii de bun voie la svrirea infraciunii; d) cinei active; e) schimbrii situaiei; f) liberrii condiionate; g) prescripiei de tragere la rspundere penal. Exista o clasificare a temeiurilor de raspundere penala in : generale /speciale 38.Liberarea de raspundere penala a minorilor. Persoana n vrst de pn la 18 ani care a svrit pentru prima oar o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de rspundere penal n conformitate cu prevederile procedurii penale dac s-a constatat c corectarea ei este posibil fr a fi

supus rspunderii penale. In cazul in care sunt prezente toate aceste conditii,persoanele pot fi liberate de rasp.pen,li se aplica masuri de constringere cu character educative. Persoanelor liberate de rspundere penal n conformitate cu art.54, le pot fi aplicate urmtoarele msuri de constrngere cu caracter educativ: a) avertismentul; b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau organelor specializate de stat; c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri se ia n considerare starea material a minorului; d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologic; e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare. Minorului i pot fi aplicate concomitent cteva msuri de constrngere cu caracter educativ.n cazul eschivrii sistematice de la msurile de constrngere cu caracter educativ de ctre minor, instana de judecat, la propunerea organelor de stat specializate, anuleaz msurile aplicate i decide trimiterea cauzei penale procurorului sau stabilete pedeapsa conform legii n baza creia persoana a fost condamnat, dup caz. 39.Liberarea de raspundere penala cu tragerea la raspundere administrative. Persoana care a svrit pentru prima oar o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de rspundere penal i tras la rspundere administrativ n cazurile n care i-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infraciune i s-a constatat c corectarea ei este posibil fr a fi supus rspunderii penale. Persoanelor liberate de rspundere penal li se pot aplica urmtoarele sanciuni administrative: a) amend n mrime de pn la 150 uniti convenionale; b) arest contravenional de pn la 90 de zile. Conditiile in care este posibila liberarea de raspundere penala cu tragere la raspunderea administrative sunt urmatoarele: pers.a savirsit o infr.pentru prima oara infr.savirsita este usoara sau mai putin grava este posibila corectarea pers.fara a fi supusa raspunderii penale 40.Liberarea de raspundere penala in legatura cu renuntarea de buna voie la savirsirea infr. Se considera renuntare de buna voie la savirsirea infr. incetarea actiunilor indreptate nemijlocit spre savirsirea infr. daca pers. era constienta de posibilitatea consumarii infr. renuntarea consta in refuzul faptuitorului de a savirsi fapta care se afla in curs de executare. In cazul renuntarii de buna voie la savirisirea infr.pers.va fi eliberata de rasp.pen.doar daca renuntarea va fi benevola sau definitiva. Cea benevola-renuntare voluntara, nesilita de nimeni si nimic. Motivul poate fi mila sau cainta sau daunarea bunei imagini de care acesta se bucura in societate. In cazul renuntarii de buna voie infr. nu poate fi consumata. Cea definitive- faptuitorul abandoneaza numai pentru un oarecare timp executarea inceputa cu gindul de a o relua ulterior aceasta fiind de fapt o intrerupere a executarii. Renuntarea de buna voie a pers. este posibila in orice forma de participatie in orice etapa a activitatii infr. insa in mod obligatoriu pina la momentul survenirii rezultatului infr. Renuntarea de buna voie a a autorului formeaza temei deal elibera de rasp.pen.insa aceasta nu insemana ca fata de alti participanti nu se va aplica raps.pen. rRenunt. e bun.voie a organizatorului si instigatorului poate avea loc doar atunci cind actiunile lor nu au permis autorului sa savirseasca ceea ce intentiona. Complicele infr. nu se supune rasp.pen.daca a intreprins toate masurile ce depindeau de el pentru a preintimpina comiterea infr. 41.Liberarea de raspundere penala in legatura cu cainta activa Cainta activa- pers care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava si care sa autodenuntat de buna voie sau a contribuit activ la descoperirea acesteia. Conditiile de baza: 1.pers care a savirsit o infr pu prima oara;2.infr savirsita este usoara sau mai putin grava;3.pers sa autodenuntat de bunavoie;3/pers a contribuit active la descoperirea infractiunii;4.pers a compensate valoarea daunei materilae cauzate sau,in alt mod ,a reparat prejudicial pricinuit de infr. Autodenuntarea reprezinta instiintarea benevola a pers. despre savirsirea de catre ea a unei infr. in cazul in care organelle de urm.pen. nu sunt la curent cu aceasta fapta. Nu poate fi recunoscuta de buna voie instiiintarea despre comiterea infr. facuta de pers. dupa arestarea sa pentru acesta infr. sau daca pers. a fost nevoita sa recunoasca invinuirile aduse si probele prezentate. In legatura cu cainta active pers. pot fie liberate in caz de corupere activa, de dare de mita, de tradare de patrie. 42.Liberarea de raspundere penala in legatura cu schimbarea situatiei Pers. care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava poate fi liberata de rasp.pen.daca la data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei se va stabili ca pers. sau fapta savirsita numai prezinta pericol social. Conditiile obligatorii: 1.savirsirea infr pentru prima oara(se considera infr savirista pentru prima oara-in cazul in care: -antecedentul pen a fost ridicat sau stins,-o expirat term de prescriptie.cind sentinta de condamnare este definitive) 2. savirsirea unei infr. usoare(pin la 2 ani inclusiv) sau mai putin grave(pin la 5 ani inclusiv); 3. pierderea pericolului social al faptei savirsite sau al pers. cea a savirsito datorita schimbarii situatiei(in cazul aparitiei unor conditii socil economice,politice, spirituale in limitele unui stat sau unei regiuni ale acesteia, schimbarea situatiei trebuie sa fie atit de esentiala incit sub influenta ei isi pierde pericolul social nu doar fapta concreta ci toate infr. de acest tip) 43.Liberarae conditionata de raspundre penala Liberarea conditionata- in rpivinta pers. puse sub invinuire pentru savirsirea unei infr. usoare sau mai putin grave care isi recunoaste vinovatia si nu prezinta pericol social, urm.pen.poate fi suspendata conditionat, daca corectarea acestei pers. este posibila fara aplicarea unei pedepse pen. Conditiile:1. pers a comis o infr usoara(pin la 2 ani inclusiv) sau mai putin grava(pin la 5 ani inclusiv);2. pers este pusa sub invinuire pentru comiterea acestei infr(printro ordonanta de punere sub invinuire emisa de catre procuror); 3. pers isi recunoaste vinovatia(depunerea benevola a marturirii) 4.pers nu prezinta pericol social(instanta de judecata tine cont de modul de viata al pers, de comportamentul acesteia inainte si dupa savirsirea infr) 5. este posibila cu corectarea pers. fara aplicarea unei pedepse pen.(se examineaza personalitatea infr. modul de viata, activitatea si imprejurarile care permit stabilirea unei posibilitati de corectare). Aceste prevederi nu se aplica pers: care au antecedente pen, sunt dependente de alcool sau droguri, care au comis infr. facind abuzz de serviciu, care au comis infr. contra securitatii statului, care nu au reparat paguba cauzata in urma infr. 44.Prescriptia tragerii la raspundere penala. Prescriptia tragerii la rasp.pen- un tip de liberare de rasp.pen pentru o infr. datorita trecerii in anumite conditii a unui anumit interval de timp de la data savirsirii ei. Prescriptia tragerii la rasp.pen da posibilitate invinuitului sa ceara continuare procesului pen pentru asi dovedi vinovatia fara ca prin aceasta cerere sa piarda beneficiul prescriptiei in caz ca sar stabili totusi vinovatia sa. Rasp.pen se prescrie pentru orice infr cu exceptia infr contra pacii si securitatii omenirii a infr de razboi sau altor infr prevazute de tratatele internationale la care RM face parte. Un element important al reglementarii prescriptiei il constituie stabilirea termenilor la implinirea carora pers se libereaza de rasp.pen infr usoara2ani; infr mai putin grave-5ani; infr grave-15ani, deosebit de grave-20; exceptional de grave-25. La minori termenul de reduce la jumatate

acesta fiind stabilit de lege. Prescriptia curge din ziua savirsirii infractiunii si pina la data raminerii definitive a hotaririi instantei de judecata. La kalkularea termenului de prescr. Se are in vedere pedeapsa pravazuta de lege fakinduse abstractie de eventuale circumstante atenuante , sau agravante kare o modifica. Suspendarea cursului prescriptiei are un effect mai limitat decit intrerupera fiindca ea determinsa doar o aminare a curgerii termenului de prescr. termen care se prelungeste , cu durata cit a existat obstacolul ce aa generat suspendarea 45. Notiunea si categoriile liberarii de pedeapsa penala. Prin liberare de pedeapsa penala se intelege eliberarea persoanei care a savirsit o infractiune de la executarea reala partaiala sau totala a pedepsei pronuntate prin hotarirea instantei de judecata . categoriile de eliberare de pedeapsa penala : 1 condanmnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei , 2 liberarea conditionata de pedeapsa inaintre de termen . 3 inlokuirea partii neexecutate din pedeapsa ku o pedeapsa mai blinda . 4 liberarea de pedeapsa a minorilor . 5 liberarea de pedeapsa datorita skimbarii situatiei .6 liberarea de la executarea pedepsei a pers grav bolnave. 7. aminarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei acre au copii in virsta de pina la 8 ani. 8. liberarea de pedeapsa in legatura cu expirarea termenului de prescriptie a executarii a sentintei de condamnare. Temeiurile de aplicare: comportare condamnatului in timupl executarii pedepsei sau executarea efectiva a unui anumit termen din pedeapsa de catre condamnat, starea sanatatii pers in timpul executarii pedepsei. Majoritatea tipurilor liberarii de ped.pen sunt aplicabile atunci cind pers a executat dj un termen oarecare stability in sentinta de condamnare deasemenea si in timpul executarii cauzei. Toate categoriile liberarii de ped.pen prevazute de legea pen. sunt caracterizate prin trasaturi specifice comune care se manifesta in urm: institutia presupune eliberarea de pedeapsa ca o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului care se aplica de catre instantele de judecata in numele legii pers. care au savirsit infr. ea nu elibereaza pers de alte consecinte jur ale faptei savirsite de ea, realizarea eliberarii de ped.pen depinde in linii generale de anumite etape de desfasurare a procesului pen. Eliberarea de ped.pen care a savirsit o infr constitue competenta exclusiva a inst de judec. In procesul liberarii de ped.pen sufera modificari atit sentinta de condamnare cit si raporturile jur reglementate de acesta. Institutia liberarii de ped.pen include si posibilitatea liberarii pers in intregime sau partial si de pedeapsa complimentara. 46.Condamnarea cu suspendarea conditionata a eecutraii pedepsei. Condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei constituie o modalitate a eliberarii de pedeapsa pen prin care instanta dupa ce a stabilit pedeapsa potrivita tututror criteiilor generale de individualizare a pedepsei continuind operatiunea de individualizare cu privire la savirsirea infr si considerind ca nu este rational ca faptuitorul sa execute efectiv pedeapsa, poate dispune suspendarea conditionata a executarii ei pe un anumit termen prevazut de lege, la expirarea caruia daca sau respectat conditiile impuse de lege condamnarea urmeaza a fi anulata iar antecedentele pen stinse. Cerinta fundamentala a acestui tip de liberare de pedeapsa consta in aceea ca faptuitorul care intruneste si celelate conditii prevazute de lege sa prezinte garantia ca se poate corecta si fara executarea pedepsei ce i sa aplicat iar prin specificul si esenta sa consta intro suspendare a executarii cu conditia ca cel condamnat sa nu mai savirseasca noi infr intrun anumit termen de proba. 47.Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen Liberarea conditionata de pedeapsa este o kategorie a liberarii de pedeeapsa penala ce consat in punerea in libertate a condamnatului din lokul de detinere inainte de executarea deplina a pedepsei sub conditia ka pina la implinirea duratei acestea sa nu mai savirseasca infractiuni , sau delicate adm. Sa nu se eschiveze de la indeplinirea obl. stabilite de inst. de jud . De liberarea conditionata poate beneficia orice condamnat la pedeapsa inkisorii indiferent de durata acesteea . inst,de jud, este cea care hotareste daka este sau nu oportuna acordarea liberarii cond, in kazul aplicarii liberarii kond, kondamnatul este considerat ca se afla in kontinuarea executari pedepsei pina la implinirea duratei pe care a fost kondamnat. Conditiile acordarii liberarii conditionate privesc pe de o parte execuatrea de catre condamnat a unei parti de pedeapsa iar pe de alta parte pers condamnata, comportarea acesteia in timpul executarii acesteia. In legatura ku executarea unei parti din pedeapsa inkisorii legiuitorul distinge mai multe situatii:1. legiutorul prevede anumite fractiuni in cazul in care infractorul este condamnat la ped inchisorii pentru savirsirea unei infr usoare sau mai putin grave alte fractiuni cind este vorba de savirisrea infr grave si alte fractiuni-deosebit de grave si exceptional de grave. Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata daca condamnatul care la momentul savirsirii infr a atins virsta de 18 ani a execuata efectiv cel putin jumatate din termenul de pedeapsa stability pentru savirsirea unei infr usoare sau mai putin grave, cel putin 2/3- penbtru infr grave, cel putin - deosebit si exceptional de grave. Necesiatea executarii unei anumite parti din pedeapsa se justifica prin aceea ca trebuie sa se verifice corectarea condamnatului. Execuatrea efectiva a unei parti din pedeapsa stabilita condamnatului este doar una din conditiile liberarii conditionate pentru a avea posibilitatea aplicarii institutiei date condamnatul trebuie sa demonstreze ca sa schimbat radical, ca sa corectat. Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata numai fata de pers. care a reparat integral daunele cauzate de infr pentru care este condamnata. Prin dispozitiile institutiei liberarii conditionate de pedeapsa se prevede dreptul instantei de judecata deal oblige pe condamnat sa indeplineasca anumite oblig in termenul de pedeapsa neexecutat. Dupa momentul in care se produc efectele liberarii conditionate pot fi imediate di definitive. Efectul imediat- consta in liberarea de indata a condamnatului dar cu conditia ca execuatearea pedepsei isi urmeaza cursul ei desi codamnatul se afla in libertate(condamnatul liberat conditionat trebuie sa aiba conduita buna). Efectul definitiv- se produce in momentul expirarii termenului pedepsei daca se indeplineste conditia ca condamnatul sa nu mai fi savirsit o noua infr sau incalcare sau sa nu se fi eschivat cu premeditare de la indeplinirea oblig stabilite de instanta de judecata. 48.Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda Este aplicata in cazul in care instanta de judecata va stabili ca scopurile pedepsei pen pot fi atinse prin executarea de fapt a unei pedepse mai blinde. Potrivit legii inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda poate fi invocata numai in cazul executarii pedepsei cu inchisoarea.legea pen stabileste 2 conditii: -consta in faptul ca aceasta categorie de pedeapsa pen poate fi aplicata numai in privinta pers care executa pedeapsa cu inchisoarea pentru savirisirea unei infr usoare sau mai putin grave; - caracterizeaza marimea, fractiunea pedepsei dupa a carei executare efectiva poate interveni aplicarea inlocuirii partii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda. In cazul aplicarii acestei categorii de liberare de pedeapsa pers poate fi liberate in intregime sau partial de pedeapsa complimentara. Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda are un character absolut. In cazul in care condamnatul fiind in executarea unei pedepse mai blinde va savirsi o noua infr instanta de judecata va adauga in intregime sau partial la pedeapsa aplicata prin noua sentinta partea neexecutata a pedepsei mai blinde si nu a pedepsei cu inchisoarea pronuntate initial prin sentinta de condamnare . 49.Liberarea de pedeapsa datorita schimbarii situatiei Pers care a savirsit o infr usoara sau mai putin grava poate fi liberata de pedeapsa pen daca se va constata ca la data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei fapta savirsita sia pierdut caracterul prejudiciabil. Conditile de baza: 1. pers a savirsit o infr usoara sau mai putin grava,(priveste in primu rind caracterul si gradul prejudiciabil al infr )2. la data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei fapta savirista sia pierdut caracterul prejudiciabil(interventia unor schimbari ne ordin obiectiv ca rezultat a unor reforme social economice, politice in limitele tarii in intregime sau a unei localitati anume) 3. in virtutea comportarii iresponsabile dupa savirsiresa infr persoana respectiva poate fi corectata fara executarea pedepsei(priveste conduita faptuitorului ulterior comiterii infr vizind de elemente si date care tin de personalitatea infractorului). Liberarea de pedeapsa datorita schimbarii situatiei are un caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o oblige a instantei de judecata. 50.Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave.

Acest tip de liberarea de la executarea pedepsei stabileste 3 temeiuri ce pot genera aplicarea categoriei liberarii date: 1. imbolnavirea de o boala psihica(lipseste pers de posibilitatea de asi da seama de actiunile sale sau de ale dirija. Este aplicabil numai asupra pers care sau imbolnavit in timpul executarii pedepsei . are un character obligatoriu si se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al infr savirsite precum si de caracter); 2. imbolnavirea de o alta boala grava(pers care dupa savirisrea infr sau intimpul executarii pedepsei sa imbolnavit deo boala grava poate fi liberata de executarea pedepsei de catre instanta de judecata. Acest tip de liberare are caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o oblig.desi se tine cont de tipul maladiei, de personalitatea infractorului si gradul prejudiciabil al infr comise); 3. imbolnavirea militarului care il face inapt pentru serviciul militar.(partea neexecuatata se inlocuieste cu o pedeapsa mai blinda). 51.Aminarea executarii ped.pentru femei gravid si femei care au copii in virsta de pina la 8 ani. Aminarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina la 8 ani include urm.conditii:1. aminarea executarii pedepsei consta in faptul ca aceasta are un destinatar special si este aplicabila numai in privinta femeilor gravide si a celor care au copiii de pina la 8 ani; 2. rezida in faptul ca virsta de pina la 8 ani a copilului trebuie constatata la momentul pronuntarii sentindtei de condamnare; 3. se refera la caracterul si gradul prejudiciabil al infr savirsite la tipul si limita de pedeapsa stabilita. CP specifica drept subiect al aminarii date femeile care executa pedeapsa cu inchisoarea stabilita pe un termen nu mai mare de 5 ani pentru savirsirea infr usoare sau mai putin grave. Aminarea execuatrii pedepsei are un caracter facultativ constituind un drept si nu o oblig a instantei de judecata. Legea stabileste trei temeiuri pentru anularea aminarii executarii pedpesei:1. consta in faptul ca femeile au renuntat la copil; 2. pers continua se sa eschiveze de la educarea copiilor dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului; 3. savirsirea de catre condamnata a unei noi infr in perioada aminarii executarii pedepsei. 52. Prescriptia executarii sentintei de condamnare. Prescriptia executari sentintei de condamnare- inlaturarea executarii pedepsei stabilite in sentinta de condamnare definitiva dupa trecerea unui anumit termen prevazut de lege calculate din ziua in care sentinta a ramas definitiva. Aceasta prezinta o cauza care stinge dreptul statului de a impune executarea pedepsei si oblig condamnatului de a suporta consecintele faptei sale executind pedeapsa. Durata termenelor de prescriptie se calculeaza din ziua in care sentinta de condamnare a ramasa defitiva. pentru ca prescriptia executarii sentintei de condamnare sasi produca efectele este absolute necesar ca termenul de prescriptie sa decurga neintrerupt si integral, CP stabileste doua temeiuri in prezenta carora curgerea prescriptiei se intrerupe: 1. atunci cind pers se sustrage de la executarea pedepsei(se intelege orice actiune intentionata savirista in scopul eschivarii de la executarea sentintei de condamnare); 2. daca pina la expirarea termenilor pers savirseste cu intentie o noua infr(prezinta doar faptul ca infr sa fi fost savirista cu forma intentionata a vinovatiei si pina la expirarea termenului prevazut de lege). In functie de acetse temeiuri exista 2 situatii diferite de calculare a noului termen de prescriptie: 1. in cazul eschivarii de la execuatrea pedepsei curgere a termenului de prescriptie incepe din momentul prezentarii pers pentru executarea pedepsei sau din momentul retinerii acesteia. 2. in caz de comitere a noi infr- din momentul savirisirii ei. 53.Caracteristica scopului si tipurile masurilor de siguranta Conform CP masurile de siguranta au drept scop inlaturarea unui pericol si preintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de legea pen. Masurile de siguranta sunt destinate combaterii anumitor stari de pericol social care au contribuit si ar mai putea contribui la savirsirea unor fapte prevazute de legea pen. Mas de sigur au in esenta un caracter si o destinatie preventiva care vizeaza inlaturarea pericolului ce a servit drept temei pentru luarea acestor masuri. Mas de sigur poarta un aspect de constringere, este aplicabil atit timp cit exista starea de pericol; nu vizeaza decit protejarea societatii contra unei stari de pericol si este aplicabila fara a tine cont de rasp personala a delicventului. Mas de sigur pot fi aplicate doar in cazul comiterii unei fapte prevazute de legea pen indifferent de faptul daca aceasta constituie sau nu infr. Sunt sanciutni cu durata nedeterminata, revocabile. Tipurile: -in functie de mijlocul de constringere mas de sigur pot fi: 1. masuri privative de libertate(internarea intro intitutie psihiatrica); 2. masuri restrictive de libertate(supunerea la tratament fortat al alcoolicilor si narcomanilor); 3. masuri restrictive de drepturi(punerea sub curatela a pers care abuzeaza de alcool); 4. masuri cu caracter patrimonial(confiscarea speciala). dupa natura starii de pericol mas de sigur pot fi:1. personale(vizeaza pers generatoare de pericol) 2. reale sau patrimoniale(confiscarea speciala). dupa pedeapsa: 1. pot fi aplicate izolat( mas de constringere cu character medical aplcate iresponsabililor) 2. pot insoti pedeapsa( expulzarea) 54.Aplicarea masurilor de constringere cu character medical Mas de constringere cu character medical-constau in obligarea pers care a savirsit o fapta prevazuta de legea pen si care sufera de anumite deficiente de ordin mintal sau face abuz de substante alcoolice sau narcotice sa urmeze un anumit tratament medical. Aceste mas pot fi impuse in anumite conditii: 1. pers sa fi comis o fapta prevazuta de legea pen, 2. pers care la momentul faptei erau responsabile dar care pina la emiterea sentintei sau in timpul execuatrii pedepsei au devenit iresponsabile, sau pers recunoscute iresponsabile care la momentul faptei erau incapabile sasi dea seama de faptele lor. Scopul acestor mas este de a trata pers care are nevoie de ingrijire si de a exclude posibilitatea dea savirsi noi infr. Aceste mas se aplica doar in cazurile cind dereglarile psihice ale pers se trnsforma intrun risc pentru ea insasi sau pentru alta pers. CP prevede 2 tipuri de mas aplicabile alienatilor mentali: 1. internarea intro instituie psihiatrica cu supraveghere obisnuita( in cazul acestor institutii nu are loc o supraveghere permanenta si neintrerupta, aceasta mas nu se stabileste pers care au savirsit actiuni violente) 2. internarea intro institutie psihiatrica cu supraveghere riguroasa( se aplica alienatului mental care prezinta un pericol deosebit pentru societate si are nevoie de ingrijire si tratament in conditii riguroase, se presupune un regim special intentiv se supraveghere a pers). Instanta de judecata dispune incetarea aplicarii acestor mas in cazul insanatosirii pers sau a unor astfel de schimbari a caracterului bolii care exclude necesitatea aplicarii acestor mas. Perioada de timp pe parcursul careia fata de pers au fost aplicate masuri de constringere cu character medical se deduce din pedepsa in caz de executarea a acesteia( instanta de judec poate aplica pedeapsa dupa insanatosirea pers cu conditia sa nu fi expirat termenul de prescriptie). Pers care fac abuz de substante alcoolice sau narcotice constituie si ele o categorie fata de care judecatorul poate dispune aplicarea mas pers fiind alcoolica sau narcoman si savirsind o infr poate fi supusa concomitant cu pedeapsa la un tratament medical fortat. 55.Aplicarea masurilor de constringere cu character educativ Aplicarea mas de constringere cu character educativ- reprezinta un sistem alternativ de sanctiuni destinat minorilor, acestea intervin pentru inlaturarea unor cauze care creaza un pericol social, sunt sanctiuni de drept penal cu character educativ destinate unor personalitati in formare. Cadrul mas de constri cu carct educativ este constituit din anumite mas: 1-avertismentul( consta in explicarea pentru acesta a pericolului pe care il prezinta fapta comisa cu o preintimpinare ca in cazul savirisirii de noi infr fata de el vor fi luate mas mai severe inclusive aplicarea de pedepse; 2.-incredintarea minorului pentru supraveghere parintilor, pers care ii inlocuiesc sau organelor specializate de stat( consta in transmiterea oblig si imputernicirea pers de a exercita controlul asupra comportamentului minorului, dea intreprinde activitati in vederea educarii lui), 3. obligarea minorului de a repara daunele cauzate( consta in recuperarea prejudiciului cauzat victimei sau altor pers prin savirisrea infr, se manifesta prin lucrari de restabilire reparatie, prestari de servicii) 4. obligarea minorului de a urma un tratament medical de reabilitare psihologica( aceasta mas poarta un character educativ, curative) 5. internarea minorului intro institutie speciala de invatamint si reeducare( plasarea minorului in institutii speciale pe o perioada nedeterminata care insa nu poate dura mai mult decit pina la atingerea de catre minor a majoratului) 56.Expulzarea si conditiile ei

Expulzarea consta in faptul ca cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru savirsire unor infr li se poate interzice raminerea pe teritoriul tarii. Conditiile de expulzare: 1. faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid; 2. cetateanul starin sau apatrid sa fi fost condamnat pentru o fapta care constituie o infr; 3. raminerea cetateanului strain sau apatridului pe teritoriul RM sa fie sursa unei stari de pericol a carei inlaturare sa fie posibila doar prin indepartarea lui d epe acest teritoriu; 4. pers sa nu fie supusa in statul in care urmeaza a fi expulzata la un tratament sau pedeapsa inumana, degradanta. La luarea deciziei cu privire la aplicarea acestei mas trebuie sa se tina cont de dreptul la respectarea vietii privative a pers. 57.Confiscarea speciala Confiscarea speciala- consta in trecerea fortata si gratuita in proprietatea statului a bunurilor utilizate la savirisrea infr sau rezultate din infr a caror detinere prezinta pericolul ca pe viitor vor fi comise noi fapte prevazute de legea pen. Acest tip de mas poarta un character patrimonial. Confiscarea speciala poate fi dispusa doar unor anumite categorii de lucruri:1 -bunurile care au fost produse prin fapta incriminata( bani falsi, titluri de valoare false); - carti de credit false; -marfuri de proasta calitate sau necorespunzatoare standardelor; 2. bunuri folosite sau destinate pentru savirsirea unei infr daca sunt ale infractorului; 3 bunuri date pentru a determina savirsirea unei infr sau pentru al rasplati pe infractor( lucruri care au valoare economica sau bani si alte valori materiale transmise infractorului in calitate de remuneratie pentru infr comisa) 4. bunuri dobindite in mod vadit prin savirisrea infr daca nu urmeaza a fi restituite pers vatamate sau nu sunt destinate pentru despagubirea acesteia( lucruri care au intrat in posesia infractorului in urma savirsirii infr cum ar fi bunurile furate sau obtinute prin inselaciune) 5. bunuri detinute contrar dispozitiilor legale(substante narcotice, psihotrope, arme, substante explosive). 58.Amnistia si gratierea Amnistia- este un act de clementa al puterii legiutoare acordat prin lege organica privind unele infr savirsite anterior datei prevazute in actul normative si care are ca effect inlaturarea rasp pen a executarii pedepsei precum si alte consecinte ale condamnarii. Deobicei amnistia se declara in legatura cu evenimente sau date remarcabile in istoria statului. Amnistia are ca obiect infr savirsite pina la data aparitiei datei de aparitie actului de amnistie determinate expres prin acest act. Aplicarea actului de amnistie se intemeiaza pe prezumtia existentei infr. Identificarea infr ce cad sub incidenta amnistiei se efectuaza modalitati diferite:1. precizarea expresa a infr supuse amnistiei; 2. aratarea obiectului jur de grupa al infr; 3. evidentierea elementului subiectiv al infr; 4. indicarea legii pen speciale care incrimineaza infr amnistiate. In functie de aria sa de incidenta amnistia poate fi generala si speciala, amnistaia generala este atunci cind priveste toate infr savirsite pina la data acordarii ei indifferent de natura, gravitatea infr; presupune o schimbare radicala sau evenimente cu totul deosebite. Amnistia speciala este atunci cind se acorda doar pentru anumite infr prevazute de actul de clementa. In functie de conditiile in care se acorda amnistia poate fi conditionata( atunci cind la acordarea ei este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale cu privire la: -fapta sa nu fie savirsita in circumstante agravante; -pers infractorului, virsta situatie familiara;- imprejurarile in care sa savirsit infractiunea, timp de seceta sau razboi; -urmarea infr, prejudicial cauzat sa nu depaseasca un anumit coantum; -antecedenta pen, infr sa nu fie recidivist, sa nu fi beneficiat anterior de gratiere. Amnistia este neconditionata atunci cind acordarea ei nu depinde de indeplinirea vreunei conditii inafara celor privitoare la obiectul sau si la data savirsirii infr. In functie de momentul in care intervine actul de amnistie si de stadiul in care se afla procesul pen se face distinctie intre amnistia intervenita inainte de condamnare definitiva, dupa condamnare definitiva si post executorie. Amnistia este actul care are ca efect inlaturarea rasp pen sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia intervenita inainte de condamnarea infr atrage inlaturarea rasp pen a acestuia, amnistia intervenita dupa condamnare are ca effect inlaturarea executaii pedepsei pronuntate precum si a celorlalte consecinte ale condamnarii. Iar cea post executorie inlatura execuatrea pedepsei pronuntate in masura in care aceasta nu a fost executata pina la data actului de amnistiere. Gratierea- act de buna vointa al puterii de stat prin care in temeiul unor considerente social politice si de politica pen cei condamnati sunt iertati de obligatia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtarea duratei de execuatre a pedepsei sau prin care o pedeapsa mai grea este inlocuita cu una mia usoara. Are ca obiect pedepsele principale aplicate de insta de jud a caror executare este inlaturata total sau in parte. In functie de pers carora li se acorda gratioerea este individuala(unei pers determinate) si colectiva(pentru una sau mai multe categorii de condamnari). In functie de conditiile in care se acorda gratioerea este neconditionata cind se acorda fara anumite oblig, si conditionata cu anumite oblig. In functie de intinderea efectelor sale gratierea poate fi totala(inlatura in intregimea execuatrea pedepsei aplicate) partiala( doar o parte din pedeapsa aplicata) comutarea(inlocuirea cu o alta pedeapsa mai usoara). Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare cu exceptia cazurilor in care se dispune altfel prin act de gratiere. Gratierea nu are efecte asupra mas de siguranta si asupra drepturilor pers vatamate. 59. Impacarea Impacarea partilor este detrminata ca un act bilateral, o intelegere intervenita intre partea vatamata si infractor cu privire la incetarea procesului pen si inlaturarea rasp pen. Conditiile: 1. impacarea partilor se poate realize doar in cazul infr pentru care legea prevede aceasta modalitate de inlaturare a rasp pen; 2. impacarea trebuie sa se faca intre infr si pers vatamata; 3. impacarea trebuie sa fie clara; 4. impacarea poate avea loc doar daca ambele parti consimt liber acest fapt exprimindusi in mod benevol vointa; 5. imp este personala; 6. trebuie sa fie totala neconditionata si definitiva. Efectele: incetarea urmaririi pen, inlaturarea rasp civile pentru prejudiciul cauzat prin infr. 60.Stingerea antecedentelor penale.Reabilitarea judecatoreasca Antecedentele pen reprezinta o stare jur a pers ce apare din momentul raminerii definitve a sentintei de condamnare generind consecinte de drept nefavorabile pentru condamnat pina la momentul stingerii antecedentelor pen sau reabilitarii. Prin stingerea antecedentelor pen se intelege integrarea completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a tuturor capacitatilor si interdictiilor ce decurg in general dintro hotarire de condamnare si prin repunerea lui din punct de vedere moral si social in situatia pe care o avea inainte de condamnare. Se considera ca neavind anteced pen pers liberate de pedeapsa pen; liberate potrivit actului de amnistie sau gratiere; pers condamnate la o pedeapsa mai blinda decit inchisoarea; pers condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei infr usoare. exceptional de grave. Stingerea anteced pen anuleaza toate incapacitatile si decaderile din drepturile legate de antecedentele pen . daca condamnatul a fost liberat inainte de termen de execuatrea pedepsei sau partea neexecutata a pedepsei ia fost inlocuita cu o pedeapsa mai blinda conform legii termenul stingerii antec pen se calculeaza porninduse de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberarii de execuatere a pedepsei principale si complimentare. Reabilitarea judecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda la cererea condamnatului pe calea unei procedure speciale de catre inst de jud in conditiile arate de lege. Prezinta anumite trasaturi: 1. produce efecte numai cu privire la condamnatul care a indeplinit conditiile legale pentru obtinerea dreptului de a fi reabilitat. 2 reabil judec nu poate fi obtinuta doar pentru o parte din condamnarile suportate de o pers, 3 poate fi obtinuta pentru ortice condamnare, 4 produce efecte doar pentru viiitor. Conditiile: -condamnatul nu a comis o noua infr;- condamnatul a avut o comportare ireprosabila; -a expirat cel putin jumate din termneul pedepsei pen;- condamnatul a achitat integral despagubirile civile;condamnatul isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, a atins virsta de pensionare sau este incapabil de munca.reabilitarea judecatoreasca anuleaza toate incapacitatile si decaderile din drepturile legate de antecedente penale.