TEMA Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil

TIMP ALOCAT: 2 ore

CUPRINS
1. Ocrotirea majorului (capabilului) prin tutelă specială și consiliere judiciară
2. Curatela capabilului

Obiectivele unității de învățare:

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

- Înțelegeți principiile și mecanismele ocrotirii majorului prin tutelă specială și consiliere

judiciară.
- Delimitați curatela capabilului de alte măsuri de ocrotire, prin prisma deosebirilor ei de premisă
și rațiuni, precum și prin prisma regimului juridic aplicabil.

OCROTIREA MAJORULUI.

I. TEORIE.

1. OCROTIREA PERSOANELOR CU FACULTĂȚI MINTALE DETERIORATE.

Tradițional, a doua categorie de persoane care sunt supuse măsurilor de ocrotire era aceea a persoanelor
care din motive medicale (alienație si debilitate mintală) nu sunt in măsura sa se îngrijească de bunurile
lor, caz in care Codul civil prevedea, în forma sa inițială, punerea sub interdicție judecătorească (art.
164 şi 154 NCC si urm).

Reglementarea privind punerea sub interdicție a fost însă declarată neconstituțională prin Decizia nr. 601
din 16 iulie 2020 a Curții Constituționale a României publicată în Monitorul Oficial nr. 88 din 27 ianuarie
2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil. CCR
a reținut că măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească nu cuprinde și suficiente garanții
care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Atunci când se
reglementează o măsură de ocrotire, legiuitorul trebuie să ia în considerare faptul că pot exista diferite
grade de incapacitate, iar deficiența mintală poate varia în timp. Lipsa capacității psihice sau a
discernământului poate lua diferite forme, fiind, spre exemplu, totală/parțială sau
reversibilă/ireversibilă, situație care reclamă instituirea unor măsuri de ocrotire adaptate, adecvate
realității și care nu se regăsesc în reglementarea măsurii interdicției judecătorești. Prin urmare, diferitelor
grade de dizabilitate trebuie să le fie atașate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în
reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluții proporționale.

a. Noțiune și principii.

Persoanele capabile care nu se pot îngriji de interesele lor ca urmare a deteriorării facultăților mintale și
care au nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței pot beneficia de consiliere judiciară sau tutelă
specială, dacă această măsură este necesară pentru exercitarea capacității lor civile, în condișii de egalitate
cu alte persoane.
Reglementarea generală. În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 140/2022, privind unele măsuri de
ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale şi completarea altor acte normative.
Această lege împreună cu art. 164-185 NCC și art. 936-9437 NCPC formează reglementarea generală
în materie.

Principii:
➢ demnitatea umană - 104(3) NCC
➢ autonomia persoanei - 104(3) NCC, în sensul conservării: voinţei, nevoilor şi preferinţelor; ➢
proporționalitate - 104(4) NCC, în sesul că se dispune:

(i) pentru cel mai scurt termen posibil,

(ii) numai în caz de necesitate, şi
(iii) sunt proporţionale şi individualizate în funcţie de gradul de alterare a facultăţilor mintale, precum şi
de necesităţile persoanei ocrotite şi circumstanţele în care aceasta se găseşte. ➢ subsidiaritate - 104(5)
NCC. Numai în cazul în care instanţa apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei
ocrotite instituirea măsurii asistenţei pentru încheierea actelor juridice, aplicarea regulilor de drept comun
în materia reprezentării, a celor referitoare la drepturile şi obligaţiile soţilor sau încuviinţarea unui mandat
de ocrotire încheiat de persoana în cauză.

b. Caracterele juridice:
➢ este vorba de o măsura de ocrotire;
➢ este o măsura de ocrotire cu caracter judiciar (judecătorească).
Prin urmare, chiar daca este vorba de persoane pt. care s-a prescris internarea intr-un spital de
neuro-psihiatrie, acele persoane, cat timp nu sunt supuse uneia dintre măsurile de protecție ca atare, se
bucura in continuare de capacitate deplina de exercițiu, daca au peste 18 ani, sau, daca au 14-18 ani, de
capacitate de exercițiu restrânsă. Așadar, nu orice persoană care este sub tratament medical sau chiar
diagnosticată cu alienație/debilitate mintală ori pur și simplu ale facultățile mintale deterioarate, poate fi
considerata si lipsita de capacitate de exercițiu.

c. Domeniu de aplicare ratione personae.

Nu doar majorii (capabilii) pot fi supuși măsurilor care afectează capacitatea de exercițiu, ci și minorii cu
capacitate restrânsă (mai precis minorii de 14-18 ani).

d. Condiții.

Lipsirea în tot sau în parte de capacitate de exercitiu, măsură gravă de atingere a capacității, justifică de
ce aceste măsuri au loc exclusiv in condițiile prevăzute de art. 164 NCC:

➢ care nu se poate îngriji singur de interesele sale;

➢ din cauza unei deteriorări a facultăţilor mintale temporare/permanente, respective parţiale/totale

stabilite prin evaluare medical/evaluare psihosocială

➢ care are nevoie de sprijin pentru (i) formarea voinţei sau (ii) exprimarea voinţei ➢ dacă luarea acestei
măsuri este necesară

Art. 211 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a NCC dădea definiţii de ordin medical care
trebuie luate in considerare. În sensul Codului civil, precum şi al legislaţiei civile în vigoare, prin
expresiile alienaţie mintală sau debilitate mintală se înţelege o boală psihică ori un handicap psihic ce
determină incompetenţa psihică a persoanei de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social
juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile. Acum chestiunea este
reglementată tehnic prin Metodologie aprobată prin OMS 3423/2022 privind aprobarea metodologiei şi
a raportului de evaluare medicală şi psihologică a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale
în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire

e. Procedura de instituire.

Procedura , este reglementată de art. 168 NCC și de către Codul de procedură civilă și cuprinde:

a. o faza necontradictorie (inclusiv internarea pentru consult medical);

b. faza contradictorie (cu participare procuror, ascultarea persoanei vizate), cu următoarele etape:

(i) cerere la instanță - la cererea persoanelor prevăzute de art. 111 NCC;

(ii) probe medicale;
(iii) decizie instanță care stabilește măsura și limitele materiale și temporale 3/5/15 ani, după caz, cf. art.
168(2)(3) NCC.
(iv) numirea tutorelui - art. 170 NCC. Acesta poate fi desemnat în prealabil de către cel ocrotit1, caz în

1
Ca o noutate legislativă, s-a reglementat mandatul de ocrotire – ca o specie a contractului de mandat – prin normele
speciale din art. 20291-art. 202910 C. civ., introduse prin Legea nr. 140/2022. Mandatul de ocrotire este acea specie
de contract de mandat prin care o persoană cu capacitate deplină de exercițiu sau o persoană ocrotită prin consiliere
judiciară, în calitatea de mandant, conferă unui mandatar sarcina de a exercita ocrotirea mandantului însuși sau, în
cazurile prevăzute de lege, a unei rude a mandantului, prin reprezentarea la încheierea de acte juridice și prin
efectuarea de fapte juridice, sub condiția survenirii unei deteriorări a facultăților mintale ale mandantului, de natură
să îl împiedice pe acesta să se îngrijească de propria persoană ori de administrarea bunurilor sale sau de persoana
care poate fi numit de către instanță, sau, în lipsa acestuia, instanța de tutela va numi cu prioritate un soț,
părinte, rudă, afin, după distincțiile prevăzute de art. 170 C. civ.

f. Efectele măsurilor de protecție.

➢instituirea tutelei speciale - pierderea capacitații de exercitiu a persoanei - se aplică:

(i) în principal, cu prioritate, măsurile stabilite de către instanța de judecată – reprezentare sau
încuviințarea unor acte juridice și
(ii) în completare regulile de la tutelă [art. 171(2) NCC].

Persoana îşi păstrează însă capacitatea de folosință.

➢ instituirea consilierii judiciare – capacitate de esxercițiu restrânsă - se aplică:

(i) în principal, cu prioritate, măsurile stabilite de către instanța de judecată – reprezentare sau
încuviințarea unor acte juridice și
(ii) în completare se aplică regulile de la minorul 14-18 ani [art. 171(1) NCC].

Persoana îşi păstrează însă capacitatea de folosință.

Efectele se produc de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, dar pentru terți de la data
măsurilor de publicitate, sau prin cunoaștere efectivă - art. 169 NCC.

f. Încetarea măsurilor. Cazuri.

➢ moartea celui ocrotit;
➢ prin ridicarea ei - dacă motivele pentru care s-au dispus măsurile au încetat, legea prevedea ridicarea
lor, prin simetrie, tot în temeiul unei hotărâri judecătorești;
➢ înlocuirea ei prin altă măsură, tot în temeiul unei hotărâri judecătorești;
➢ la expirarea duratei pentru care a fost instituită.

O ultima categorie de persoane care necesita ocrotire este aceea a majorilor aflați in situații deosebite.
Ocrotirea se realizează prin curatela prevăzută de art. 278 NCC si următoarele.

2. CURATELA CAPABILULUI.

a. Noțiune. Măsură de ocrotire a capabilului, fără privarea acestuia de capacitate, în cazurile și condițiile
prevăzute de lege.

și bunurile unei persoane aflate sub ocrotirea mandantului, precum și sub condiția încuviințării mandatului de către
instanța de tutelă. Mandatul de ocrotire nu devine eficace decât prin încuviințarea sa judiciară [art. 2029 1alin. (4)
C. civ.].
Deşi forma de ocrotire poartă numele tot de curatelă, trebuie menţionate elementele specifice fata de
curatela specială, cu care nu trebuie confundată!

b. Caractere. Curatela majorului este si ea o măsura care poate fi temporara, dar care poate fi dispusa
numai pentru cazurile prevăzute de lege.

c. Cazuri. Vz. art. 178 NCC:

a) dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o persoană, deşi capabilă, nu
poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din
motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator;
b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi capabilă, nu poate, nici personal,
nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o
persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un
administrator general;
d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau
un administrator general.
Cazurile menţionate nu sunt exclusive, curatela aplicându-se şi pentru alte cazuri special prevăzute
de lege (e.g. curatela succesorală art. 1117 NCC, art. 1718, 1736 NCC).

d. Procedură. Curatorul este numit de către instanță (de tutelă).

e. Efecte. Cel reprezentat nu îşi pierde capacitatea de exerciţiu ca urmare a instituirii măsurii.

f. Regulile aplicabile. Suprviețuirea capacității explică de ce regulile aplicabile nu sunt cele de la

tutelă, puterile curatorului fiind reglementate prin trimitere la regulile de la mandat care se aplica in mod
corespunzător, in afara cazului in care instanța prevede ca acesta sa lucreze ca un administrator simplu
(art. 795 NCC).
O consecinţă a conservării capacităţii de exerciţiu a persoanei ocrotite este şi aceea că ocrotitorul
nu poate decide împotriva voinţei celui ocrotit, care poate încheia acte fără curator.

g. Încetare
➢ când au dispărut cauzele;
➢ când încetează funcția curatorului: (i) deces; (ii) înlocuire; (iii) îndepărtare.

h. Răspunderea curatorului, este de obicei patrimonială – contractuală, aplicându-se regulile de la

contractual de mandat .

3. ASISTENȚA PENTRU ÎNCHEIEREA DE ACTE JURDICE.

a. Noțiune. Asistența la încheierea actelor juridice este acea măsură de ocrotire dispusă de către notarul
public, sub supravegherea instanței de tutelă, la cererea persoanei care, din cauza unei dizabilități
intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, pentru a-și administra
patrimoniul și pentru a-și exercita în general drepturile și libertățile civile, măsură care, fără să afecteze
capacitatea de exercițiu a celui ocrotit, permite asistentului să îl asiste pe acesta în formarea și exprimarea
voinței sale pentru încheierea de acte juridice.

b. Reglementare.
1) art. 1-6 din Legea nr. 140/2022;
2) art. 1381-1385 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.

c. Caractere juridice.

(i) Nu afectează capacitatea de exercițiu a ocrotitului. Ocrotitul rămâne liber să hotărască și să încheie
acte juridice singur, sau chiar împotriva consilierii primite de la asistent.

(ii) Se exercită sub control. Anual sau la împlinirea perioadei (mai scurte) pentru care a fost numit,
asistentul trebuie să prezinte rapoarte privind activitatea sa către autoritatea (administrativă) tutelară,
care exercită și supravegherea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor asistentului [art. 5 alin. (1)-(2)].

(iii) Gratuitate. Asistența este, în toate cazurile, o sarcină gratuită, cel ocrotit având însă obligația de a
restitui asistentului cheltuielile rezonabile făcute de către cel din urmă în îndeplinirea sarcinii sale [art. 4
alin. (2)-(3) din Legea nr. 140/2022].

d. Încetare - de plin drept, la împlinirea termenului pentru care a fost instituită;

- prin încheierea notarului public, la cererea persoanei ocrotite;
- ca urmare a instituirii uneia dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Codul civil; - în caz de admitere, de
către instanța de tutelă, a unei plângeri față de asistent;
- prin renunțarea expresă a asistentului, lipsa oricărei alte cerințe în Legea nr. 140/2022 lăsând să se
înțeleagă că renunțarea poate fi discreționară, deci nu presupune justificarea anumitor motive;
- prin decesul celui care beneficiază de asistență.

II. Verificarea cunoștințelor

1. Curatela: a) este obligatorie pentru cel desemnat curator, în sensul că acesta nu poate refuza sarcina;
b) este obligatoriu de instituit în cazul în care o persoană lipseşte îndelungat de la domiciliul său, chiar
dacă aceasta a lăsat un mandatar care să se ocupe de afacerile sale.
c) capabilului este guvernată, în principiu, de regulile instituite în materie de mandat.

2. În cazul declarării judecătoreşti a morţii, cel declarat mort: a) îşi pierde capacitatea de folosinţă de la
data rămânerii definitive a hotărârii; b) nu îşi poate redobândi bunurile de la moştenitorii săi dacă aceştia
sunt de bună credinţă la data dobândirii; c) poate cere anularea hotărârii declarative de moarte oricând,
fără a fi ţinut de un termen de prescripţie.

3. Actele de dispoziţie încheiate de către cel supus măsurii tutelei speciale: a) sunt nule pentru lipsa
capacităţii de folosinţă a acestuia; b) vor putea fi anulate pentru incapacitate numai dacă cealaltă parte a
cunoscut măsura de protecție; c) sunt anulabile fără a fi nevoie de dovada unui prejudiciu.