Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE

PERIOADA FORMĂRII:

Grupa:– EDUCAȚIE FIZICĂ

Numele și prenume:

Unitatea de învățământ:

Localitatea: județul:

FORMATORI:

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI PROFESIONAL
PENTRU EVALUARE FINALĂ

Tema 1. -Modulul 1. Un nou Curriculum național -

conceptualizări necesare

1.1. Exemplu interesant

Tema 2. -Modulul 2. Disciplinele de studiu din perspectiva

didacticii specialității

2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Tema 3. -Modulul 3. Aspecte transversale în abordarea și

implementarea curriculumului național

3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Tema 1. - Modulul 1. Un nou Curriculum național - conceptualizări necesare
1.1. Exemplu interesant

Sportul, stil de viață sănătos

“Exerciţiul fizic, în sine, poate înlocui orice medicament, dar nici un medicament din
lume nu poate înlocui exerciţiul fizic” P. H. Tissie
Bună ziua. Dragi elevi, această lecție are ca obiectiv conștientizarea importanței unui stil de
viață activ și sănătos pentru dumneavoastră și este concepută vă ofere o trambulină către viața
activă. Folosind conversația euristică mi-am propus să vă stimulez interesul și gândirea.
Fiind într-un dialog deschis cu dumneavoastră, pot formula întrebări, pot răspunde la ele și
pot să lămuresc eventualele neclarități.
Profesor: Ce înseamnă un stil de viață sănătos?
Elev: A fi sănătos înseamnă a nu suferi de nicio boală.
Profesor: Corect, credeți însă că acest concept se rezumă doar la a nu avea afecțiuni?
Elev: Atunci când vorbim despre a avea o viață sănătoasă, luăm în calcul mai multe paliere:
Fizic
● Alimentație corectă
● Mişcare
● Odihnă
Social
● Relaţionare
● Iubire
● Empatie
Profesor: Foarte bine! Este nevoie ca toate acestea să funcționeze în armonie pentru a
obține starea de bine şi a ne bucura de o viață cu adevărat echilibrată. Un stil de viață sănătos
este extrem de important pentru reducerea incidenței și impactului problemelor de sănătate,
pentru recuperarea după o perioadă de boală, pentru a face față factorilor stresanți și pentru
îmbunătățirea calității vieții.
Profesor: Cum ne putem menţine un stil de viaţă sănătos?
Elev: Să consumăm regulat fructe și legume.
Profesor: Da! Legumele, şi mai ales verdețurile, împreună cu fructele conțin cantități
abundente de substanțe nutritive, cum ar fi vitaminele și antioxidanții, care ajută la creșterea
sistemului imunitar și la combaterea bolilor. Antioxidanții contribuie la combaterea bolilor
3

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
oculare, la susținerea sănătății pielii și a sănătății generale. Organizația Mondială a Sănătății
recomandă consumul de 5 până la 9 porţii de fructe și legume variate în fiecare zi. Astfel
putem preveni anumite tipuri de cancer, boli de inimă şi alte afecţiuni grave.
Profesor: Ce mai trebuie avut în vedere pentru a avea un stil de viață sănătos ?
Elev: Mișcarea!
Profesor: Într-adevar! Beneficiile pentru sănătate ale exercițiilor fizice regulate și ale
mişcării în general sunt imposibil de ignorat. Oricine şi la orice vârstă poate face mişcare şi
beneficia de efectele acesteia asupra tonusului, stării de bine şi sănătăţii proprii. Specialiștii
recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă moderată sau 75 de
minute pe săptămână de activitate aerobă intensă ori o combinație a celor două. Astfel de
activităţi includ alergarea, mersul pe jos sau înotul. Apoi, se recomandă şi exercițiile de forță
pentru toate grupele musculare majore de cel puțin două ori pe săptămână, cum ar fi
antrenamentele care implică ridicarea greutăților şi lucrul cu propria greutate corporală.
Profesor: Acum că am devenit conștienți de importanța stilului de viață sănătos, vă propun
să configurați Programul Zilnic Ideal al unui adolescent de vârsta voastră. Vă rog să țineți
cont de discuția noastră!

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Tema 2. Modulul 2. Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialității
2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

EVALUAREA ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ

„… nici o evaluare nu este pură sau perfectă în sine sau în mod absolut. Perfecţiunea
oricărei evaluări provine din adecvarea ei la obiectivele pentru care este făcută…”
CRITERIILE DE EVALUARE:
a. Performanța motrică, adică rezultatul la probele de control măsurabile;
b. Progresul realizat de subiect. Este o formulă de calcul al acestui progres, dar cel mai
important este sa știm să-l interpretam și să-l respectam. Dificultatea constă în aceea că
progresul este întoteauna mai mare la cei cu nivel inițial mai mic la cei cu nivel inițial mai
mare;
c. Cantitatea și, mai ales, calitatea elementelor însușite în raport cu prevederile programei de
specialitate;
d. Capacitatea subiectului de a aplica în practică elementele însușite, adica capacitatea de
generalizare;
e. Capacitatea de practicare independentă a exercițiilor fizice de catre subiect.
f. Capacitatea subiectului de restructurare, asamblare a elementelor însușite.
g. Nivelul cunoștintelor teoretice, însusite de subiect, privind practicarea exrecițiilor fizice.
h. Atitudinea subiectului fața de educație fizică și sport, concretizată prin frecvența la lecții,
participarea la acțiunile competitional- sportive, modul de îndeplinire a unor sarcini
organizatorice.
i. Nivelul de dezvoltare fizică a subiectului.

METODELE DE EVALUARE:

Metode de verificare :

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- Trecerea probelor motrice prevăzute în „Sistemul Național Școlar de Evaluare” la
disciplina Educație Fizică și Sport”, aplicat începând cu anul de învățământ 1999-2000, în
funcție și de opțiunile profesorului și elevilor privind probele prevăzute.
- Trecerea unor probe de motrocitate, stabilite de fiecare profesor pentru orele de educație
fizică din Curricum-ul la decizia școlii și pentru orele extracurriculare, conform principiului
autonomiei.
- Trecerea unor probe de cunoștințe teoretice de specialitate (prezenta în etapa actuală, doar la
clasele cu profil de educație fizică și sport, dar necesară si pentru restul educației fizice și
sportive școlare).
- Masurarea (care, in acest caz si numai în acesta înlocuiește verificarea sau mai corect se
suprapune verificării) unor indici de dezvoltare fizică.
- Executarea de către elevi a unor deprinderi și priceperi motrice în condiții analoage probei,
ramurei sau activității respective.
- Executarea de către elevi a unor deprinderi și priceperi motrice în condiții concrete de
concurs (desfășurat conform regulamentului oficial).
- Indeplinirea de către elevi a unor sarcini speciale de natură organizatorică sau metodico-
didactică: conducerea unor verigi din lecție; arbitrarea unor întreceri, inclusiv a unor jocuri
sportive bilaterale; aducerea unor materiale din vestiar sau magazie; lider, atunci cand se
împarte clasa pe grupe de lucru etc.
- Observarea curentă a elevilor și înregistrarea datelor observației (reacția la efort, atitudini
comportamentale pe ansamblu și în situații deosebite etc.)
Metode de apreciare și notare sau acordare de calificative:
- Metoda aprecierii verbale, atunci cand aprecierea este însoțită – permanent - de acordarea
unor calificative. Cine face apreciere, dar nu exprimă- prin cuvinte- valoarea aprecierii
respective nu procedează bine din punct de vedere metodic, dar și din punct de vedere
educativ. Nu se produce feed-back-ul. Elevul, în majoritatea cazurilor, nu cunoaște nivelul
execuției sale, nu știe dacă a executat bine, foarte bine, satisfăcător, insuficient etc.
- Metode de apreciere și notare sau acordare de calificative non-verbale, mai precis scrise,
cand se acordă și note sau calificative, care se trec în catalog:
- Metoda aprecierii, notării sau acordării de califictive pe baza unor norme sau baremuri
cuprinse în anumite tabele valabile pe plan național, zonal sau chiar local. Aceasta metodă,
numită si absolută, se poate aplica în cazul efectuării de către elevi a unor probe pentru
calitățile motrice.
- Metoda aprecierii, notării sau acordării de calificative prin comparația rezultatelor obținute
doar la nivelul unei clase de elevi, metoda numită si relativă. Ea este foarte bună pentru
școlile în care nu există decat câte o clasă de elevi la același nivel de vârstă de pregătire.
6

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Profesorul “așează” în ordine rezultatele elevilor din clasa respectivă și face scalarea acestora
pe intervale corespunzatoare notelor.
- Metoda de apreciere, notare sau acordare de calificative pe baza progresului individual.
Deci, este luat în calcul doar indicile de progres, calculat în funcție de valoarea
performanțială inițială și finală.
- Metoda de apreciere, notare sau acordare de calificative pe baza nivelului de execuție
tehnică sau tactică a unor deprinderi și priceperi motrice în conditii de exersare parțială sau
globală (inclusiv joc sportiv bilateral). Este metoda care depinde aproape exclusiv de
competenta profesionala a cadrului didactic evaluator.
- Metoda de apreciere, notare sau acordare de calificative în funcție de modul în care elevii
indeplinesc unele sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico- didactică.
INSTRUMENTE DE EVALUARE A NIVELULUI COMPETENȚELOR
În abordarea tradițională, evaluarea este o etapă distinctă care urmează după procesul de
predare-învățare, având drept scopuri verificarea asimilării cunoștințelor, notarea elevilor,
măsura în care elevii au consolidat cunoștințele sau au deprins anumite competențe .
Evaluarea devine astfel coercitivă, impune anumite standarde fixe tuturor, elevii nu sunt
învățați să-și analizeze progresul, feedbackul apare târziu și devine ineficient. Mai mult, acest
tip de evaluare se încheie cu o notă care, de multe ori, influențeazǎ, ȋn mod negativ actul
evaluativ.
· Ȋn activitatea la clasǎ, ȋmbinarea metodelor moderne cu cele tradiționale va avea ca
rezultat o mai bunǎ evaluare.
· este un proces permanent, dimensiunea esențială a procesului educațional şi o practică
efectivă în unitatea de învățământ şi în sistemul educațional național;
· stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
· se fundamentează pe standarde educaționale de stat (standarde de eficiență a învățării)
- obiective orientate spre formarea competențelor (ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi
elevul) la finele procesului educațional;
· implică utilizarea unei mari varietăți de forme, metode şi procedee(tradiționale şi
moderne);
· este un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;
· trebuie să-i conducă pe elevi spre o autoevaluare, o autoapreciere corectă şi spre o
îmbunătățire continuă a performanțelor obținute.

Tipuri de instrumente de evaluare

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
· Instrumente tradiționale de evaluare: evaluarea oralǎ, evaluarea scrisǎ, testul
docimologic.
· Instrumente alternative (moderne) de evaluare: observația sistematicǎ a activitǎții
elevului și a comportamentului, portofoliul, investigația, proiectul, jurnalul reflexive,
autoevaluarea, hǎrțile conceptuale, investigația, studiul de caz.
· Instrumentele alternative integrează evaluarea într-un proces coerent, unitar de învățare
și sunt necesare în cadrul orelor de limba română. Ele valorificǎ comportamente, atitudini,
gȃndirea criticǎ, creativitatea, originalitatea; oferǎ elevului mai multǎ libertate; poate avea
caracter inter și multidisciplinar; formeazǎ competențe și are scop formativ.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Tema 3. -Modulul 3. Aspecte transversale în abordarea și implementarea
curriculumului național
3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

PLANUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT LA COPII/ELEVII CU TSA

Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neuro-biologică, în care
persoanele afectate au dificultăți în a dezvolta relații sociale normale, pot utiliza un limbaj
anormal sau lipsit de nuanțe, uneori nu pot comunica deloc și se comportă în moduri
compulsive și ritualice.
De obicei, autismul se manifestă în jurul vârstei de doi ani, când părinții sau
persoanele din jur constată că el prezintă o capacitate scazută de a interacționa și de a
comunica, de a se integra si relaționa social.
Nu cu foarte mult timp în urmă, autismul era catalogat ca un polihandicap sever fără
şanse spre o viaţă socială autonomă, chiar în formele uşoare, dar în prezent, din ce în ce mai
mulţi specialişti consideră că persoana autistă are reale şanse de dezvoltare/ameliorare prin
programe educaţionale bazate pe depistarea timpurie, intervenţie precoce şi intensivă.
Diagnosticarea şi intervenţia cât mai precoce îl poate ajuta pe copilul cu autism să se dezvolte
la potenţialul său maxim. Principalul obiectiv este îmbunătăţirea capacităţii generale a
copilului de a "funcţiona".
La intrarea în şcoală se realizează evaluarea iniţială de către o echipă multidisciplinară
(profesor psihopedagog, logoped, kinetoterapeut, consilier, medic)care se centrează pe
identificarea punctelor forte, a achiziţiilor existente şi a domeniilor posibile de dezvoltare
Traseul corectiv-compensator porneşte de la ideea de a exploata la maximum potenţialul
copilului și se concretizează într-un Plan de Intervenţie Personalizat (PIP) care se
actualizează în permanenţă, pe baza evaluărilor formative continue.
Integrarea școlară a copiilor cu CES, implicit și a celor cu TSA, este susținută printr-o serie
de servicii de sprijin educațional printre care se enumeră: adaptarea curriculară,
profesorul itinerant și de sprijin, planul de servicii individualizat și programul de
intervenție personalizată.
Adaptarea copilului cu TSA la mediul școlar este determinată de modul în care cadrul
didactic știe să gestioneze atât comportamentele dezadaptative ale acestuia, cât mai ales de
9

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
modul în care știe să-l integreze în colectiv în sensul de a-l face să fie acceptat de ceilalți
copii și de a sprijini interacțiunile acestuia cu colegii lui. Deschiderea cadrului didactic de a
învăța de la părinți și/sau terapeuți cum să lucreze efectiv cu un copil cu TSA este esențială
pentru succesul integrării.
Integrarea școlară a copiilor cu TSA se poate face în funcție de nivelul de afectare a
respectivei persoane, fie în unități școlare de masă, fie în unități de învățământ special.
Programele destinate copiilor autişti trebuie să ţină seama de câteva caracteristici esenţiale:
1. Autismul este o tulburare complexă caracterizată printr-o dezvoltare şi uncomportament
atipic.
2. Nu există un tipar unic al copilului autist. Fiecare persoană autistă este unică înfelul său şi
cu nevoi educaţionale strict individualizate.
3. Majoritatea copiilor cu autism (75 %) sunt afectaţi în multiple arii ale psihicului:
comunicare, gândire, motricitate, percepţie.
4. Un obiectiv important al educaţiei şi recuperării acestor copii este dezvoltarea autonomiei
personale şi dezvoltarea unor comportamente adaptative la medii din ce în cemai puţin
restrictive.
5. Programele de educaţie pentru autişti sunt deosebit de complexe, strategiile educaţionale şi
curriculum-ul trebuie să aibă ca obiectiv prioritar funcţionarea independentă a copilului.
6. Obiectivele esenţiale ale programelor educaţionale trebuie să vizeze:
· facilitarea dezvoltării sociale;
· facilitarea dezvoltării limbajului şi a comunicării;- diminuarea comportamentelor
indezirabile;
· dezvoltarea unor abilităţi necesare pentru funcţionarea independentă a copilului autist;
· sprijinirea familiei.
Intervenţia cuprinde tehnici educative şi modalităţi terapeutice diverse, personalizate:
· Terapie cognitiv – comportamentală (elemente din programul ABA): urmăreşte
îmbunătăţirea deprinderilor comportamentale adaptative ex. comunicarea şi descurajarea
comportamentelor disruptive de tipul agresităţii
· Învăţarea operantă a vorbirii (crearea unor noi căi de comunicare – PECS)
· Strategii şi tehnici de intervenţie din sistemul TEACCH
· Însuşirea deprinderilor de bază şi formarea autonomiei personale
· Terapia tulburărilor de limbaj
· Kinetoterapie
10

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
· Terapii complementare prin muzică şi artă (stimulare tactilă, vizuală şi auditivă)
· Terapie ocupaţională
La reuşita demersurilor întreprinse, considerăm că o contribuţie importantă o au şi
următoarele aspecte:
· Realizarea unui program zilnic, structurat prin adaptarea sarcinilor şcolare (învăţarea
individuală/personalizată şi în grup)
· Ambianţa creată în clasă care este una securizantă
· Sistemul de lucru în parteneriat în vederea stimulării comunicării şi implicării totale
· Utilizarea de materiale didactice, softuri educaţionale şi echipamente moderne care
asigură implementarea optimă a programelor educaţionale
· Numărul redus de elevi din grupă/clasă
· Asigurarea transportului de la/ la domiciliul elevului cu supraveghere calificată pe
toată durata acestuia
· Accent pe formarea de priceperi şi deprinderi cu precădere orientate către viitoare
posibile activităţi specifice unui Centru de zi/Atelier protejat
Programele destinate copiilor autişti trebuie să ţină seama de câteva caracteristici esenţiale:
1. Autismul este o tulburare complexă caracterizată printr-o dezvoltare şi uncomportament
atipic.
2. Nu există un tipar unic al copilului autist. Fiecare persoană autistă este unică înfelul său şi
cu nevoi educaţionale strict individualizate.
3. Majoritatea copiilor cu autism (75 %) sunt afectaţi în multiple arii ale psihicului:
comunicare, gândire, motricitate, percepţie.
4. Un obiectiv important al educaţiei şi recuperării acestor copii este dezvoltarea autonomiei
personale şi dezvoltarea unor comportamente adaptative la medii din ce în cemai puţin
restrictive.
5. Programele de educaţie pentru autişti sunt deosebit de complexe, strategiile educaţionale şi
curriculum-ul trebuie să aibă ca obiectiv prioritar funcţionarea independentă a copilului.
6. Obiectivele esenţiale ale programelor educaţionale trebuie să vizeze:
· facilitarea dezvoltării sociale;
· facilitarea dezvoltării limbajului şi a comunicării;- diminuarea comportamentelor
indezirabile;
· dezvoltarea unor abilităţi necesare pentru funcţionarea independentă a copilului autist;
· sprijinirea familiei.
11

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Planul de intervenție se adresează psihopedagogilor, dar cuprinde si sugestii pentru cadrul
didactic de la clasă/grupă, precum si pentru părinți, pentru persoanele din anturajul copilului
autist si trebuie individualizat, selectându-se domeniile prioritare, necesare realizării unor
progrese in dezvoltare.
Planul de intervenție se axează asupra domeniului comunicării funcționale, in general, al
problemelor comportamentale, precum si al autonomiei personale, vizându-se creșterea
gradului de independența.
Vom prezenta un program de intervenție personalizat pentru un copil diagnosticat cu TSA:
PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
(PIP)
Numele şi prenumele beneficiarului: S.I.
Data şi locul naşterii:
Domiciliul:

Probleme cu care se confruntă copilul/ elevul(rezultate ale evaluării complexe): întârziere în

apariţia şi dezvoltarea limbajului/ TSA/alte dificultăți: Autism infantil, retard psihomotor,
întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv. B este un băiat de 6 ani cu probleme de
dezvoltare cognitivă și de dezvoltare a limbajului.
Priorităţi pentru anul școlar 2017-2018;
Domenii / arii de intervenţie:
· Psihomotric: creşterea nivelului de dezvoltare şi coordonare psiho- motrică,orientare şi
organizare spaţio-temporală;
· Comunicare: limbajul receptiv, limbajul expresiv, răspunsul la comunicare, capacitatea
de a urma instrucţiuni;
· Cognitiv: achiziţionarea de informaţii şi menţinerea acestora;
· Socializare: imitarea, jocul, interacţiunea;
STRUCTURA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
Obiective Metode şi mijloace de Perioad Criterii minimale de apreciere Metode şi
/ realizare a de a progreselor instrumente
Conţinut interven de evaluare
uri ţie
1. Să PECS –Sistem de anul 1. Îşi aşteaptă rândul; Joc structurat
imite şi să comunicare prin școlar ce implică
12

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
se joace ; intermediul schimbului
2. Să de imagini.
comunice ( metodă folosită în
verbal vederea construirii de
şi /sau către copil a propoziţiilor
nonverbal simple cu ajutorul
; pictogramelor-„eu
3. Să vreau…”, „eu mănânc…”
achiziţion însoţite de pictogramele
reprezentând obiectul
eze
abilităţi dorit. Treptat propoziţiile
sociale vor fi dezvoltate prin
adecvate ; adăugarea de atribute „eu
vreau creionul-verde”,
4. Să pentru a răspunde la
răspundă întrebarea „ce vrei?”, „ce
corect la auzi?, învaţă să formuleze
întrebările independent propoziţii
: ce ?, pentru a începe o
cine ?, conversaţie:”eu aud”, „eu
cum ?, văd”, „eu simt”;
unde ?
când ?, de Terapia axată pe
ce ?. al comportamente
cui este ? verbale – folosită pentru
îmbunătăţirea capacităţii
ale cui
copilului de a învăţa
sunt ?
limbajul funcţional – se
5. Să lucrează la aptitudinea de
urmeze limbaj expresiv cum ar
instrucţiu fi mand-ul(formularea
nile cererilor), tactarea(come
primite şi ntariile şi denumirea
să obiectelor), completarea
finalizeze versurilor lipsă din
sarcina în cântece;
ritm
propriu ; Abilitatea limbajului
receptiv este predată
înaintea celui expresiv.
Analiza
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2021- 2. Face schimb de obiecte cu aşteptarea
2022 interlocutorul; rândului(cel
puţin doi
3. Comunică
spontan(participând la cântece, jucători);
poezii, poveşti); Observaţia ;
4. Înţelege şi respectă Chestionarea
cerinţele unui adult într-un directă,
mediu mai complex, cu mai întrebări
mulţi distractori; simple şi la
obiect;
5. Imită acţiunile
interlocutorului/interlocutorilor/ Grile de
altor copii/adulţi în cadrul evaluare/obser
jocurilor cu mişcare; vare a
6. Participă la joc şi permite comportament
ului;
prezenţa altor copii;
7. Interacţionează adecvat sau Produsele
activităţii;
minimal cu copii de aceeaşi
vârstă; Fişe de
8. Aplică noţiunile învăţate în evaluare;
cadrul programelor individuale; Fişe de lucru;
9. Acceptă o atenţie
distribuită a adultului( atunci
când adultul oferă instrucţiuni
tuturor copiilor din colectivul de
elevi);
10. Lucrează fără o recompensă
specifică şi devine tot mai
motivată de încurajarea socială;
11. Finalizează sarcina primită
sau execută parţial sarcina de
lucru;
12. Identificarea/denumirea/
clasificarea/ utilitatea obiectelor;
13. Orientarea spaţio-
temporală, distingerea unei
acțiuni față de alta, succesiunea
13
 Comportamentală evenimentelor dintr-o zi(mă
Aplicată(ABA) scol, mă spăl pe dinți, plec
la grădiniţă/ şcoală, acolo mă
DTT – Predarea prin
joc, etc), diferențierea
exerciţii distincte-
momentelor zilei, diferențierea
metoda Lovaas
zi/noapte, diferențierea și
Fiecare exerciţiu este succesiunea zilelor săptămânii,
însoţit de contactul succesiunea
vizual! anotimpurilor(schimbările din
Fiecare abilitate este natură, îmbrăcămintea specifică)
învăţată separat înainte de 14. Formarea de propoziții și
a trece la random între fraze, însușirea
comenzi.( random- atributelor(adjectivelor),
amestecarea în cadrul perceperea de concepte mare-
aceluiaşi exerciţiu a mic, diferența fată-băiat
activităţilor învăţate ( însușirea genului
anterior). substantivelor) ;
Se are în vedere:
-segmentarea abilităţilor
în paşi mici;
-predarea fiecărui pas
intensiv, până la învăţare;
-repetarea constantă a
cunoştinţelor învăţate;
-promptarea răspunsurilor
corecte şi diminuarea
treptată a promptului
până când copilul
răspunde complet
independent de fiecare
dată;
-formularea
instrucţiunilor simple,
clare şi concise;
-îmbunătăţirea limbajului
şi reducerea
comportamentelor
problemă;
14

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Metoda „Give me
5”(CE? CUM? CÂND?
UNDE? CINE?)
Ce – Tot ceea ce trebuie
să facă copilul;
Cum- modul în care
trebuie să o facă;
Când- când începe o
sarcină şi când se
termină;
Unde- în ce loc trebuie să
facă această sarcină;
Cine- sarcina o va face
el? ce face celălalt?;
Învăţarea
comportamentelor noi se
va face prin: imitare,
modelare, înlănţuire,
alăturare;
Evaluarea periodică:
– se va completa de către cadrul didactic care lucrează direct cu elevul (învățătorul clasei
și/sau învățător de sprijin) la sfârșitul perioadei de valabilitate a planului
Competențe dobândite, dificultăţi întâmpinate, metode cu impact ridicat: pozitiv și negativ
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
Revizuirea programului de intervenţie educaţional-terapeutică (în funcţie de rezultatele
evaluărilor periodice)
- se va completa de către cadrul didactic care lucrează direct cu elevul (învățătorul clasei și
/sau învățător de sprijin) la sfârșitul perioadei de valabilitate a planului
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
15

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program:
Mama va ține legătura cu specialiștii care lucrează cu copilul și îi va informa despre
schimbările de rutină, dacă acestea apar, pentru armonizarea demersului didactic, în sensul
eliminării stresului determinat de aceste schimbări asupra copilului.
Evaluarea continuă a progreselor se realizează prin notarea fiecarui raspuns al copilului si a
fiecărei schimbări de comportament. Iar reevaluarea periodică este esentială pentru stabilirea
de noi obiective în conformitate cu evoluția copilului si cu nevoile sale de dezvoltare.

16

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020