Cuprins:

Introducere

1.Capitolul I:Economia si stiinta economica.

I.1.Definirea economiei si stiintei economice.
I.2.Nevoi umane.Clasificare si caracteristici.
I.3. Activitatea economica.Componentele activitatii economice.

2.Capitolul II:Sistemul stiintelor economice

II.1.Structura stiintelor economice.

3.Capitolul III:Evolutia economiei ca stiinta.

4.Capitolul IV:Economia de piata.

IV.1.Principalele tipuri de piata.

Rezumat.

Bibliografie.

Anexe.

Introducere:

Daca cerem de la un simplu trecator o definitie a ECONOMIEI,cu siguranta acesta va vorbi

despre bani,despre valoarea lucrurilor,bogatiile tarii si a persoanelor.Iar referitor la problemele
economice acesta va spune despre crestere a preturilor,somajul ,disponibilizari.Potrivit difinitiei
date de dictionarul explicativ a limbii romane, economia reperzinta ansamblul activitatii umane
desfasurate in sfera productiei,distribuitie si consumului bunurilor material si serviciilor.
Lionnel Robbins da urmatoarea difinitie economiei:"Economia este o stiinta care studiaza
relatiile dintre scopuri si mijloace reduse, susceptibile de uz antealternative"Aceasta difinitie
este prea ampla insa ,in ceea ce priveste numarul de teme abordat,dar de asemeni este larga si in
ceea ce priveste subiectele deciziilor economice.

CapitolulI:Economia si stiinta economicaI.1.Definirea

economieisistiinteieconomice.

Din limbagreacatermenul de economie se traduce:oicos-casasi nomos-

conducere.Economiastudiazamodulalocariimijloacelor rare in scopurialternative.Deoarece are
ca obiect de studiuactivitateaumana,spunem ca
economiaesteostiintasociala.Stiintaeconomicaeste o componentafoarteimportanta a sistemului
de stiintecontemporane. Definireastiinteieconomicesi a
roluluieiînpregatireaprofesionalaaredreptpunct de plecarestudiereanevoilorsiresurselor,
aactivitatiieconomice, afenomenelorsiproceseloreconomice.

I.2.Nevoi umane.Clasificaresicaracteristici.

Înfunctie de diferitecriterii de clasificare, nevoileumane pot fi grupateîn: nevoinaturale,

socialesi rationale; nevoiprimaresisuperioare; nevoiindividuale, de grupsigenerale ale societatii
etc. Însa, indiferent de tipul lor, nevoile au câtevacaracteristici:
a) Caracteruldinamic, însensul ca, de la o perioada la alta, au loc
modificariînstructurasinivelulcalitativ al cerintelor de consum.
b) b) Sunt reproductibile sauregenerabile, însensul ca
satisfacereauneinevoisauaalteiadureazanumai un anumittimp, dupa care se manifesta
din nou;
c) c) Caracterulcomplementar, însensul ca satisfacereauneinevoigenereaza o alta;
d) d) Sunt concurente, însensul ca unele se extind, iaraltele se
restrângavândlocsisubstituireaunora cu altele.
Omul este o fiintatridimensionala:biologică, socialăşiraţională.
Nevoileumane apar,maiîntâi, sub forma a ceeaceoameniiresimt direct sau ca fiindu-le
necesarpentruexistenţă, pentruformarea şidezvoltarea lor. Nevoileumane se
manifestă ca un sistemintegrat şidinamic de cerinţe,ordonateşiierarhizateînfuncţie
de loculşi rolul lor încadrulvieţiisociale.Nevoileumanereprezintăcerinţeleoamenilor
de aşiînsuşibunuri, toateacesteadevenindnevoi
efective-reale -
corespunzătorgraduluiatinsîndezvoltareasocietăţiişicapacitateaoamenilor de a
conştientizaacestecerinţe.
Nevoileumane se caracterizeazăprinanumite trăsături:

1) Nevoileumane sunt nelimitate ca număr;

2) Nevoileumane sunt limitateîn capacitate, satisfacereaunei anumitenevoi
presupuneconsumareauneicantităţi date dintr -un bun material sauserviciu;
3) Nevoileumane sunt concurente, unele nevoi se extindîndetrimentul altora,deoarece se
înlocuiescîntreele;
4) Nevoileumane sunt complementare, evoluând de celemai multeori însensuriidentice;
5) Orice nevoie umană se stinge prin satisfacere.

Nevoile(trebuinţele) economicesintuna din

celemaiimportantecomponenetealenevoilorumanesireprezintă o cerinţeobiectiva ale
vieţiiumane,

ale existenţeişidezvoltăriipurtătorilor lor indivizii, grupărilesociale, statele,

naţiunile, societateaînansamblulei.
Nevoile (trebuinţele) economice se caracterizeazăprinurmătoareletrăsături:
1) reprezintăşiexprimă o stare de
necesitateobiectivăiminentăindivizilorşicolectivităţilorumane, manifestându-se
ca impulsiniţial şi ca scop
permanent al tuturoractivităţiloreconomice;
2) au caracteristoric, devenindnelimitate ca numărşimanifestându-se sub
forma principiuluicreşteriişidiversificăriitrebuinţelor;
3) au o dublă determinare:• obiectivă, fiindrezultatulcondiţiilor de viaţăexistente la
un momentdatînsocietate, depinzând de gradul de civilizaţie şicultură
al populaţiei;• subiectivă, adicănevoileeconomicedepind de factoribiologici,sociali,
psihologici, morali, tradiţii, obiceiuri, fiecareindividdevenindunsubiect economic
care constată cât de mare esteintensitateatrebuinţei sale;
4) între amplificarea nevoiloreconomice (nelimitate) şiresurseleeconomice
(limitate) există o contradicţie care se manifestăprin legeararităţiiresurselor,
adicăresurseleşibunurile sunt relativlimitate, rare încomparaţiecunevoile;
5) oricenevoieeconomicăsatisfăcutărenaşte cu timpul, având o anumită
periodicitate;
6) intensitateaunei nevoi se aflăînpermanenţăînraport invers proporţional cu gradul
de satisfacereaacesteia;
7) au caracter complex, prezentându-se ca o mulţime de trebuinţecomplementare,
concurenteşisubstituibile.Trebuinţeleeconomice sunt organic şiindestructibil legate
de intereseleeconomicecare pot fi definite ca fiind forma de manifestare a
trebuinţeloreconomice.

Intereseleeconomice pot fi clasificateastfel:

1) Din punct de vedere al purtătorilor intereselor se disting:
a. intereseeconomice individuale, particulare, private;
b. intereseeconomice ale microgrupurilorsociale, întreprinderilor,organizaţiilor cu
caracter local;
c. intereseeconomicenaţionale, statale, denumiteşiinteresegenerale;
d. interese economice internaţionale;
e. intereseeconomicemondiale, planetare.
2) Din punct de vedere al roluluiîndeplinitînviaţaeconomică a societăţii:
a. interese economice fundamentale;
b. intereseeconomicenefundamentale, secundare, terţiare etc.
3) Din punct de vedere al caracteruluilegăturilor cu subiecţiipurtători se
disting:a. interese economice directe;
b. intereseeconomiceindirecte.
4) Din punct de vedere al durateimanifestării lor întimp se disting:
a. interesepermanente;
b. intereseperiodice;c.interese rare.

Orice
activitate umană presupuneutilizareade resurse specifice, în cantităţideterminateşi
de calitateadecvată.Resurseleeconomicereprezintăansamblulelementeloratrase care
sunt efectivutilizatepentruproducereaşiobţinerea de
bunurimaterialeşiservicii.Resurselenaturale, împreună cu celeumane,
formeazăresurseleprimare, alăturide care, o
importanţădeosebitărevine resurseloreconomice derivate, care
reprezintărezultatulfolosirii şiacumulăriiresurselor primare,
potenţândeficienţa utilizăriituturor
resurseloreconomice.

I.3.
Activitateaeconomica.Componenteleactivitatiieconomi
ce.
Activitateaeconomica este o componentafundamentalaaactiuniiumane, încadrulcareia,
prinalocareasifolosirearesurseloreconomice, au loc procesele de productie, de circulatie, de
distributie siconsum de bunurisiservicii, în vedereasatisfaceriitrebuintelor.

Elementele care definesccircuitul economic sunt:

1. activitatileeconomice;
2. subiectii economici;
3. tranzactiile;
4. obiectulacestora.
1. Activitatileeconomiceconstituiecauzatranzactiilor, deci se refera la totalitateaoperatiilor care
urmarescsatisfacereatrebuintelor cu bunurieconomice. Existatreimaricategorii de operatii:
a) operatii cu bunurisi servicii, care privescproductia, schimbul siconsumul;
b) operatii de repartitie, prin care se efectueaza formarea si distribuireaveniturilor
legate deproductie;
c) operatii financiare, care privesc modificarea volumului activelor sau pasivelor.Cu o
altadefinitiemultmaisimpla,putemspune ca
activitateaeconomicaeste productiasocialasieste compusa din 4 faze principale:
I faza-faza de productie.Realizareaproductieipresupuneprezenta a 3 factori:
a)forta de munca;
b)mijloacele de munca;
c)obiectulmuncii.
II faza-faza de repartitie.Repartitiaesteconditionata de
aparitiaproprietatiiprivateasupraresureseloreconomice.Secunosc 2 modalitati de
repartitie:dupanecesitateasocietatiisicerereapietiisidupalimita de fonduripracticata in tarile cu
economiamixtaorientatespreeconomia de comanda.
III faza-faza de schimb.Schimbulapare in urmadiviziuniisociale a
muncii,proprietatea private,necesitatea de realizare a surplusului.
IVfaza-faza de consum.Consumulpresupunesatisfacereanecesitatiiprinconsumul
de bunuri siresurse.Consumulpoate fi de douafeluri:
consumintermediarsiconsumfinal.Consumulintermediar se refera la
folosireaunorbunurieconomicepentru producereaaltorbunuripierzându-
sicaracteristicileinitialesidobândindaltele noi.Consumul final se refera la
utilizareabunurilor de consum în mod
personalsaucolectivpentrusatisfacereanevoilordirecte.Primasi ultima
fazasintcategoriieconomicegenerale,iar a douasi a treiasintspecifice.
CapitolulII:Sistemulstiintelor economiceII.1.Structura
stiinteloreconomice.

Stiintaeconomicareprezinta o componentadeosebit de importanta a

sistemului destiintecontemporane. Orice
activitateeconomicapresupunepromovareacriteriuluiderationalitate, calculestiintifice, o
anumitatehnica de gândireeconomica, un
anumitcomportamentîngestionarearesurselorsiînadoptareadeciziilor.
Definireastiinteieconomicesi a roluluieiînpregatireaprofesionala are dreptpunct de
plecarestudiereanevoilorsiresurselor, a activitatiieconomice, a
fenomenelorsiproceseloreconomice.Economiapolitica face parte din mareafamilie a
stiinteieconomice.Initialeaseidentifica cu intreagastiintaeconomica.Ulterior,s-a detasatintr-o
disciplinaseparata,odata cu delimitareadomeniuluieconomiei in
viatasocietatiisiconstituireaacestuiacaobiect de cercetarestiintifica. Formareastiinteieconomice a
raspunsunor imperative ale vietiieconomice,necesitatide a aseza pe
principiulrationalitatiieconomiceactiunileagentilor in
vedereadepasiriidecalajuluidintreresurselelimitatesinevoilenelimitate.Problemaesentiala a
stiinteieconomiceconsta in asimilarea de catreagentii a principiilor ,metodelor,tehnicilor
in bazacaroraeisapoatadepasiconstringerile generate de insuficientaresurselor in
raportcunevoile, la un moment dat.
Economia economica se clasifica in urmatoarelecategorii:
-economiasociala
-economiapolitica
-politicaeconomica-
stiintaeconomieifinanciare care cuprindea, la rindulei:
Economia politica ,studiindraporturilecelemaigeneralece se nascintreoameniinactivitatea lor
economica,formuleazaintr-o forma
foartegeneralizatateoriille,conceptele,principiile,categoriilecelemaicuprinzatoare care
privescviataeconomica,economianationalainansamblu.Intreeconomiapoliticasicelelaltestiinteec
onomiceexista un permanent schimb de informatii pe
temeiulcaruiateoriaeconomicaseimbogateste,iarstiinteleeconomiceisiinfrumuseteazamai bine
propiul arsenal deconcepte,metode,tehnici etc.de cercetaresianaliza.
CapitolulIII:Evolutiaeconomiei ca stiinta.

Sedistingurmatoareleetape in evolutiaeconomiei:a)scoalafiziocrata,reprezentata de Francois

Quesnay(anexa nr.1),A..R..J. Turgot(sec.XVIII),a elaborat o conceptie de
ansambluasupraeconomieiconsiderata a fi unorganismviu cu legi interne proprii care
estedominata de o ordinenaturala.Quesnayaelaboratprimul model macroeconomic de asamblu
care a pus in lumina conditiiledeechilibrupentru ca ceonomiasafunctioneze
normal; b)scoala clasica(sfirsitul sec.18-inceputul sec.19), avind ca reprezentantide
seama peAdam Smith(anexa nr.2),David Ricardo, J. Stuart
–
Mill in A ngliasiJ.B.SayinFranta,considera ca economiaesteguvernata de leginaturale pe
bazacarora se
de multi economisticontemporani ca fiindinitiatoruluneinoiconceptiicare a produs o revolutie in
gindireaeconomica .Keynes punebazeleuneinoiteorii cu privire la
evolutiaeconomiei.Miscareaacesteia nu maiestenumairezultatul
autoreglarii prin mecanismele pietei, ci ea face nacesara interventia statului pentru
a realizaechilibrul in economie.Unconceptiekeynesiana,dezvoltareareprezentata de
crestereavenitului national ,estevariabiladependenta de
consumulpopulatieisipreferinteintreprinzatorilorpentruinvestitii ,considerate
variabiledependente;e)nouascoalaeconomica,reprezentata de
sintezadintreneoclasicismsikeynesism,avindca exponent pe Paul Samuelson(anexa nr.3)
reconoasteroluldeterminat al pieteiinmiscareaeconomica .Dar,
totodata,impuneinterventiastatului in economie cu mausrimoderatoare ,de corijare care
saeliminedisfunctionalitatile din viataeconomica.Unlocdeosebit ,un loc de seama in
scoalaneoeconomica il ocupamonatarismul,initiatsisustinut de Milton
Friedman,economistamerican ,animatorulscoliimonetariste de laCambridge,caresustine ca
reglareacirculatieibanesticonstituiefactorul principal princarepoate fi
influentatadezvoltareaeconomica.
CapitolulIV:Economia de piata.
In economiilecontemporanesicele ale viitorului,piataestesivaramineinstitutiacentral in
jurulcareeagraviteazaviataeconomica.Piata a parut cu multesecoleinurma,o data cu economia
de schimb,ca un fragil canal de
comunicatieintreproducatoriispecoalizati,autonomisiconsumatoriiindependent.Sepoateconsider
a ca piataeste:
a)spatial economic in care se intilnescmaimultsaumaiputin direct
siacctioneazadininterescumparatorii(in calitate de agenti ai cererii),vinzatori(ca agenti ai
ofertei),iarinunelecazuri diverse categorii de intermediari. b)locul de intilnire la un moment
dat a dorintelorcumparatorilor cu dorintele producatorilorc)un ansamblu de mijloace
de comunicatieprin care vinzatoriisicumparatoriiseinformeazareciproc a ceeacedispun,deceeace
au nevoiesiasuprapreturilorcerutesi propuseinainte de a
incheeia siefectuatranzactiile.d)estelocul de nanifestare a
concurentei,acompetitieidintreagentii cu
intereseidenticesauapropiate.Concurenta,competitiaesteprezenta in
totiporiiuneieconomiilibere,dar
eaiese in evident,devineperceptibila”cuochiulliber”incadrulpietii.
Piata poatesaaibarolpasiv,cumestecazuleconomiilor de schimb cu
piatacontrolatasirol active,incazul economiilor de schimb pe
piata concurentiala.Rolulpasiv sereduce la desfasurareaactelor de vinzare-
cumparare,lapreturistabilite de stat,faraoinfluentasemnificativa in
alocarearesurseloreconomicesi in apreciereaeficienteiutilizarii.Rolul active se concretizeaza in
contributiadirecta la
alocarearesurselor,prinmecanismelecereriisiofertei,laviabilitateasaunonviabilitateaactivitatiiecon
omice.
IV.1 Principaleletipuri de piata.
Economia de schimb, in care piata are un rolhotaritor in alocareasiutilizarearesurselor ca si in
organizarea,
gestionareasireglareaeconomieinationalepresupuneexistentasirespectivfunctionareasimultana a
maimultortipuri de piata. In
consecinta piata trebuie privita prin prisma elementelor sale componente, deoarice i
n realitate eareprezinta un sistem de piete, fiindformata din maimultesegmenteintre care
existarelatii de interconditionare, de dependentareciproca.Dinpunct de vedere al
obiectuluitranzitiei de vinzaresicumparare se distingurmatoareletipuri de piete:-
piatabunurilorsiserviciilor;-piatafactorilor de productie- formata la rindulsau din:
piataresurselornaturale(inclusivpamintul), piatacapitaluluisititlurilor de valori, piatafortei de
munca;-piatamonetara, financiara, ect.Acestepiete nu reprezinta in sine pieteunice, ci
sintconstituite la rindul lor din alte piete.
De exemplu: piatabunurilorsi serviciilor cuprinde maimulte pietesectorialececoresp
undbunurilorsiserviciilorprodusesicumparate in societate, grupatedupadiversecriterii in
categoriimaigeneralesauspecializate (piatabunurilor de
consum, piata mijloacelor de productie, piata serviciilor, piata automombililor, piata
rulmentilor,ect.). Piata muncii nu este o singurapiata ci tot atitea cite
domenii profisionaleexista, iar in cadrulacestora, cite specializarisint, fiecare cu
grad diferit.Dinpunct de vedere al extinderiiteritorialeexista: piatalocala, piataregionala,
piatanationalasipiatamondiala,careformeaza un tot intreg, ele se intrepatund, seinfluenteazasi se
determinareciproc.
Rezumat

:
Economia (Economics)
estestiintafundamentalsociala,ocupândloculcentralînsistemulstiinteloreconomice.

Existentaindividualuiinsocietateesteconditionatademodulîncaresuntsatisfacute
nevoile.
Satisfacereanevoiloresteconditionatadeexistenta
resurselor
,acarorcaracteristicaprincipalaeste
raritatea.
Structurareacunostineloreconomiceînfunctiedecaracterullorteoreticexplicativsauaplicativ,audusladelimitarea
economiei pozitive
de
economianormative
.
Insusireastiinteieconomicearesemnificatiecognitiva,permiteintelegereafenomenelor
siproceseloreconomice,ajuta la sporireaeficienteiactivitatii practice.

Cumoriceeconomieesteoeconomiedeschimb,rationamentelenupotfifacuteînafarainfluentelorexercitatede
piata de desfacere.
Delimitareaetapelorînformareasidezvoltareastiinteieconomice presupune identificarea a unor
idei
despreeconomie.Infunctiedeacesteasepotdistingemaimulteetapeînevolutiacunoasteriistiintificeaactivitatiieconomice:fizocrat,clasic,
neoclasic,keynesian,postkeynesiansinouascoalaeconomica.