Starea națiunii din punct de
de producție din cele planificate de Ministerul
vedere energetic – quo vadis
România ?
1. STAREA CONCRETĂ ”DIN
TEREN” LA ZI
Cu ceva timp în urmă, am analizat rezultatele SEN
(Sistemul Energetic Național) pe intregul an 2022
pe baza datelor orare publicate de Transelectrica
– consum, import,export, producții pe fiecare
tehnologie si combustibil precum si prețurile
orare pe PZU (Prețul pe Ziua Următoare), așa
cum s-au închis ele in urma licitațiilor din piață si
am demonstrat tehnico-economic necesitatea
de a lua în considerare în mod prioritar
pentru România investiții in capacități mari de
stocare energiei (electrică mai intii, nu H2 verde)
dacă vrem eol/sol mai multe.
Asta a fost pentru anul trecut, 2022, iar unii
dintre prieteni, colaboratori sau cunoscători din
branșa energiei au comentat oarecum justificat
analizele prezentate, cum că anii 2021/2022 au
fost ani atipici, cu prețuri foarte mari la energie si
combustibili și că stocarea energiei nu ar fi atât
de importantă, economică și atât de dorit.
Drept care, fiind deja trecuți in semestrul II al lui
2023, putem face o analiză, pe cifre, comparând
semestrul I /2023 cu semestrul I /2022 sau chiar
anul 2022, să vedem cum stăm, unde stăm și mai
ales să încercăm să intuim la ce să ne așteptăm în
viitor, pe termen mediu sau mai lung.
1.1 Consumul si producția de energie
electrică (Fig.1)
Ce ne arată acest grafic: România a devenit in
acest an ”exportator net” de energie, nu că ar fi
fost puse in funcțiune cine știe ce mari capacități
Energiei ci, pur și simplu din 3 motive principale:
Valul (sau ”tsunami-ul” cum zicea cineva
din branșa energiei) prosumatorilor, care si-au
instalat PV-uri pe case si prin gradini
Eficientizarea consumurilor cetațenilor de
rind si industrii (unele inchise), speriați de
preturile la electricitate
Descentralizarea – instalarea de capacităti mici
si medii la consumatorii industriali sau unele
municipalități (in principal cogenerare), si este de
așteptat ca acest val sa crească, avînd in vedere
programele existente de finanțare (cogenerari
municipalități și producții distribuite în industrii)
CONCLUZIA #1: nu consumul a scăzut
semnificativ, ci producția centralizată a
scăzut datorită producției descentralizate.
Macroeconomic este măsura și consecința
firească de eficiență energetică
Deja, concluzia de mai sus, ar trebui să pună pe
ginduri pe orice planificator sau strateg din
energie ! Ce se va întîmpla dacă mergem în
continuare în această direcție, ce trebuie făcut ca
aceasta problemă să nu genereze vreo criză.
Revin la ceea ce spunea un confrate, pe bună
dreptate: ”România este condamnată la 3D –
Descentralizare, Decarbonare si Digitalizare”
(citat: Valeriu Binig-Enel), iar acest trend va
apărea cu voia sau fără voia cuiva, problema fiind
de a-l facilita-gestiona fără a crea crize.
CONCLUZIA #2: să notăm ”la vîrf”,
diferența de putere este cca. 850 MW iar
”la bază” este cca. 350 MW
Inerent, cineva și-ar pune întrebarea (observînd
că cei 350 MW ”de la bază” sunt cam 50% dintr-
un grup nuclear – ceea ce e bine in perspectiva
retragerii U-1 din exploatare in 2026 pentru
reabilitare) – dar, ce s-ar putea întîmpla, dacă
procesul 3D continuă și cei 350 MW azi, se vor
transforma in 700 MW ? Nu cumva asta va
”canibaliza” ceva din viitorul programul nuclear (4
unități) sau orice alt program ?!
1.2 Să ințelegem ”dedesubturile”
Exporturilor/Importurilor de energie
1
Destul de frecvent auzim sau citim prin media
știri ”spectaculoase”, precum că România este pe
drumul devenirii unui ”hub energetic”, printre
altele, că suntem ”exportator net” de energie,
etc., etc., personal, neînțelegînd de ce a fi
exportator de energie este neapărat un lucru bun
!? Mai degrabă arată o proastă (sau greșită)
planificare.

Sa vedem ce s-a întîmplat in Sem.I 2023, perioadă

cu prețuri (mai) mici la combustibili și
electricitate, perioadă glorioasă de export de
energie și cît de benefică a fost această perioadă Datele din tabelul de mai sus sunt transpuse in
pentru noi. graficele sintetice, mai ușor de urmărit mai jos:

Fig.2 Producțiile orare pe centrale si

tehnologii (sem.I 2023)

Concluzia #3: Ponderea energiei ”verzi” in

Iar mai jos, avem aceleași producții, dar, sub
forma de Curbe clasate, mai ușor de urmărit:
Fig.3 Curbe clasate productie (Input data
order), Sem.I 2023
Sem.I 2023 a fost de 72,04% (considerînd
nuclearul curat) iar exportul (tot energie
”verde”) a fost de 13,5%
Aparent, România ar putea ajunge foarte ușor la
ținta 100% verde in 2030, prin simpla aplicare a
Descentralizării, PNAER – 500 MW cogen
biomasa, PNRR-500 MW hidro neterminate,
PNRR- eoliene si solare 4300 MW si, valorificarea
a măcar 500 MW din potențialul hidro economic
existent !

Acesta este intr-adevăr un rezultat

Din punct de vedere financiar, trecerea acestor
producții prin piața PZU, duce la următoarele
rezultate: de mai jos, care permit niște observații
foarte relevante și generează niște întrebări sau
concluzii la care are trebui să răspundă cineva
(dacă va răspunde) :
Tabel 3”
spectaculos, mult superior altor state membre
și totuși nu ne putem reprima întrebarea – de ce
nebunia asta de a închide ”mîine” centralele pe
lignit (doar că s-a angajat un Guvern in
necunoștință de cauză sau ca ”așa ne-am angajat”
? Poate ”pierderea” acelor fonduri din PNRR ar
evita niște pagube viitoare mult mai mari ?! Poate
o analiză C/B ar fi utilă in ceasul al 12-lea. Vezi
CONCLUZIA #5 de mai jos si paragraful
următor).
Această întrebare pare legitimă și din punctul de
vedere al ”eficienței costurilor de
2
decarbonare”, observînd în Fig 5-1 de mai jos,
si Fig. 5, că centralele pe gaz sunt cele mai
costisitoare pentru sistem și, în fapt, centrala
Ciclu Combinat de la OMV-Brazi este din acest
punct de vedere este candidatul nr. 1 pentru
închidere (e cea mai scumpă si la fel a fost si
în 2021/2022) si nu capacitățile pe lignit, care nu
au o volatilitate a prețului combustibilului ca și
gazul. Logica inceperii decarbonării cu costurile
cele mai mari, pare logică și în studiul
https://www.cogeneurope.eu/images/20180515_E
U_Displacement_Mix.pdf unde, România ar
trebui să înceapă din extrema dreaptă cu CCGT
și să continue cu cărbunii, dar, noi am sărit direct
la cărbuni, luîndu-ne dupa ”talibanii” anticărbuni
din CE, uitînd ca 3000 MW CCGT din PNRR
poluează mai mult decît 1000 MW lignit.
(de ce oare s-o fi ”infrățit” OMV-Petrom cu
CEOltenia întru cicluri combinate si PV-uri, o
”infrățire” aparent nenaturală, contra firii, intre un
producator de electricitate pe gaz si unul pe
cărbune, ajungînd să controleze în viitor 100% din
productia de electricitate pe gaz din România ?!
Oare, Consiliul Concurenței ce-o zice ? o fi bine
pentru ”competiție” ? De ce CEO nu s-ar fi
agregat cu Romgaz-Fântânele, Hidroelectrica sau
Nuclearelectrica ?).
Diagrama de mai jos, explică fara nici o îndoială că
și în România ca și în alte țări, gazul este ”price
settting”, deci și la noi este energia cea mai
scumpă !
Diagrama de mai jos, explică sensul că centralele
de cogenerare pe gaz (înclazirile din orașe), au un
randament total de aprox. 80%, iar centralele pe
ciclu combinat au un randament total de aprox.
50% (se observă că după 30 martie, centralele de
cogenerare din marile orașe sunt oprite, rămînînd
cel cu ineficiența de 50% )
1. Discrepanțele prețurilor/cantităților
Import/Export energie vs impactul
investițiilor PNRR
Fig. 4 și Fig.5 sunt sintetizate mai jos
CONCLUZIA # 4: Rezultatele de mai sus,
permit niște observații legitime și
generează niște întrebări la fel de legitime
la care ar trebui să avem niște răspunsuri
(dacă se va putea) :
 De ce să exportăm energie ”verde” multă
și ieftină și să importăm energie ”gri”,
puțină și scumpă ?
 Dacă tot suntem exportator net, cum
ne lăudăm, ce trebuie făcut să pastrez
3
 energia ieftină curată și în schimb, să
evit importul de energie gri scumpă ?
 Nu cumva stocarea de energie electrică
tip CHEAP la nivel TSO este soluția la
îndemîna României ?
In consecință, ca și in analiza de acum cîteva luni,
am presupus situația că am fi avut CHEAP
Tarnita-Lapuștești disponibilă deja, iar, diferența
de cost de sistem ar fi fost de minim aprox.
375 mill.RON, adică aprox. 73 mill. EUR /
semestrul I, numai din ”jocul”
import/export, fără a lua in calcul serviciile de
sistem, posibilitatea de a crește semnificativ, in
siguranță capacitatile noi RES sau ”economiile” de
noi capacități și, nu în ultimă instanță, crrsterea
siguranței SEN.
Este important de observat in Tabelul 3”, emisiile
de CO2 la gaz si electricitate au fost considerate
egale (adică in defavoarea României – scenariu
pesimist) intrucât, factorul de emisie al sistemelor
vecine României, au factorul de emisie in mod
sigur mult mai mare decât al României, iar
importul conduce la creșterea factorului de
emisie indirect. Luarea acestuia in considerare, ar
favoriza România și ar putea sa fie un punct
foarte solid de negociere cu CE a diferitelor
proiecte, structura pieței UE, etc.
Aici https://www.yesenergy.com/ este un raport
care analizează factorii care influențeazîă
economicitatea stocarii:
”An In-Depth Examination of What Drives
Energy Storage Spreads Across ISOs in the US” ,
din care citez mai jos:
”…Summary of US Energy Storage Trends &
Drivers:
DRIVER #1: RENEWABLE PENETRATION
DRIVER #2: NATURAL GAS PRICES
DRIVERS #3-4: NET LOAD SHAPES AND
INTRA-DAY RAMPS
It turns out that natural gas price levels are
the main driver. So, it looks as though the
secular trend of renewables growth will NOT
dramatically improve energy storage economics
(at least not through energy arbitrage, maybe
through ancillary services or capacity markets).
But, cyclical natural gas prices can
dramatically increase, or decrease, energy
storage margins….”
La acestea de mai sus, trebuie adăugate preturile
PZU
Un alt raport indică același lucru – gazul natural,
prin volatilitatea pretului sau stabilește prețul
energiei electrice in sistemele electrice.
https://doi.org/10.5547/2160-5890.10.1.eblu un
raport ”Eyes on the Price: Which Power
Generation Technologies Set the Market
Price?” indică exact același lucru – Gazul natural
este principalul factor de stabilire a pretului
energiei electrice in sistemele electrice
Concluziile ambelor rapoarte de mai sus, se
confirmă și in cazul României – vezi Fig.5
de mai sus – că gazul este cel care stabilește
prețul (marginal) al energiei electrice in România
(alături de import), deci, chiar dacă gazul are un
factor de emisie mai mic decit lignitul, este mai
economic sa continui ”decarbonizarea” eliminind
gazul mai întii și apoi lignitul ! (asta arată cifrele !).
Această concluzie este confirmată si de
Directivele si Regulamentele UE si CE, care indică
folosirea gazului (combustibil valoros) în cel mai
eficient mod posibil, adică exclusiv in cogenerare
si nu in centrale in condensație.
CONCLUZIA #5: Stocarea energiei
electrice- in cazul României- prin CHEAP,
este necesară si pentru protecția contra
volatilității prețului gazului natural (în caz
că din diverse motive, se decide greșit, să
funcționăm si să extindem parcul de
centrale CCGT cum ne-am angajat să
facem prin PNRR !?). Pe lingă asta, vom
rămîne ”legați” de gaz pe termen lung, cu
o decarbonizare incertă : cei 3000 MW noi
CCGT preconizați, poluează la fel de mult
ca și cei 1000 MW lignit pe care îi vom
închide pentru ”decarbonizare”. NA-H2
ready e exclus
Pentru diverși ”experți” cunoscători ai energiei,
care se opun tehnologiei CHEAP în România, pe
motiv că este un ”proiect faraonic tipic comunist”
și deci neeconomic, care nu este fezabil, le
4
recomand doar sa facă analogia cu CHE Porțile de
Fier – alt proiect ”mai faraonic”, care acum este
”mindria României” pe IPO, burse si că intram in
”piețele emergente”, uitînd că am distrus o insulă
bijuterie, Ada-Kaleh, au murit peste 100 de
oameni la constructia ei, dar, mai ales, acum la 50
de ani vechime valoreaza miliarde…cum
analizează acești ”experți” fezabilitatea acestui
activ – CHEAP pe următorii 50-80 de ani (?), că
tot acolo va fi și atunci, n-o ia nimeni de acolo,
dar, valoarea ei va crește continuu și va proteja
și mediul exponențial. Aceeași intrebare se
potrivește si unor ”ecologiști” talibani.
Eu unul, citez un expert de marcă in sisteme de
stocare CHEAP si planificare ce declara: ”in
condițiile de azi, a face un studiu de
fezabilitate despre stocarea unei mari
cantitțti de energie electrică prin centrale
pompare-acumulare este o acțiune inutilă. Nu
poți poți calcula așa ceva pentru urmatorii 50-80
de ani, pentru că, oricum iese fezabilă, iar ca să
spui ca nu-ți trebuie, iar nu se poate, decît doar
dacă negi evidențele din ziua de azi sau ca noaptea
vine dupa ziuă”.
Pentru frumusețea vizualizării și întelegerea cît
mai bună a celor explicate, prezint ”fotografiile”
unei săptămîni din 2022 care are și importuri si
exporturi mari, si mai ales prețurile
corespunzătoare PZU tranzacționate, in care
porțiunile albe deasupra curbei de consum sunt
importuri iar cele colorate sunt exporturi. (NA a
se observa și importanța gazului in contextul
celor de mai sus)
Graficele, care sunt potrivite pe zilele
corespondente, ne arată ce frumos si ieftin se
vinde energia cind este în exces si cum la fel de
frumos si scump se cumpără atunci cind iți trebuie
si n-o ai !
O splendidă demonstrație a iubitorilor naivi ai
pieței libere de electricitate, o scînteie de reflecție
a consumatorilor asupra posibilității da a nu o
avea și ”un teren de joacă pentru prietenii care
știu de ce”.
2 STAREA CONCRETĂ CE NE
AȘTEAPTĂ ”ÎN TEREN” ÎN VIITOR
Cred că această analiză sumară este utilă si prin
prisma faptului ca avem un nou deținător al
portofoliului Ministerului Energiei, probabil cu un
”suflu nou”, din ce se vede – de continuare a
tuturor proiectelor ”incepute pe hîrtie” în trecut
dar și prin faptul că aparent, in piață este creată
tot mai mult o imagine roz, de ”vești bune pentru
România” si ce ”hub energetic vom deveni” în
curind o grămadă de programe, masuri, proiecte,
etc. ce se vor realiza în România, inclusiv o lege a
Hidrogenului, suntem primii in UE cu așa ceva
fiind după părerile unora, ceva foarte straniu !
Ce este esențial si la fel de straniu este faptul că
tot ceea ce ni se va întîmpla, se va întîmpla
în lipsa oricărei strategii energetice de țară
! Ceea ce este o ”realizare extraordinară !. A nu
se confunda diversele programe (PNRR,
hidrogen, PNAER, PNIESC etc.) cu vreo strategie
energetică! Este elocvent în acest sens că nici
măcar regulamentul 1999/2018 al CE –
guvernanță si decizii de politică în energie
si schimbări climatice – nu este aplicat,
România primind notificare de la CE pentru
conformare, dar, mergem înainte.
Șirul ”veștilor bune” este deschis de noul
ministru al energiei, Sebastian Burduja, care ”a
facilitat” recent întîlnirea reprezentanților
firmelor care vor construi interconectorul HVDC
– 5000 MW, pe traseul BRUA, care va asigura
evacuarea energiei curate din noile
5
proiecte din Dobrogea si Marea Neagră,
acest proiect fiind considerat ”strategic”- nu e
clar de ce si mai ales pentru cine ?! (realitatea
este că acest proiect ”i se întîmplă României” și
nu l-a făcut România ”sa se întîmple”. Ceea ce ar
fi trebuit ”sa se întîmple” datorită României era
un proiect din 2018, pregătit ca proiect de țară
pentru presedinția prin rotație, a României la CE
și care prevedea tot HDVC dar de 4000 MW,
pozat pe fundul Dunării si care traversa UE
pină la granița Germania-Olanda si la care
aveau acces toate statele membre riverane
si nu limitat doar la Ungaria/Austria. (acest
proiect a fost publicat, trimis la Min.Energiei si la
Comisia Europeană, de unde s-a primit si răspuns
ca fiind de interes). Deci, nici măcar acest ”nou”
proiect pe BRUA, nu e ceva nou ci doar un
”copy-paste” al altcuiva.
Trecind peste acest început, in piață este un șir
foarte lung de ”lucruri bune care stau să ni se
întîmple” și sunt sigur că un șir lung de
investitori, firme cu interese sectoriale sau chiar
omologi din UE, îl vor presa pe noul ministru cu
probleme ”bune pentru România” cum ar fi: noi
zăcăminte de gaze ce vor fi exploatate cîndva,
interconectorul amintit-5000 MW, alt
interconector-1000 MW din Azerbaidjan-RO-
HU-A, eoliene de 15000 MW in Marea Neagra,
promovate de PM Ciolacu prin Germania, nu știu
ce proiecte promovate de Presedintele Johannis
prin Emirate in ”orasul verde Masdar” (cind
Romania, ca țară , nu ca oraș, poate deveni
ușor verde cum s-a arătat mai sus) invitînd
gazdele să investească în România (in ce ?) , miile
de MW de regenerabile-4400 MW care vor
”inunda” România ca să facem Hidrogen verde
pentru noi (pentru centralele CCGT -3500 MW)
si pentru export, alte mii de MW solare+CCGT ,
cu si fără CEO-OMV asociati, incă 2 grupuri
nucleare 3&4 -1400 MW, nivel politic cu Canada,
un nou ciclu nuclear – SMR-uri cu partenerul
strategic SUA, Centrale cu Ciclu combinat pe
gaze (3000 MW), investitorii irakieni din Cayman
Islands de la Mintia cu alti 1600 MW si cîte și mai
cîte multe multe alte ”lucruri bune”….dar, toate
acestea, abătîndu-l de la obiectivul principal al
oricărui ministru al energiei din oricare stat –
formularea obiectivelor politice in sector,
care sa poata fi descrise in 2 fraze cel mult.
Peste toate acestea persistă o singură intrebare
simplă de aritmetică simplă: unde vor ”intra”
toate lucrurile bune de mai sus in fig.1 prezentată
la 1. Starea concretă ”din teren” la zi ?
Realitatea este că existența unei strategii
energetice, intocmită cf. Reg-1999/2018, ar
încurca foarte mult ”lista bunătăților” care ne
așteaptă, le-ar decanta/filtra/ierarhiza, și ne-
ar forța să facem numai ceea ce este necesar si
economic (conform principiului EE-1st), va
începe de la ”starea actuală” din Fig 1, proiectată
pe 20 de ani, de la virful modest de 8200 MW în
2023, care s-ar putea să scadă și mai mult
(!), la probabil 11000 MW in 2043 (dacă nu
cumva ne re-industrializăm cumva). Numai cele 2
proiecte de interconectare de 5000 MW + 1000
MW = 6000 MW reprezintă cca 73% din
consumul României ! Asta da, n-ar trebui să mai
facem nimic cu ceea ce mai avem si putem dormi
liniștiți următorii 50 de ani ! Dar, așa e oare ? Cât
din cele 2 conectoare este al nostru sau
beneficiem de ele ?!…nu ar trebui să fie parte din
vreo strategie? NU E!
Dacă noul Ministru al Energiei, Dl.Burduja, ar
începe să acționeze ca un adevărat ministru,
atunci, ar începe cu începutul, conform Ghidurilor
C.E (pentru Decision-making in energy policy and
climate change din Reg.1999/2018), respectiv și-
ar lua responsabilitatea care revine statului, (care
în trecut revenea monopolurilor integrate
vertical), de a aplica principiul EE-1st intr-un plan
integrat de resurse si tehnologii cu ținte clare pe
termen lung
(despre aceasta s-a mai discutat și pe aici prin
Contributors: https://www.contributors.ro/de-ce-
crescasa-de-multpreturile-la-energie-electrica-in-
romania-continuare-rolul-statului-in-piata-de-
energie/, 2 ani în urmă).
Dar, pentru și mai buna ințelegere a ceea ce
înseamnă această recomandare – plan integrat de
resurse (ca să nu zic obligație, fiind Regulament
European !), cititorul se poate lămuri de aici:
https://www.internationalrivers.org/wp-
content/uploads/sites/86/2020/06/int-resource-
planning-report.pdf, doar ca un exemplu
simplificat. Intre subiectele abordate in acest
document, poate e de interes de aflat despre
WASP (Wien Automatic System Planning), un
software si concept proiectat de americanii de la
TVA-Tennessee Valley Authority, prin 1972,
distribuit din Viena-capitala prietenilor noștri
austrieci- de către IAEA și folosit și în prezent de
6
mai mult de 80 de state ale lumii…iar Comisia
Europeană a preluat in mod evident
conceptul….si tot ca interes secundar, conceptul
si modelul WASP a fost folosit și în România in
anii 1990-1996, pe cînd Comisia EU nu prea
exista, dar, după intrarea României in UE, ”piața
liberă” a rezolvat problemele sistemului energetic
din România de ne-a adus în stadiul actual, iar de
vreo 20 de ani incoace, toate lucrurile au mers in
energie la voia întîmplării și a miniștrilor
vremelnici.
După proiectarea planului (național – deși poate
sună urît in urechile unora) integrat de resurse,
foarte multe dintre ”bunătăți”, pur și simplu ”nu
vor intra in sacoșă” (adică in SEN), vor trebui
prioritizate/planificate în timp/sau pur și simplu
renunțat la unele din ele și de-abia atunci, vom
înțelege care din cele de mai sus, sunt proiectele
României care le vom face noi ”să se întimple”,
pentru că ne trebuie si care sunt cele ”care ni se
întîmpla”, datorită altora, cărora le trebuie lor,
dar le luăm noi de bune ”strategic”.
Dl. Ministru credem că, înainte să se întîlneasca
cu diferite firme, ar trebui sa-și insușească mai
întîi ”meseria” de ministru, dacă se poate,
formulând viziunea si politica României in
domeniu, care să se reflecte, cu maximă urgență
și prioritate in întocmirea unei strategii
energetice a României. (plan integrat de resurse
dupa principiul EE-1st). Acest document apolitic,
trecut prin Parlament, cu proceduri de actualizare
periodică, având ca obiectiv prioritar asigurarea
securității energetice a României cu costurile cele
mai mici (exact ce zice Reg. 1999/2018), ar trebui
să fie ”Biblia” energiei in România pe termen
mediu si lung.
A fi ministru intr-un domeniu oarecare, este o
poziție politică, ocupată indeobște de politicieni,
indeobște cu un nivel scăzut de experiență și
expertiză, dar dacă întîmplător, ești și ”de
meserie” in domeniu, atunci, este și mai bine și
mai ușor să ințelegi ce poate și trebuie să fie
făcut.
Dl. Burduja nu este nici una nici alta: nu este om
politic, si nici ”nu este de meserie”, dar are un atu
foarte important care le poate depăși cu
prisosință pe celelalte două: este foarte educat, și
are toate ingredientele necesare si potențialul să
înțeleagă macroeconomic problematica și
impactul energiei asupra economiei și viitorului
României și să aducă multă plusvaloare in
domeniu, confirmând așteptările, ”lăsînd ceva în
urmă”.
Deci, avînd in față de escaladat Himalaya
energeticii în România, și nu un deal oarecare,
are nevoie să-și aleagă traseul cel mai ușor si mai
lipsit de riscuri, (strategia) în vreme bună și, mai
ales, să-și aleaga șerpașii potriviți pentru drumul
ales (think tanks) si să nu se bage dînsul in
alegerea rucsacelor si aparatelor de oxigen
pentru escaladare (resurse si tehnologii) . Restul
vine de la sine.
Nefacînd astea, riști ori să te rătăcești, ori să te
sufoci pe munte…rezultatul insă va fi același sau,
va rămîne regretul, sau performața (?) de a nu fi
escaladat decît numai un deal oarecare.
…așa și cu România
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii
Bucuresti, promotia
1974- specializarea
Centrale Nucleare
Candu. Fondatorul si
unul din actionarii SC
Energy-Serv SRL.
Fondatorul ESCOROM
(Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al
Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu
contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-
1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un
program de reabilitare si restructurare
(corporatizare RENEL) si a sectorului energetic
din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de
Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM
Bibliografie:
https://www.contributors.ro/starea-natiunii-din-
punct-de-vedere-energetic-quo-vadis-
romania/?fbclid=IwAR1JbmSTid6EK8ugbwumtoX
KFOgd9CkVYg4PmXQdA4fqsdDIb1F60WQp-MI
7
Transelectrica, Planul de Dezvoltare a RET
2022 – 2031: Este necesară reluarea
proiectului de realizare a CHEAP Tarnița
Lăpuștești. Acumularea prin pompare este
singura tehnologie matură și eficientă de
stocare a energiei la scară mare la nivelul
anilor 2020-2030
 Planul de dezvoltare a RET pe zece
ani, aflat în dezbatere publică,
necesită aprobarea ANRE
“Este necesară reluarea proiectului de realizare a
Centralei hidroelectrice cu acumulare prin
pompaj – CHEAP Tarnița Lăpuștești sau
realizarea unei analize la nivel național de stabilire
a locației/ locațiilor optime pentru alte astfel de
centrale”, se precizează în Planul de Dezvoltare a
RET perioada 2022 – 2031, realizat de
Transelectrica.
Planul de dezvoltare a RET pe zece ani, aflat în
dezbatere publică, necesită aprobarea ANRE. În
contextul țintelor de integrare a centralelor cu
surse regenerabile angajate prin PNIESC la nivelul
anului 2030 și pentru depășirea acestora în viitor
este oportună analizarea posibilităților de
realziare de CHEAP la nivel national, se specifică
în documentul citat. Specialiștii Transelectrica
precizează că acumularea prin pompare este
singura tehnologie matură și eficientă de stocare
a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-
2030.
Planul de dezvoltare a RET pe zece ani, aflat în
dezbatere publică, necesită aprobarea ANRE. În
contextul țintelor de integrare a centralelor cu
surse regenerabile angajate prin PNIESC la nivelul
anului 2030 și pentru depășirea acestora în viitor
este oportună analizarea posibilităților de
realziare de CHEAP la nivel national, se specifică
în documentul citat. Specialiștii Transelectrica
precizează că acumularea prin pompare este
singura tehnologie matură și eficientă de stocare
a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-
2030.
Deși Transelectrica propune realizarea CHEAP
Tarnița Lăpuștești, această centrală nu a fost
considerată în cadrul scenariilor care stau la baza
Planului de Dezvoltare a RET pe perioada 2022-
2031,”din cauza lipsei de informații cu privire la
evoluția proiectului”.
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o
putere instalată de 1.000 MW, presupune o
investiție de tip green-field de circa 1.000.000.000
EURO (un milliard euro).
În stadiul inițial al studiilor de fezabilitate,
obiectivul a fost considerat doar pentru
compensarea producătorilor care funcționează în
bandă, bazându-și veniturile strict pe diferența de
preț a energiei dintre vârf și gol (în anii 2010-
2020 diferența de preț era de circa
25EURO/MWh). În acest mod, până la nivelul
anilor 2015, indicatorii de fezabilitate erau la
limită astfel că investiția a fost succesiv amânată,
se prezintă în documentul Transelectrica.
Avantajele construcția CHEAP, prezentate de
Transelectrica: “Astăzi, condițiile de piață de
energie s-au schimbat, participarea la piața de
echilibrare poate aduce venituri suplimentare
consistente unei CHEAP. Mai mult de atât,
preconizata cuplare a piețelor de echilibrare
concomitent cu creșterea parcului de producție
din surse regenerabile (impredictibile) la nivel
european, va conduce la un interes și mai crescut
pentru energiile de echilibrare”. CHEAP Tarnița-
Lăpuștești este un obiectiv care poate asuma atât
rolul de compensare al producătorilor care
funcționează în bandă, cât și rolul de echilibrare în
Sistemul Energetic Național, cel de al doilea fiind
un rol strategic în securitatea energetică și
siguranța națională.
Având în vedere costurile ridicate de realizare a
unei astfel de centrale este oportună accesarea
de fonduri europene, este propunerea
Transelectrica. Centrala hidroelectrică cu
acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti este un
proiect foarte vechi, din anii 1970. Doar pe studii
8
de fezabilitate s-au cheltuit milioane de euro. A
fost înființată și o companie de proiect –
HidroTarnița, controlată în proporție de peste
99% de către Societatea de Administrare a
Participațiilor în Energie (SAPE).
În urmă cu 2 ani, ministrul Virgil Popescu declara:
“Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000
de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct
de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o
echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și
Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în
Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu
mai au nevoie de această echilibrare din partea
noastră (…) Nu avem justificare economică
pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa
cu 1.000 MW ca și proiect?”.
Bibliografie:
https://www.investenergy.ro/transelectrica-in-
planul-de-dezvoltare-a-ret-2022-2031-este-
necesara-reluarea-proiectului-de-realizare-a-
cheap-tarnita-lapustesti-acumularea-prin-
pompare-este-singura-tehnologie-matura-si/
Ministerul Energiei demarează un proiect
foarte vechi, din 1970, al Centralei
Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița -Lăpuștești. Consultarea
pieței până pe 8 august
 Transelectrica în Planul de
Dezvoltare a RET 2022 – 203: Este
necesară reluarea proiectului de
realizare a CHEAP Tarnița
Lăpuștești. Acumularea prin
pompare este singura tehnologie
matură și eficientă de stocare a
energiei la scară mare la nivelul
anilor 2020-2030
Ministerul Energiei anunță demararea proiectului
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița -Lăpuștești. Societatea de
Administrare a Participațiilor în Energie a inițiat
procesul de consultare a pieței până la data de 8
august.
Ministerul Energiei demarează un proiect foarte
vechi, din 1970, al Centralei Hidroenergetice cu
Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești.
Consultarea pieței până pe 8 august
Transelectrica în Planul de Dezvoltare a RET
2022 – 203: Este necesară reluarea proiectului de
realizare a CHEAP Tarnița Lăpuștești.
Acumularea prin pompare este singura tehnologie
matură și eficientă de stocare a energiei la scară
mare la nivelul anilor 2020-2030
Ministerul Energiei anunță demararea proiectului
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița -Lăpuștești. Societatea de
Administrare a Participațiilor în Energie a inițiat
procesul de consultare a pieței până la data de 8
august.
“Este necesară reluarea proiectului de realizare a
Centralei hidroelectrice cu acumulare prin
pompaj – CHEAP Tarnița Lăpuștești sau
realizarea unei analize la nivel național de stabilire
a locației/ locațiilor optime pentru alte astfel de
centrale”, se precizează în Planul de Dezvoltare a
RET perioada 2022 – 2031, realizat de
Transelectrica.
Specialiștii Transelectrica precizează că
acumularea prin pompare este singura tehnologie
matură și eficientă de stocare a energiei la scară
mare la nivelul anilor 2020-2030.
https://www.investenergy.ro/transelectrica-in-
planul-de-dezvoltare-a-ret-2022-2031-este-
necesara-reluarea-proiectului-de-realizare-a-
cheap-tarnita-lapustesti-acumularea-prin-
pompare-este-singura-tehnologie-matura-si/
Consultarea vizează stabilirea valorii estimate,
respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază
9
de proiect solicitată, durata de realizare a celor
două faze de proiect, documentele necesare a fi
puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea
celor două faze, identificarea prestatorilor care
beneficiază de experiența necesară pentru
întocmirea documentațiilor, pentru prestarea
serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în
vederea stabilirii necesității şi oportunității
realizării obiectivului de investiţii, identificarea
scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile
şi selectarea unui număr limitat de
scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea
obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate
pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a
minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice diferite, cu recomandarea justificată şi
documentată a scenariului/opţiunii tehnico-
economice optime pentru realizarea obiectivului
de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului
pe parcursul derulării procedurilor de achiziție
publică până la atribuirea contractului EPC.
Potrivit anunțului ministerului, oportunitatea și
necesitatea realizării proiectului centralei
hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP)
Tarnița -Lapuștești se bazează pe urmatoarele
avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul
energetic național:
 creșterea gradului de siguranță al
SEN în contextul funcționării în
UCTE;
 transferul energiei electrice de la
golul de sarcină la vârf;
 arbitrajul pieţei de energie electrică;
 rezerva de avarie de scurtă durată;
 rezerva de reglaj terțiar rapid și
rezerva de reglaj terțiar lent;
 reglajul frecvență-putere;
 furnizarea de rezervă reactivă și
reglarea tensiunii în SEN;
 schimbul prin interconexiune în
cadrul UCTE;
 repunere în funcțiune SEN- black
start capability, capacitatea de a
restabili interconexiunile de rețea în
cazul în care se produce o pană de
curent;
 implementarea și gestionarea SEN a
surselor regenerabile intermitente
de energie electrică asigurând
condiții optime pentru instalarea
unei puteri mai mari de 4000 MW în
centralele electrice eoliene.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru
stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o
putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va
conține soluțiile fezabile pentru construcția
centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru
soluțiile prezentate, elaborate în condițiile
legislative și tehnico economice existente,
certificatul de urbanism, avizele conforme pentru
asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi
studii specifice, după caz, în funcţie de specificul
obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru
racordarea la rețeaua de transport a energiei
electrice și avizul de mediu.
Fiecare participant la acest proces de consultare a
pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora
12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai
detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la
anunțul SAPE.
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj
Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect foarte vechi,
din anii 1970. Doar pe studii de fezabilitate s-au
cheltuit milioane de euro. A fost înființată și o
companie de proiect – HidroTarnița, controlată
în proporție de peste 99% de către Societatea de
Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Bibliografie:
https://www.investenergy.ro/ministerul-energiei-
demareaza-un-proiect-foarte-vechi-din-1970-al-
centralei-hidroenergetice-cu-acumulare-prin-
pompaj-tarnita-lapustesti-consultarea-pietei-pana-
pe-8-
august/?fbclid=IwAR1mJsU3rPUqgnvmIAPz3cjCp
AY4q3iTTPpDCUMl3UZIt1uyCsCtRnIziPI
10
SAPE a pus în dezbatere publică proiectul
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare
prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești, până pe 8
august
Societatea de Administrare a Participațiilor în
Energie (SAPE), aflată în subordinea Ministerului
Energiei, a pus în dezbatere publică proiectul
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița-Lăpuștești, până pe 8 august.
Astfel SAPE a postat pe site-ul propriu un
“ANUNȚ PRIVIND CONSULTAREA PIEȚEI –
Stabilirea valorii estimate”, din care deducem,
până la finalul lecturării anunţului, că este vorba
despre proiectului centralei hidroelectrice cu
acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -
Lăpuștești.
https://www.sape-energie.ro/consultari-de-
piata/anunt-privind-consultarea-pietei-stabilirea-
valorii-estimate/
SAPE transmite că obiectul consultării este:
“stabilirea valorii estimate, respectiv a pretului
estimativ pentru fiecare faza de proiect solicitata;
durata de realizare a celor doua faze de proiect;
documentelor necesare a fi puse la dispozitia
prestatorului pentru realizarea celor doua faze;
identificarea prestatorilor care beneficiaza de
experienta necesara pentru intocmirea
documentatiilor, pentru prestarea serviciilor de
elaborare studiu de fezabilitate în vederea
stabilirii necesității şi oportunității realizării
obiectivului de investiţii, identificarea
scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile
şi selectarea unui număr limitat de
scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea
obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate
pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a
minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice diferite, cu recomandarea justificată şi
documentată a scenariului/opţiunii tehnico-
economice optime pentru realizarea obiectivului
de investiţii și a consultanței oferită beneficiarului
pe parcursul derulării procedurilor de achiziție
publică până la atribuirea contractului EPC”.
Conform SAPE, oportunitatea și necesitatea
realizării proiectului centralei hidroelectrice cu
acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -
Lapuștești se bazează pe urmatoarele avantaje și
funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic
național de o centrală de pompaj:
o creșterea gradului de siguranță al SEN
în contextul funcționarii în UCTE
o transferul energiei electrice de la golul
de sarcină la vârf;
o arbitrajul pieţei de energie electrică;
o rezerva de avarie de scurtă durată;
o rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva
de reglaj terțiar lent;
o reglajul frecvență-putere;
o furnizarea de rezervă reactivă și
reglarea tensiunii în SEN;
o schimbul prin interconexiune în cadrul
UCTE;
o repunere în funcțiune SEN- black start
capability,- capacitatea de a restabili
interconexiunile de rețea în cazul în
care se produce o pană de curent;
o implementarea și gestionarea SEN a
surselor regenerabile intermitente de
energie electrică asigurând condiții
optime pentru instalarea unei puteri
mai mari de 4000 MW în centralele
electrice eoliene.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru
stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o
putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Studiul de
fezabilitate va respecta conținutul cadru stabilit
11
prin HG 907/2016 și va conține soluțiile fezabile
pentru construcția centralei, analizele cost-
beneficiu realizată pentru soluțiile prezentate,
elaborate în condițiile legislative și tehnico
economice existente, certificatul de urbanism,
avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor,
precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după
caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua
de transport a energiei electrice și avizul de
mediu.
SAPE mai precizează: “În condiţiile în care, la
orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din
sistemul de producţie al energiei electrice din
România va creşte ponderea sectorului nuclear şi
a energiei din surse regenerabile, sunt necesare
capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului
electroenergetic.
La nivelul anului 2030, exista perspectiva
dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea
energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu
au, în acest moment, suficientă maturitate
tehnologică pentru a fi implementate. Prin
urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi
de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în
CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată
interveni în echilibrarea sistemului pe durate
cuprinse între 4-6 ore. Stocajul energiei electrice
este considerat în literatura de specialitate“ a-6-a
dimensiune” a unui sistem energetic, alături de:
(1) sursele de energie, (2) producere, (3)
transmisia, (4) distributia și (5) consumul.
În funcție de design și caracteristici, stocarea
energiei electrice asigură aprovizionare în
momente de mare cerere (de exemplu datorită
variațiilor sezoniere) și contribuie la funcționarea
pieței energiei electrice, asigurând flexibilitate pe
termen scurt. Piaţa de energie electrică internă
are nevoie de stocajul energiei electrice pentru a
progresa, martor de succes în acest sens fiind
evoluţia pietei de gaze naturale, in care stocajul
deține un rol fundamental, asigurand flexibilitatea
serviciilor de piață și stabilitatea prețului gazului
natural”.
Fiecare participant la acest proces de consultare a
pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora
12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai
detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la
prezentul anunț. Informații suplimentare la
gabriel.marcu@sape-energie.ro.
Bibliografie:
https://financialintelligence.ro/sape-a-pus-in-
dezbatere-publica-proiectul-centralei-
hidroenergetice-cu-acumulare-prin-pompaj-
tarnita-lapustesti-pana-pe-8-august/
Statul reia ″fulgerător″ proiectul-mamut
Tarnița, datând din regimul Ceaușescu și
declarat abandonat în urmă cu peste 3 ani
Statul reia proiectul-mamut al construirii
hidrocentralei de acumulare prin pompaj
de până la 1.000 MW de la Tarnița
Lăpuștești, idee datând din regimul
Ceaușescu și declarată ca abandonată în
urmă cu peste 3 ani de către autorități,
conform datelor analizate de Profit.ro.
Asta după ce, foarte recent, Societatea de
Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE),
controlată integral de ministerul de resort, a
demarat procedura de dizolvare a fostei
companii dedicate proiectului, Hidro Tarnița
SA. Aceasta ajunsese să se judece cu proprii
angajați, care reclamau salarii neplătite.
https://www.profit.ro/povesti-cu-
profit/energie/compania-de-stat-creata-pentru-
proiectul-energetic-mamut-tarnita-este-fugarita-
de-3-ani-prin-tribunale-de-angajati-pentru-neplata-
salariilor-20238287
SAPE a inițiat acum o procedură de consultare a
pieței pentru ″stabilirea valorii estimate, respectiv a
prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect
solicitată, durata de realizare a celor două faze de
12
proiect, documentele necesare a fi puse la dispoziția
prestatorului pentru realizarea celor două faze,
identificarea prestatorilor care beneficiază de
experiența necesară pentru întocmirea
documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de
elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii
necesității și oportunității realizării obiectivului de
investiții, identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-
economice posibile și selectarea unui număr limitat
de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea
obiectivului de investiții, a studiului de fezabilitate
pentru analiza, fundamentarea și propunerea a
minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice
diferite, cu recomandarea justificată și documentată
a scenariului/opțiunii tehnico-economice optime
pentru realizarea obiectivului de investiții și a
consultanței oferite beneficiarului pe parcursul
derulării procedurilor de achiziție publică până la
atribuirea contractului EPC″ pentru proiectul
Tarnița-Lăpuștești.
Conform datelor SAPE, ″fiecare participant la
acest proces de consultare a pieței va prezenta
până la data de 08.08.2023, ora 12:00, o ofertă
neangajantă estimativă cât mai detaliată și in
concordanță cu cerințele atașate la prezentul
anunț″. ″Este exact genul de proiect de care România
are nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde,
investiție strategică, echilibrare de sistem. M-am
consultat cu zeci de specialiști de la începutul
mandatului — din Transelectrica, din companiile de
sub autoritatea ministerului (SAPE, Hidroelectrica și
multe altele). Și am stabilit să punem lucrurile în
mișcare. (…) Puterea instalată va putea fi până la 1
GW (patru turbine de câte 250 MW fiecare). El nu
se va face de azi pe mâine, dar se va face. Cu
bani europeni - ideal din Fondul pentru
Modernizare - și investitori serioși. Și cu
exploatarea tuturor studiilor pe care România le are
cu privire la acest obiectiv, studii realizate în ultimele
decenii, care trebuie aduse la zi″, a declarat
ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Anul trecut, operatorul sistemului energetic
național, Transelectrica, recomanda
reluarea proiectului.
https://www.profit.ro/povesti-cu-
profit/energie/transelectrica-recomanda-reluarea-
proiectului-mamut-al-hidrocentralei-de-stocare-
de-la-tarnita-idee-datand-din-regimul-ceausescu-
si-declarata-ca-abandonata-in-urma-cu-2-ani-de-
catre-autoritati-20842059
Cu 2 ani în urmă, patru companii din Coreea
de Sud au transmis statului român că sunt
interesate să se implice într-o eventuală
resuscitare a proiectului de construire și operare
a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de
1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești.
https://www.profit.ro/povesti-cu-
profit/energie/exclusiv-statul-discuta-cu-4-
companii-coreene-resuscitarea-proiectului-
mamut-al-hidrocentralei-tarnita-idee-datand-din-
regimul-ceausescu-si-declarata-ca-abandonata-
anul-trecut-de-autoritati-20307150
Pe de altă parte, în urmă cu peste 3 ani, de la
nivel înalt a venit informația că proiectul
Tarnița va fi abandonat definitiv. Totuși, deși
cea mai recentă variantă a proiectului Strategiei
energetice naționale, pusă în 2022 în dezbatere
publică de Ministerul Energiei și neaprobată nici
până acum, nu menționează ca atare
proiectul Tarnița, în mod individual, acesta
se referă în general la hidrocentralele cu
acumulare prin pompaj.
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-
23634668-ministrul-economiei-vom-scoate-din-
strategia-energetica-hidrocentrala-bulgaria-
tarnita-lapustesti-sunt-proiecte-care-creeaza-
probleme-nu-permit-eliberarea-avizului-
mediu.htm
Timp de 2 ani, în perioada august 2014 – august
2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de
selecție de investitori privați parteneri pentru
proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești. În
urma etapei de precalificare au rămas în cursă trei
consorții formate din companii din China,
respectiv Gezhouba Group Company Limited-
Wu Lingpower Corporation, China Huadian
Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și
Huaneng Lancang River Hydropower-
Hydrolancang International Energy.
În septembrie 2017, însă, Guvernul a decis să
întrerupă procedura de selecție și să analizeze
alte modalități de atragere de investitori pentru
proiectul Tarnița, luând în calcul inclusiv
implementarea acestuia prin metoda
parteneriatului public-privat.
Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești
prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită,
13
pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de ″Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru
orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale
Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere
de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea cuprinsă între 500 - 1.000 MW. Studiul de
sistemului energetic național, în perspectiva fezabilitate va respecta conținutul cadru stabilit prin
potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și HG nr. 907/2016 și va conține soluțiile fezabile
4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu
ca urmare a majorării puterii instalate în centrale realizată pentru soluțiile prezentate, elaborate în
eoliene și solare, cu producție intermitentă. condițiile legislative și tehnico economice existente,
certificatul de urbanism, avizele conforme pentru
Acum, SAPE arată că, în condițiile în care, la asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și
orizontul anului 2030, în mixul tehnologic studii specifice, după caz, în funcție de specificul
din sistemul de producție al energiei obiectivului de investiții, inclusiv cel pentru racordarea
electrice din România va crește ponderea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul
sectorului nuclear și a energiei din surse de mediu″, se mai menționează în anunțul SAPE.
regenerabile, sunt necesare capacități care
să asigure flexibilitatea sistemului Bibliografie:
electroenergetic.
https://www.profit.ro/povesti-cu-
″La nivelul anului 2030, există perspectiva dezvoltării profit/energie/ultima-ora-statul-reia-fulgerator-
și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul proiectul-mamut-tarnita-asteapta-in-cateva-zile-
acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, oferte-neangajante-pentru-studiul-de-fezabilitate-
suficientă maturitate tehnologică pentru a fi 21268649?fbclid=IwAR13CDOnQdR0eo0DFkKR
implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea 9K8yoFQZhnylzMJH1WZpHsdEr7pOT2lNUrxjot
unei capacități de stocare cu puterea de pana la g
1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să
poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate Sebastian Burduja despre Centrala
cuprinse între 4-6 ore″, argumentează compania. Hidroenergetică cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița-Lăpuștești: un proiect de
Potrivit sursei citate, oportunitatea și necesitatea decenii, uitat prin sertare; mi-am asumat
realizării proiectului centralei hidroelectrice cu să facem tot posibilul pentru a transforma
acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița - acest vis în realitate
Lapuștești se bazează pe urmatoarele avantaje și
funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic
național de o centrală de pompaj: creșterea
gradului de siguranță al SEN în contextul
funcționarii în UCTE, transferul energiei electrice
de la golul de sarcină la vârf, arbitrajul pieței de
energie electrică, rezerva de avarie de scurtă
durată, rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva
de reglaj terțiar lent, reglajul frecvență-putere,
furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii
în SEN, schimbul prin interconexiune în cadrul
UCTE, repunere în funcțiune SEN- black start
capability, capacitatea de a restabili
interconexiunile de rețea în cazul în care se
produce o pană de curent, implementarea și
gestionarea în SEN a surselor regenerabile
intermitente de energie electrică, asigurând
condiții optime pentru instalarea unei puteri mai
mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

14
România are nevoie de proiectul Centralei
Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj
Tarnița-Lăpuștești şi mi-am asumat să facem tot
posibilul pentru a transforma acest vis în realitate,
a anunţat ministrul energiei Sebastian Burduja.
o ofertă neangajantă estimativă cât mai detaliată.
Așteptăm o participare cât mai largă. Cu toată
energia: înainte, împreună!”
Bibliografie:

Societatea de Administrare a Participațiilor în https://financialintelligence.ro/sebastian-burduja-

Energie (SAPE), aflată în subordinea Ministerului
Energiei, a pus în dezbatere publică proiectul
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița-Lăpuștești, până pe 8 august.
https://financialintelligence.ro/sape-a-pus-in-
dezbatere-publica-proiectul-centralei-
hidroenergetice-cu-acumulare-prin-pompaj-
tarnita-lapustesti-pana-pe-8-august/
despre-proiectul-tarnita-lapustesti-un-proiect-de-
decenii-uitat-prin-sertare-mi-am-asumat-sa-facem-
tot-posibilul-pentru-a-transforma-acest-vis-in-
realitate/?fbclid=IwAR0ewCzp5kju2hVb9_5p0Hol
Aur-pgB7m1I4jlwZ86GBKV6ivZRS-LvUWO4
Se resuscitează proiectul hidrocentralei de
un miliard de euro

Sebastian Burduja a scris: “Se numește Tarnița-

Lăpuștești. Un proiect de decenii, care a fost
adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare. Mi-
am asumat să facem tot posibilul pentru a
transforma acest vis în realitate.

Despre ce este vorba, pe întelesul tuturor? Două

lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de
producție de energie electrică în sistemul național,
apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va
necesita o producție adițională de energie
electrică, vom porni turbinele și apa va trece din
Ministerul Energiei anunță demararea proiectului
lacul de sus în cel de jos. O “baterie naturală”.
Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin
Pompaj Tarnița -Lăpuștești. Societatea de
Este exact genul de proiect de care România are
Administrare a Participațiilor în Energie a inițiat
nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde,
procesul de consultare a pieței până la data de 8
investiție strategică, echilibrare de sistem. M-am
august. Acest anunț vine la câteva zile după ce
consultat cu zeci de specialiști de la începutul
Hidro Tarnița, compania înființată de stat pentru
mandatului — din Transelectrica, din companiile
dezvoltarea hidrocentralei cu pompaj Tarnița-
de sub autoritatea ministerului (SAPE,
Lăpuștești, de 1.000 MW și cel puțin un miliard
Hidroelectrica și multe altele). Și am stabilit să
de euro, s-a dizolvat voluntar, potrivit deciziei
punem lucrurile în mișcare.
acționarilor, ceea ce a dat impresia că proiectul va
fi pus pe butuci.
Zis și făcut. Astăzi SAPE a publicat anunțul prin
care consultăm piața pentru a identifica cele mai
“Este necesară reluarea proiectului de realizare a
bune soluții de proiectare a acestui obiectiv.
Centralei hidroelectrice cu acumulare prin
Puterea instalată va putea fi până la 1GW (patru
pompaj – CHEAP Tarnița Lăpuștești sau
turbine de câte 250MW fiecare). El nu se va face
realizarea unei analize la nivel național de stabilire
de azi pe mâine, dar se va face. Cu bani europeni
a locației/ locațiilor optime pentru alte astfel de
– ideal din Fondul pentru Modernizare – și
centrale”, se precizează în Planul de Dezvoltare a
investitori serioși. Și cu exploatarea tuturor
RET perioada 2022 – 2031, realizat de
studiilor pe care România le are cu privire la
Transelectrica. Specialiștii Transelectrica
acest obiectiv, studii realizate în ultimele decenii,
precizează că acumularea prin pompare este
care trebuie aduse la zi.
singura tehnologie matură și eficientă de stocare
Fiecare participant la acest proces de consultare a
pieței poate prezenta până pe 8 august, ora 12:00,
15
a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-
2030.
Consultarea vizează stabilirea valorii estimate,
respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază
de proiect solicitată, durata de realizare a celor
două faze de proiect, documentele necesare a fi
puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea
celor două faze, identificarea prestatorilor care
beneficiază de experiența necesară pentru
întocmirea documentațiilor, pentru prestarea
serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în
vederea stabilirii necesității şi oportunității
realizării obiectivului de investiţii, identificarea
scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile
şi selectarea unui număr limitat de
scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea
obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate
pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a
minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice diferite, cu recomandarea justificată şi
documentată a scenariului/opţiunii tehnico-
economice optime pentru realizarea obiectivului
de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului
pe parcursul derulării procedurilor de achiziție
publică până la atribuirea contractului EPC.
Oportunitatea și necesitatea realizării proiectului
centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj
(CHEAP) Tarnița -Lapuștești se bazează pe
urmatoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru
sistemul energetic național:
• creșterea gradului de siguranță al SEN în
contextul funcționării în UCTE;
• transferul energiei electrice de la golul de
sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva
de reglaj terțiar lent;
• reglajul frecvență-putere;
• furnizarea de rezervă reactivă și reglarea
tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul
UCTE;
• repunere în funcțiune SEN- black start
capability, capacitatea de a restabili
interconexiunile de rețea în cazul în care se
produce o pană de curent;
• implementarea și gestionarea SEN a
surselor regenerabile intermitente de
energie electrică asigurând condiții optime
pentru instalarea unei puteri mai mari de
4000 MW în centralele electrice eoliene.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru
stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o
putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va
conține soluțiile fezabile pentru construcția
centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru
soluțiile prezentate, elaborate în condițiile
legislative și tehnico economice existente,
certificatul de urbanism, avizele conforme pentru
asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi
studii specifice, după caz, în funcţie de specificul
obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru
racordarea la rețeaua de transport a energiei
electrice și avizul de mediu.
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj
Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect foarte vechi,
din anii 1970. Doar pe studii de fezabilitate s-au
cheltuit milioane de euro. Proiectul hidrocentralei
prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe
parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul
Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu
patru grupuri de 250 MW fiecare.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță
care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii
în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.
Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016,
Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție
de investitori privați parteneri pentru proiectul
hidrocentralei. S-au arătat interesate trei
consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis
să întrerupă procedura de selecție și să analizeze
alte modalități de atragere de investitori pentru
proiectul Tarnița.
în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton
Anton, spunea că a cu reprezentanții unei
companii private din Coreea de Sud specializată în
energie nucleară și hidro și le-a transmis să se
înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată
16
pentru selecția de investitori care să realizeze
proiectul în sistem de parteneriat public-privat.

În 2020, minisrul Energiei de atunci, Virgil

Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului.
„Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000
de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct
de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o
echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și
Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în
Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu
mai au nevoie de această echilibrare din partea
noastră (…) Nu avem justificare economică
pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa
cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci
Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din
strategia energetică a României.

Totuși, în iulie 2021, apărea “pe surse” informația
că patru companii din Coreea de Sud, nume mari,
printre care Hyundai și divizia din Coreea a
General Electric au transmis statului român că
sunt interesate să se implice într-o eventuală
resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat însă.
Bibliografie:
https://www.cotidianul.ro/se-resusciteaza-
proiectul-hidrocentralei-de-un-miliard-de-
euro/?fbclid=IwAR0dh-
jFJTDNZTuZYiO032V3Gh-
8ep_K3d2KESDqkwi7Hk6MDBIDvhp-oAE
Conform Ministerului Energiei, studiul de
fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea
soluțiilor de realizare a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o
putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va
conține soluțiile fezabile pentru construcția
centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru
soluțiile prezentate, elaborate în condițiile
legislative și tehnico economice existente,
certificatul de urbanism, avizele conforme pentru
asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi
studii specifice, după caz, în funcţie de specificul
obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru
racordarea la rețeaua de transport a energiei
electrice și avizul de mediu.

„Societatea de Administrare a Participațiilor în

Ministerul Energiei anunță demararea
Energie S.A a inițiat procesul de consultare a
proiectului-mamut al hidrocentralei de la
pieței privind stabilirea valorii estimate, respectiv
Tarnița, un proiect de pe vremea regimului
a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect
Ceaușescu și abandonat de către
solicitată, durata de realizare a celor două faze de
autorități. Ofertele în SEAP sunt așteptate
proiect, documentele necesare a fi puse la
până pe 8 august
dispoziția prestatorului pentru realizarea celor
două faze, identificarea prestatorilor care
Ministerul Energiei anunță că Societatea de
beneficiază de experiența necesară pentru
Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a
întocmirea documentațiilor, pentru prestarea
iniţiat procesul de consultare a pieţei în legătură
serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în
cu proiectul Centralei Hidroenergetice cu
vederea stabilirii necesității şi oportunității
Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti,
realizării obiectivului de investiţii, identificarea
proces ce va dura până pe 8 august, informează
scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile
Ministerul Energiei, potrivit unui comunicat de
şi selectarea unui număr limitat de
presă. Este vorba despre un proiect de pe vremea
scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea
regimului Ceaușescu și declarat abandonat în
obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate
urmă cu trei ani de către autorități.
pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a

17
minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice diferite, cu recomandarea justificată şi
documentată a scenariului/opţiunii tehnico-
economice optime pentru realizarea obiectivului
de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului
pe parcursul derulării procedurilor de achiziție
publică până la atribuirea contractului EPC”, se
transmite în comunicatul de presă.
Potrivit comunicatului, oportunitatea și
necesitatea realizării proiectului centralei
hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP)
Tarnița -Lapuștești se bazează pe următoarele
avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul
energetic național:
- creșterea gradului de siguranță al SEN
în contextul funcționării în UCTE;
- transferul energiei electrice de la golul
de sarcină la vârf;
- arbitrajul pieţei de energie electrică;
- rezerva de avarie de scurtă durată;
- rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva
de reglaj terțiar lent;
- reglajul frecvență-putere;
- furnizarea de rezervă reactivă și
reglarea tensiunii în SEN;
- schimbul prin interconexiune în cadrul
UCTE;
- repunere în funcțiune SEN- black start
capability, capacitatea de a restabili
interconexiunile de rețea în cazul în
care se produce o pană de curent;
- implementarea și gestionarea SEN a
surselor regenerabile intermitente de
energie electrică asigurând condiții
optime pentru instalarea unei puteri
mai mari de 4000 MW în centralele
electrice eoliene.
Fiecare participant la acest proces de consultare a
pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora
12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai
detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la
prezentul anunț.
Context
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o
putere instalată de 1.000 MW, presupunea o
investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de
euro, potrivit Economica.net.
https://www.economica.net/firma-care-dezvolta-
proiectul-mamut-al-hidrocentralei-cu-pompaj-de-
la-tarnita-se-dizolva_679939.html
Proiectul prevedea inițial ca această hidrocentrală
să fie construită pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de
kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului
Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW
fiecare.
Timp de doi ani, din 2014, când Guvernul Ponta a
adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de
stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu
acumulare prin pompaj, și până în 2016, Hidro
Tarnița a derulat o procedură de selecție de
investitori privați parteneri pentru proiectul
hidrocentralei Tarnița Lăpuștești.
La acea vreme s-au arătat interesate trei consorții
formate din companii din China: Gezhouba
Group Company Limited-Wu Lingpower
Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou
Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River
Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În final, în 2017, Guvernul a întrerupt procedura
de selecție și a decis să analizeze alte modalități
de atragere de investitori pentru proiectul
Tarnița.
Doi ani mai târziu, în 2019, ministrul de atunci al
Energiei, Anton Anton, spunea că a avut discuții
cu reprezentanții unei companii private din
Coreea de Sud specializată în energie nucleară și
hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care
ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de
investitori care să realizeze proiectul în sistem de
parteneriat public-privat. Însă în 2020, ministrul
Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre
abandonarea proiectului.
În 2021 au mai apărut noi informații conform
cărora patru companii din Coreea de Sud (Busan
18
Korea Biotechnology (BKB), care în urmă cu 10
ani intenționa să participe la construirea
reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară
Cernavodă, Korea Western Power, Hyundai
Engineering din grupul omonim și GE Global
Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului
american General Electric) au transmis statului
român că sunt interesate să se implice într-o
eventuală resuscitare a proiectului, după cum a
scris Profit.ro.

https://www.profit.ro/povesti-cu-
profit/energie/exclusiv-statul-discuta-cu-4-
companii-coreene-resuscitarea-proiectului-
mamut-al-hidrocentralei-tarnita-idee-datand-din-
regimul-ceausescu-si-declarata-ca-abandonata-
anul-trecut-de-autoritati-20307150

Bibliografie:

https://economedia.ro/ministerul-energiei-anunta-
demararea-proiectului-mamut-al-hidrocentralei-
de-stocare-de-la-tarnita-un-proiect-de-pe-
vremea-regimului-ceausescu-si-abandonat-de-
catre-autoritati-ofertele-in-seap-s.html

19