Alexandru Prisac

4.2. PROCEDURA PRIVIND MĂSURILE DE OCROTIRE

(INTENTAREA, DOMENIUL DE APLICARE
ȘI COMPETENȚA JURISDICȚIONALĂ )

4.2. PROCEDURE CONCERNING MEASURES TO PROTECTION

(INTENDATION, FIELD OF APPLICATION
AND JURISDICTIONAL COMPETENCE)

Summary
In this article is analized the protection measures procedure in the light of
three aspects: the initiation of proceedings, scope, and jurisdiction. On the whole,
the peculiarities of this particular procedure are highlighted, which are related to
the general jurisdiction of the court in this matter.
The procedural safeguards of the protected person in the course of this proce-
dure and the court’s attributions in the application of these measures as the only
judicial body empowered with their establishment are analyzed.
As a relatively new procedure for the system of civil procedural law of the
Republic of Moldova, this article highlighted the most important aspects regarding
the compensatory character of the general jurisdiction of the courts of law in the
examination of these civil cases.

Procedura privind măsurile de ocrotire a fost introdusă în Codul de proce-

dură civilă al Republicii Moldova relativ recent, prin Legea nr. 66 din 13.04.2017
cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative.1 Originea aces-
tor prevederi legale privind măsurile de ocrotire judiciară pornește de la Re-
comandarea nr. R (99) 41 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre privind
Principiile privitoare la protecția juridică a adulților incapabili (23 februarie
1999). Potrivit principiului din această recomandare - ,,Flexibilitatea în măsu-
ra juridică”, măsurile de ocrotire și alte mecanisme juridice destinate asigurării
ocrotirii intereselor personale și economice ale adulților incapabili ar trebui să
fie suficient de largi și flexibile pentru a permite adoptarea unei măsuri juridice
potrivite pentru diferite grade de incapacitate și pentru o varietate de situații.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Convenția ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabilități din 13 decembrie 20062 ,,Statele părţi reafirmă că persoanele cu
1
Legea nr. 66 din 13.04.2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative.
Publicat: 21.06.2013 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 130-134.
2
Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York la 13
decembrie 2006. Ratificată prin Legea nr. 166 din 09.07.2010 pentru ratificarea Convenției
Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Publicat: 23.07.2010
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 126-128/428.

430

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 430 04.06.2019 15:47:17

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

dizabilităţi au dreptul la recunoașterea, oriunde s-ar afla, a capacităţii lor juri-

dice.” Astfel, exista necesitatea de a nu lipsi total de capacitate de exercițiu civilă
sau procesuală persoana care, în urma unei boli mintale ori a unei deficiențe
fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conștientiza acțiunile
sale ori exprima voința. În sensul prevederilor art. 12 alin. (1) și (4) din
Convenția menționată mai sus, Curtea Constituțională prin Hotărîrea nr. 33
din 17.11.2016 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul
civil și Codul de procedură civilă ale Republicii Moldova,3 ,,deși persoanele cu
dizabilități mintale au dreptul la recunoașterea, oriunde s-ar afla, a capacităţii
lor juridice, este posibilă aplicarea unor măsuri de protecție asupra acestora,
adaptate la situaţia particulară a persoanei”. Astfel, legiuitorul moldav a adaptat
normele Codului de procedură civilă la dezideratele internaționale în aceas-
tă materie, pentru ca persoana cu dizabilități mintale să aibă, pe de o parte,
posibilitate de a exercita drepturi procesuale civile, iar pe de altă parte, de a fi
supusă anumitor măsuri de ocrotire.
În art. 302 din CPC nu doar domeniul de aplicare a reglementărilor ce
ține de procedura privind măsurile de ocrotire, dar și competența genera-
lă a instanțelor judecătorești în soluționarea acestor pricini (alin. (1)), cât și
competența jurisdicțională teritorială (alin. (2)).
În procedura privind măsurile de ocrotire se examinează:
a) pricinile de instituire, reînnoire sau revocare a unei măsuri de ocrotire
judiciare (ocrotire provizorie, tutelă sau curatelă).
Temeiul măsurilor de ocrotire este prevăzut în art. 481 din Codul civil al
RM, care prevede: ,,Persoana fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit
capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală și care, în urma unei boli
mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în
mod deplin, conștientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate beneficia de o
măsură de ocrotire, instituită în funcţie de starea sau situaţia sa.”
Măsurile de ocrotire pot fi contractuale (contractul de asistenţă, mandatul
de ocrotire în viitor) și judiciare (ocrotirea provizorie, curatela, tutela). Astfel,
instanța de judecată poate institui următoarele trei măsuri de ocrotire judiciară:
- ocrotirea provizorie se instituie în privința persoanei fizice care a atins
majoratul sau care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale legală

3
Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 33 din 17.11.2016 pentru
controlul constituționalității unor prevederi din Codul civil și Codul de procedură civilă ale
Republicii Moldova (drepturile și libertățile persanelor cu dizabilități mintale) (sesizările
nr. 49a/56a/63g/90g/2016). Publicat: 03.02.2017 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 30-39/7.

431

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 431 04.06.2019 15:47:17

 Alexandru Prisac

și care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psiho-
logice, nu poate, în mod deplin, conștientiza acţiunile sale ori exprima voinţa,
care are nevoie de ocrotire temporară sau de reprezentare pentru îndeplinirea
doar a anumitor acte juridice. Ocrotirea provizorie poate fi instituită pentru un
termen nu mai mare de un an și poate fi reînnoită o singură dată în condiţiile
prevăzute la art. 4840 alin. (4) din Codul civil.
Cu alte cuvinte, ocrotirea provizorie se instituie în privința persoanei a cărei
stare sau situație nu indică asupra necesității aplicării unei măsuri de ocrotire
judiciară mai ample, cum ar fi curatela sau tutela. De exemplu, persoana cu
anumite deficiențe mentale urmărește de ași vinde unica sa locuință (aparta-
ment). Instanța de judecată ar putea institui ocrotirea provizorie în privința
acestei persoane prin interzicerea de a vinde apartamentul. Toate celelalte acte
juridice persoana supusă ocrotirii provizorii le poate încheia.
- curatela se instituie asupra persoanei care, fără a fi lipsită complet de
discernămînt, are nevoie, în temeiul dispoziţiilor art. 481 alin. (1) din Codul civil,
să fie asistată în mod continuu. Curatela se instituie doar dacă prin ocrotirea
provizorie nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei. Deci, curatorul
participă la ocrotirea persoanei prin încuviințarea exercitării anumitor drepturi.
- tutela se instituie în privința persoanei care, în temeiul dispoziţiilor
art. 481 alin. (1) din Codul civil, trebuie să fie reprezentată în mod continuu.
În toate cele trei cazuri instanța de judecată desemnează ocrotitorul provi-
zoriu, curatorul și tutorele.
Toate cele trei măsuri de ocrotire judiciară au un caracter subsidiar. Adică
măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită de către instanţa de judecată
doar în cazul în care aceasta este necesară și dacă persoana nu este ocrotită
suficient prin aplicarea dispoziţiilor legale privind obligaţia de întreţinere a
soţului și a rudelor, privind regimul bunurilor comune ale soţilor, privind
asistenţa la luarea deciziei sau prin mandatul de ocrotire în viitor a persoa-
nei respective (art. 4828 alin. (1) din Codul civil). Deci, măsurile de ocrotire
judiciară pot fi aplicate numai dacă prin măsuri extrajudiciare nu poate fi
asigurată ocrotirea ei suficientă.
Instanţa de judecată stabilește termenul pentru care se instituie măsura de
ocrotire judiciară sub forma curatelei sau tutelei, care poate fi de maximum
5 ani. Prin derogare de la această regulă, în cazul instituirii tutelei, instanța de
judecată, în baza raportului de expertiză psihiatrică care confirmă că, avînd în
vedere stadiul dezvoltării științei, nu există semne vădite că starea persoanei se
va îmbunătăți, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de până la 10 ani
(art. 4839 din Codul civil).

432

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 432 04.06.2019 15:47:18

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

Reânoirea măsurii de ocrotire judiciară are loc prin instituirea de către

instanța de judecată a unui nou termen pentru care este instituită această mă-
sură sau prin instituirea unei noi măsuri de ocrotire judiciară mai restrictivă
sau mai puțin restrictivă. Instanţa de judecată poate reînnoi măsura de ocrotire
judiciară pentru un termen egal cu termenul iniţial. Prin derogare de la această
regulă, în cazul reînnoirii tutelei, instanţa de judecată, în baza raportului de
expertiză psihiatrică prin care se confirmă că nu există semne vădite că starea
persoanei se va îmbunătăţi, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de
pînă la 20 de ani (art. 4840 din Codul civil).
Revocarea măsurii de ocrotire judiciară poate fi dispusă de instanța de ju-
decată la cererea persoanei ocrotite sau a persoanelor indicate la art. 4830 alin.
(1) din Codul civil, dacă necesitatea acesteia a dispărut. Orice persoană poate
sesiza autoritatea tutelară privind dispariţia necesităţii măsurii de ocrotire judi-
ciare. În acest caz, autoritatea tutelară este obligată, fără întîrzieri nejustificate,
să examineze sesizarea și, după caz, să ceară revocarea măsurii în instanța de
judecată (art. 4831 din Codul civil).
b) pricinile de modificare a condiţiilor în care se exercită o măsură de ocrotire
judiciară.
Pentru ca măsura de ocrotire judiciară să fie potrivită pentru starea și situația
persoanei, instanța de judecată este competentă de a modifica condițiile în care
se exercită o măsură de ocrotire judiciară, de exemplu, să permită persoanei
ocrotite prin tutelă încheierea anumitor acte juridice
c) de desemnare și revocare a ocrotitorului provizoriu, curatorului, tutorelui,
membrilor consiliului de familie, curatorului supleant, tutorelui supleant, curato-
rului special, tutorelui special.
Ocrotitorul provizoriu poate fi desemnat de instanța de judecată dacă este
necesară o ocrotire care depășește condițiile prevăzute la art. 4835 din Co-
dul civil, în scopul încheierii unui sau mai multor acte juridice, inclusiv de
dispoziție, necesare pentru administrarea patrimoniului persoanei ocrotite
(art. 4836 din Codul civil).
Curatorul sau tutorele poate fi desemnat exclusiv de către instanța de jude-
cată în cadrul unei măsuri de ocrotire judiciară, dar nu de autoritatea tutelară.
La instituirea măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, instanța de ju-
decată poate institui consiliul de familie dacă necesitatea de ocrotire a persoanei
sau componența și valoarea patrimoniului justifică aceasta și dacă componența
familiei și a anturajului persoanei ocrotite permit acest lucru. Membrii consi-
liului de familie sunt desemnați de instanța de judecată pentru durata tutelei.

433

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 433 04.06.2019 15:47:18

 Alexandru Prisac

Consiliul de familie este compus din cel puțin 3 membri cu drept de vot.
Tutorele este membru din oficiu al consiliului de familie, fără drept de vot
(art. 4850 alin. (3) din Codul civil).
Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant supraveghează actele ju-
ridice încheiate de curator sau, după caz, de tutore în vederea exercitării măsu-
rii de ocrotire și informează fără întîrziere autoritatea tutelară dacă se constată
încălcări în exercitarea acesteia.
Curatorul supleant sau, după caz, tutorele supleant asistă sau, după caz, re-
prezintă persoana ocrotită dacă interesele ei contravin intereselor curatorului
sau, după caz, tutorelui ori dacă curatorul sau tutorele nu pot să o asiste sau să
o reprezinte din cauza limitei împuternicirilor lor.
Instanța de judecată poate să desemneze un curator supleant sau, după caz,
un tutore supleant, dacă consideră necesar și sub rezerva împuternicirilor con-
siliului de familie (art. 4848 din Codul civil).
Curatorul special și tutorele special, de regulă, sunt desemnați de consiliul de
familie sau, în absența acestuia, de autoritatea tutelară (art. 4849 din Codul civil).
Însă în cazul în care instanța de judecată examinează o cerere de chemare în
judecată sau altă cerere depusă de persoana ocrotită fără asistența sau reprezen-
tarea persoanei însărcinate cu ocrotirea, instanța de judecată poate desemna un
curator special care va asista persoana în pricina respectivă sau un tutore special
care va reprezenta persoana în pricina în cauză (art. 581 alin. (6) din CPC).
d) de contestare a deciziilor consiliului de familie sau a autorității tutelare în
orice aspect ce ține de măsura de ocrotire contractuală sau judiciară.
Decizia autorității tutelare, precum și deciziile consiliului de familie, adop-
tate conform art. 4898 alin. (3), pot fi contestate în instanța de judecată în ter-
men de 30 de zile de la data adoptării acestora, cu excepția cazului cînd contes-
tarea se depune de către persoana ocrotită, persoana însărcinată cu ocrotirea
și autoritatea tutelară, în acest caz, termenul de contestare curgînd din data
comunicării dispozitivului deciziei. În cazul contestării deciziei autorității tu-
telare, depunerea unei cereri prealabile nu este necesară.
La cererea persoanei care depune contestația sau din oficiu, instanța de ju-
decată, pe lîngă anularea deciziei contestate, dispune fie obligarea emitentului
să adopte o nouă decizie, fie pronunțarea unei hotărîri judecătorești prin care
va soluționa fondul chestiunii vizate de decizia contestată.
e) de contestare a faptului producerii efectelor unui mandat de ocrotire în
viitor, de suspendare, revocare a mandatului de ocrotire în viitor, precum și de
acordare a unor împuterniciri suplimentaree mandatarului sau unui mandatar
special. Pentru ca mandatul de ocrotire în viitor să înceapă să producă efecte,

434

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 434 04.06.2019 15:47:18

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

mandatarul îl va prezenta autorității tutelare împreună cu raportul de expertiză

extrajudiciară psihiatrică efectuată în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire,
eliberat în ultimile 2 luni. Autoritatea tutelară va consemna, va ștampila și va
aplica data contrasemnării pe originalul mandatului, după care îl va returna
mandatarului. Data contrasemnării de către autoritatea tutelară se consideră
data la care mandatul de ocrotire în viitor a început să producă efecte juridice
(art. 4817 din Codul civil).
Instanța de judecată poate suspenda efectele mandatului de ocrotire în vii-
tor pe durata instituirii ocrotirii provizorii (art. 4819 din Codul civil).
La cererea oricărei persoane interesate, instanța de judecată poate hotărî re-
vocarea mandatului de ocrotire în viitor în cazurile în care: a) persoana ocro-
tită își poate conștientiza acțiunile ori exprima voința, astfel încît nu mai este
necesară menținerea măsurii de ocrotire; b) dispozițiile legale privind repre-
zentarea între soți și privind regimul bunurilor soților sunt suficiente pentru a
ocroti interesele mandantului; c) mandatarul exercită mandatul de ocrotire în
viitor într-un mod care lezează interesele sau bunăstarea mandantului. În acest
caz, instanța de judecată poate revoca împuternicirile mandatarului total sau
parțial (art. 4819 alin. (2) din Codul civil).
La cererea mandatarului, instanța de judecată poate, prin hotărîre jude-
cătorească, să îi acorde mandatarului împuternicirile suplimentare necesare,
dacă, din cauza limitei împuternicirilor acordate, mandatul de ocrotire în viitor
nu permite ocrotirea suficientă a intereselor personale sau patrimoniale ale
persoanei ocrotite. Dacă se constată prezența unui conflict de interese între
mandant și mandatar, în temeiul cererii respective instanța de judecată poate,
prin hotărîre judecătoreasc㸠să împuternicească un mandatar special pentru
îndeplinirea unor acte juridice care depășesc limitele mandatului existent (art.
4821 alin. (1) din Codul civil).
f) de soluționare a altor chestiuni privind măsurile de ocrotire contractuale
sau judiciare care, conform legii, sunt de competența instanței de judecată. Prici-
nile care ține de măsurile de ocrotire sunt prevăzute neexhaustiv în art. 302 din
CPC. Astfel, instanța de judecată mai examinează pricinile referitor la divizarea
măsurilor de ocrotire (art. 4843 alin. (4) din Codul civil); rezoluțiunea contrac-
tului de asistență (art. 4811 alin. (2) din Codul civil).
Alin. (2) al art. 302 din CPC stipulează competența jurisdicțională la depu-
nerea în instanța de judecată a cererii privind măsura de ocrotire. Legiuitorul
a prevăzut posibilitatea depunerii acestei cereri potrivit regulilor competenței
jurisdicționale alternative. Astfel, cererea de pornire a procesului privind
măsura de ocrotire se depune la alegerea petiționarului:

435

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 435 04.06.2019 15:47:19

 Alexandru Prisac

a) la instanța judecătorească de la domiciliul sau reședința persoanei în

privința căreia este instituită sau se solicită instituirea unei măsuri de ocrotire,
inclusiv de la locul aflării instituției de tratament sau instituției sociale în care este
stabilită aceasta. Potrivit art. 30 alin. (1) și (2) din Codul civil, domiciliul persoa-
nei fizice este locul unde aceasta își are locuința statornică și principală. Reședința
persoanei fizice este locul unde își are locuința temporară și secundară.
Pornind de la prevederile art. 39 alin. (3) din CPC, locul aflării instituției de
tratament sau instituției sociale în care este stabilită persoana în privința căreia
este instituită sau se solicită instituirea unei măsuri de ocrotire poate fi locul de
aflare a sediului, filialei sau reprezentanței acestei instituții.
b) la instanța judecătorească de la domiciliul sau reședința ocrotitorului pro-
vizoriu, curatorului, tutorelui sau mandatarului împuternicit prin mandat de
ocrotire în viitor. Depunerea cererii în instanța de judecată potrivit acestei re-
guli poate avea loc atunci cînd persoana ocrotită a încheiat un mandat de ocro-
tire în viitor sau a fost instituită în privința ei o măsură de ocrotire judiciară
(ocrotirea provizorie, curatela sau tutela).
Potrivit art. 4882 alin. (3) din Codul civil, ,,autoritatea tutelară ține dosarul
personal al persoanei ocrotite, îl transmite instanței de judecată și asigură
restituirea lui după finalizarea procesului.” Legea nu prevede expres ce acte sunt
incluse în dosarul personal. În principiu, acesta ar trebui să cuprindă toate
actele emise în privința persoanei ocrotite referitor la starea acestuia, în special
ce ține de constatarea acestei stări.
Pentru a fi examinate pricinile privind măsurile de ocrotire în baza unor
probe veridice, instanța de judecată care examinează cererea de pornire a pro-
cesului privind măsura de ocrotire solicită dosarul personal de la autoritatea
tutelară de la domiciliul persoanei fizice.
Cheltuielile de judecată. Potrivit art. 303 alin. (1) și (2) din CPC, petiţio-
narul este scutit de plata cheltuielilor aferente procesului privind măsura de
ocrotire. (2) Dacă se constată că petiţionarul a depus cu rea-credinţă cererea
de pornire a procesului privind măsura de ocrotire, instanţa îl va obliga la plata
tuturor cheltuielilor de judecată și la reparaţia prejudiciului cauzat.
Întrucît persoana care suferă de anumite boli mintale ori de anumite
deficiențe fizice, mintale sau psihologice sau psihologice aceasta necesită o
protecție stringentă din partea statului. Din acest considerent petiționarul este
scutit de plata cheltuielilor aferente procesului privind măsura de ocrotire. Ceea
ce presupune că petiționarul este scutit atît de plata taxei de stat, cît și de plata
cheltuielilor de judecare a pricinii. Acest caz de scutire de plata taxei de stat nu
se regăsește în lista scutirilor obligatorii prevăzute în art. 85 alin. (1) din CPC.
436

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 436 04.06.2019 15:47:19

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

Alin. (2) al art. 303 din CPC stipulează sancțiunea ce va fi aplicată

petiționarului care a depus cu rea-credință cererea de pornire a procesului pri-
vind măsura de ocrotire. Aceasta constă în aceea că instanța de judecată va
obliga petiționarul la plata tuturor cheltuielilor de judecată și la reparația pre-
judiciului cauzat.
Depunerea cu rea-credință a cererii de pornire a procesului privind măsura
de ocrotire constituie un abuz de drepturi procedurale. Pentru ca depunerea de
către petiționar a cererii de pornire a procesului privind măsura de ocrotire să
fie calificată ca un abuz de drept procedural, este necesar să fie întrunite urmă-
toarele condiții:
- petiționarul să fie în drept de a depune cererea de pornire a procesului pri-
vind măsura de ocrotire (art. 4830 din Codul civil stipulează subiecții cu drept
de a depune cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciară).
- petiționarul să exercite acest drept în limitele externe fixate de lege, adică
să depună cererea în condițiile Codului de procedură civilă, (art. 307 din CPC).
- petiționarul a depus cererea de pornire a procesului privind măsura de
ocrotire în alt scop decît ocrotirea persoanei care suferă de o boală mintală
ori a unei deficiențe fizice, mintale sau psihologice (de exemplu: de a intimida
persoana, de a însuși un anumit bun s.a.).
Ordonarea expertizei psihiatrice. Conform art. 304 alin. (1) și (2) din CPC,
instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea participanţilor, în pregătirea pri-
cinii către dezbateri judiciare, poate ordona efectuarea expertizei psihiatrice a
persoanei fizice. Dacă persoana fizică se eschivează în mod vădit de la exper-
tiză, instanţa poate pronunţa, în ședinţă de judecată, cu participarea medicu-
lui psihiatru, o încheiere privind supunerea forţată a persoanei unei experti-
ze psihiatrice. Dispozițiile prezentului articol prevede dreptul, și nu obligația
instanței de judecată, ca din oficiu sau la cererea participanților la procesul
privind măsurile de ocrotire, în pregătirea pricinii către dezbateri judiciare, să
ordone efectuarea expertizei psihiatrice a persoanei fizice.
Pornind de la aceea că în temeiul alin. (2) al art. 304 din CPC persoana
fizică poate fi supusă forțat unei expertize psihiatrice, ordonarea acestei exper-
tize poate avea loc numai dacă: pe de o parte, există date suficiente prin care
se constată tulburări psihice la persoana fizică, și, pe de altă parte, expertiza
extrajudiciară psihiatrică sau alte probe prezentate la materialele dosarului nu
furnizează informație suficientă pentru elucidarea deplină a circumstanțelor
importante pentru soluționarea pricinii.
Potrivit art. 261 lit. d) din CPC instanța de judecată poate suspenda procesul
în cazul în care a dispus efectuarea unei expertize. Expertului, de regulă, îi pot
437

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 437 04.06.2019 15:47:19

 Alexandru Prisac

fi adresate următoarele întrebări: a) suferă persoana fizică de anumite tulbu-

rări psihice, indicîndu-se gradul și caracteristicile tulburărilor psihice? b) dacă
persoana fizică concretă poate conștientiza acțiunile sale sau de a-și exprima
voința? c) dacă este posibilă audierea persoanei fizice cu prezența ei în ședința
de judecată sau la locul aflării ei? d) dacă persoana fizică poate conștientiza sau
de a-și exprima voința la încheierea unor acte juridice concrete avînd ca obiect
anumite bunuri concrete?
Dacă persoana fizică se eschivează în mod vădit de la expertiză, instanța
poate pronunța, în ședința de judecată, cu participarea medicului psihiatru,
o încheieree privind supunerea forțată a persoanei unei expertise psihiatrice.
Eschivarea în mod vădit de la expertiză poate avea loc sub diferite forme: ne-
prezentarea la instituția de expertiză deși a fost înștiințat; eschivarea de a primi
înștiințarea etc.
Instituția de expertiză este obligată să comunice instanței de judecată faptul
că persoana se eschivează de la expertiză. În acest caz instanța de judecată va
relua procesul dacă a fost suspendat, informînd participanții la proces despre
locul, data și ora ședinței de judecată în care se va examina problema supunerii
forțate a persoanei unei expertize psihiatrice. Instanța de judecată va elucida
circumstanțele eschivării în mod vădit de la expertiză în ședința de judecată.
Dezbaterea în contradictoriu a cererii de pornire a procesului privind măsura
de ocrotire. Conform art. 305 din CPC, ,,la cererea oricărei persoane interesate
sau din oficiu, instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, ca examinarea
cererii de pornire a procesului privind măsura de ocrotire să se desfășoare în
contradictoriu. În acest caz, prevederile art. 280 alin. (3) nu se aplică.” De regu-
lă, în procedura specială nu se examinează și nu se soluționează litigii de drept
ce ține de competența instanțelor judecătorești, ceea ce exclude existența în
proces a două părți cu interese contradictorii. Însă art. 305 din CPC legiuitorul
admite o excepție de la regula menționată mai sus, care oferă dreptul instanței
de judecată de a dispune, prin încheiere, la cererea oricărei persoane interesate
sau din oficiu, ca examinarea cererii de pornire a procesului privind măsura
de ocrotire să se desfășoare în contradictoriu. Ceea ce presupune că, dacă în
procesul privind măsurile de ocrotire instanța de judecată constată un litigiu
de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, instanța continuă să
examineze cererea, admițînd la discreția sa aplicarea mijloacelor legale de apă-
rare într-un proces contradictoriu, de exemplu, cum ar fi referința. Or, numai
în cazul existenței unui litigiu de drept poate apărea necesitatea de a desfășura
procesul în contradictoriu. Din acest considerent, prevederile art. 280 alin. (3)
nu se vor aplica de instanța de judecată dacă constată un litigiu de drept.

438

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 438 04.06.2019 15:47:20

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

Dreptul instanței de judecată de a dispune desfășurarea în contradictoriu

a procesului privind măsura de ocrotire este prevăzută de legiuitor în scopul
realizării principiului respectului dorinței și sentimentelor persoanelor vizate
prevăzut în Recomandarea nr. R (99) 41 a CMSM privind Principiile privi-
toare la protecția juridică a adulților incapabili. Într-un proces contradictorial
instanța de judecată ar putea elucida deplin circumstanțele ce țin de dorințele
și sentimentele persoanei ocrotite atunci cînd aceasta din urmă are o poziție
procesuală opusă față de a celorlalți participanți la proces.
Asistența juridică calificată. În vederea asigurării priorității dorințelor și
sentimentelor persoanei ocrotite, precum și a dreptului ei la apărare judiciară,
legiuitorul a prevăzut că în cazul cererii privind instituirea, modificarea sau
revocarea unei măsuri de ocrotire judiciare persoana fizică își poate alege un
avocat sau poate solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridi-
că garantată de stat. Deci, regula dată nu se aplică în toate procesele privind
măsurile de ocrotire, ci numai în următoarele trei categorii de pricini: privind
instituirea, modificarea sau revocarea unei măsuri de ocrotire judiciară.
Pentru a fi explicat acest drept persoanei ocrotite pînă la prezetnarea ei în
ședința de judecată și alin. (2) al art. 306 din CPC stiplează că dreptul de a fi
asistat de un avocat ales sau avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat
va fi adus la cunoștinţa persoanei fizice în textul citaţiei și la prima ei prezentare.
În art. 306 din CPC prevede un caz de reprezentare din oficiu. Acest fel
al reprezentării judiciare are loc la inițiativa instanței de judecată în cazurile
expres prevăzute de lege. Aliniatul (3) al art. 306 din CPC prevede că dacă
persoana nu este asistată în judecată de avocat, în cadrul procesului judecăto-
rul solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru
Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune
de împuternicirile unui reprezentant legal.
Reprezentarea din oficiu constituie o excepție principiilor caracteristice struc-
turii complexe a raporturilor de reprezentare, ce cuprind relațiile de reprezentare
atît interne, cît și externe. În cadrul reprezentării din oficiu lipsesc raporturile
juridice interne de reprezentare (raporturi juridice ce se stabilesc dintre repre-
zentant și reprezentat), existînd doar raporturile juridice stabilite dintre repre-
zentant și instanță de judecată (raporturile juridice externe de reprezentare).4În
acest sens, reprezentarea din oficiu constituie o garanție de realizare a dreptului
la apărare a persoanei ocrotite, în cazul în care este imposibilă stabilirea unor
raporturi juridice de reprezentare dintre reprezentant și reprezentat.
4
Гражданское процессуальное право, учебник под. ред. Шакарян М. С., Изд. Проспект,
Москва: 2004, с. 110.

439

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 439 04.06.2019 15:47:20

 Alexandru Prisac

Legea nr. 198-XVI din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garanta-

tă de stat5 reglementează mecanismul de numire a avocatului care prestează
servicii juridice din oficiu. Conform art. 26 alin. (3) al legii menționate, în
urma prezentării de către instanța de judecată a solicitării privind desemnarea
unui apărător, coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat emite o decizie privind acordarea asistenței
juridice calificate. Decizia se aduce la cunoștința instanței de judecată în decur-
sul unei zile lucrătoare din momentul emiterii. Instanța de judecată urmează
să soluționeze problema desemnării avocatului la faza pregătirii pricinii pentru
dezbaterile judiciare.
În cazul desemnării avocatului de oficiul teritorial al CNAJGS, avocatul va
participa la procesul civil în scopul acordării asistenței juridice calificate ce in-
clude nu doar îndeplinirea anumitor acte de procedură în numele și interesele
reprezentatului. Avocatul în cazul dat nu îndeplinește doar funcția de protecție a
drepturilor pe care o are reprezentantul legal, dar și funcția de asigurare a aplică-
rii corecte a legii la soluționarea cauzei civile la care participă reprezentatul său.
Potrivit alin. (4) al art. 306 din CPC, ,,în conformitate cu legislaţia privind
asistenţa juridică garantată de stat, asistenţa juridică în cazul consemnat la alin.
(1) se acordă gratuit,” ceea ce presupune că asistența juridică calificată se acor-
dă exclusiv fără contribuția beneficiarului.
Cuprinsul cererii de instituire a măsurii de ocrotire judiciare. Cererea de in-
stituire a măsurii de ocrotire judiciară urmează a fi depusă potrivit dispozițiilor
art. 166 și 167 din CPC, cu respectarea condițiilor de conținut stipulate în
art. 307 din CPC. Dacă la depunerea cererii date nu vor fi respectate aceste
condiții, judecătorul nu va da curs cererii (art. 170 din CPC).
Potrivit art. 4830 alin. (1) din Codul civil, cererea de instituire a măsurii de
ocrotire judiciară poate fi depusă de către: a) persoana fizică în privința căreia
se cere instituirea măsurii de ocrotire judiciară; b) soțul persoanei indicate la
lit. a); c) persoana cu care persoana indicată la lit. a) locuiește împreună de mai
mult de 3 ani; d) ruda sau oficiul persoanei indicate la lit. a); e) mandatarul
împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, indiferent dacă mandatul
produce sau a încetat să producă efecte; f) autoritatea tutelară.
Potrivit art. 307 alin. (1) din CPC, această cerere trebuie să cuprindă:
a) date cu privire la identitatea persoanei în privința căreia se solicită insti-
tuirea măsurii de ocrotire. Petiționarul va indica datele cu privire la identitatea

5
Legea nr. 198-XVI din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat. Publicat:
05.10.2007 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 157-160/614.

440

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 440 04.06.2019 15:47:20

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

persoanei vizate pornind de la dispozițiile art. 166 alin. (2) lit. b) din CPC: nu-
mele și prenumele, domiciliul, numărul de identificare de stat (IDNO).
b) expunerea circumstanțelor, în sensul art. 4828 din Codul civil, care im-
pun instituirea măsurii de ocrotire judiciară și argumentarea solicitării măsurii
de ocrotire respective. La acest compartiment se vor expune două categorii de
circumstanțe:
- circumstanțele referitor la bolile mintale sau deficiențele fizice, mintale
sau psihologice în urma cărora persoana nu își poate conștientiza acțiunile ori
exprima voința (de exemplu faptul aflării la evidența psihiatrică, menționarea
bolii de care suferă etc.).
- circumstanțele care justifică necesitatea instituirii măsurilor de ocro-
tire judiciară atunci cînd persoana nu este ocrotită suficient prin aplicarea
dispozițiilor legale privind obligația de întreținere a soțului și a rudelor, pri-
vind regimul bunurilor comune ale soților, privind asistența la luarea deciziei
sau prin mandatul de ocrotire în viitor a persoanei respective. Cu alte cuvinte,
petiționarul va indica circumstanțele care exclud ocrotirea suficientă a persoa-
nei prin măsuri extrajudiciare.
Implicit din prevederile art. 307 alin. (1) lit. b) din CPC coroborate cu dis-
poziţiile art. 4828 din CPC, rezultă că petiționarul urmează să indice și scopul
instituirii măsurilor de ocrotire judiciară.
c) date cu privire la persoanele propuse a fi însărcinate cu ocrotirea. Întrucît
ține de competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a desemna ocro-
titorul provizoriu, curatorul sau tutorele, petiționarul trebuie să propună în
cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciară persoana ce urmează a fi
însărcinată a fi însărcinată cu ocrotirea. Petiționarul este în drept de a se pro-
pune pe sine însuși, dacă întrunește condițiile legii (art. 38 alin. (4), art. 4842
din Codul civil).
d) date cu privire la persoanele care fac parte din anturajul persoanei fizice
enumerate la art. 4830 alin. (1) din Codul civil.
Petiționarul va indica aceste date în cererea de instituire a măsurii de ocro-
tire judiciară în scopul ca instanța de judecată să aibă posibilitatea de a de-
semna o persoană ce va fi însărcinată cu ocrotirea pornind de la dorințele și
sentimentele persoanei ocrotite. La fel și în vederea stabilirii de către instanță
a faptului dacă persoana nu este ocrotită suficient prin aplicarea dispozițiilor
legale privind obligația de întreținere a soțului și a rudelor, privind regimul
bunurilor comune ale soților, privind asistența la luarea deciziei sau prin man-
datul de ocrotire în viitor a persoanei respective.
441

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 441 04.06.2019 15:47:20

 Alexandru Prisac

e) date cu privire la medicul care tratează persoana în privința căreia se so-

licită instituirea măsurii de ocrotire și datele de contact ale acestuia, dacă îi sunt
cunoscute solicitantului. La acest compartiment, petiționarul nu este obligat să
indice datele cu privire la medicul care tratează persoana dacă nu dispune de o
astfel de informație. Prin urmare, acesta nu este obligat nici să dovedească că
a întreprins toate măsurile legale pentru a obține datele cu privire la medicul
care tratează persoana. Totodată petiționarul trebuie să indice aceste date dacă
îi sunt evident cunoscute.
f) situația familială, financiară și patrimonială a persoanei în privința căreia
se solicită instituirea măsurii de ocrotire judiciară, în măsura în care îi este cu-
noscută. Un astfel de compartiment al cererii de instituire a măsurii de ocrotire
judiciară este prevăzut în vederea expunerii circumstanțelor importante pentru
a fi stabilită o măsură potrivită de ocrotire judiciară.
O altă condiție este că la cerere se va anexa raportul de expertiză extrajudi-
ciară psihiatrică a persoanei în privința căreia se solicită instituirea măsurii de
ocrotire, eliberat cu cel mult 2 luni înainte de data depunerii cererii.
Conținutul raportului de expertiză extrajudiciară psihiatrică efectuată în
scopul instituirii unei măsuri de ocrotire precum și modalitatea efectuării aces-
tei expertize este reglementată în art. 141 și art. 142 din Legea privind sănătatea
mentală nr. 1402-XIII din 16.12.97.6
Suplimentar la cerinţele stabilite de legislaţie privind activitatea în dome-
niul expertizei judiciare, raportul de expertiză extrajudiciară psihiatrică trebu-
ie să cuprindă următoarele informații:
a) descrierea detaliată a bolii mintale sau deficienţei fizice, mintale sau psi-
hologice a persoanei vizate;
b) măsura în care persoana vizată, ca urmare a bolii mintale sau deficienţei
fizice, mintale sau psihologice, nu poate conștientiza acţiunile sale ori exprima
voinţa sa, precum și necesitatea asistării sau reprezentării persoanei la încheie-
rea actelor juridice atît patrimoniale, cît și cu caracter personal;
c) dacă audierea în instanţa de judecată a persoanei vizate îi poate dăuna
sănătăţii sau dacă persoana respectivă nu poate să-și exprime dorinţele și
sentimentele;
d) dacă, avînd în vedere stadiul dezvoltării știinţei, există sau nu semne
vădite că starea persoanei se va îmbunătăţi;

6
Legea privind sănătatea mentală nr. 1402-XIII din 16.12.97. Publicat: 21.05.1998 în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/310.

442

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 442 04.06.2019 15:47:21

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

e) faptul că raportul este eliberat doar pentru instituirea unei măsuri de

ocrotire a persoanei vizate.
Prezentarea unui astfel de raport de expertiză extrajudiciară psihiatrică
poate fi mai dificilă în cazul în care persoana vizată nu își dă acordul de a fi
supusă examenului psihiatric. În acest caz, persoana vizată urmează a fi supusă
forțat examenului psihiatric. Pentru a putea fi efectuată expertiza extrajudicia-
ră psihiatrică în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, atunci cînd persoana
nu își dă acordul de a fi supus examenului psihiatric, implicit legiuitorul a sti-
pulat în art. 142 alin. (5) din Legea privind sănătatea mentală că persoana vizată
nu poate fi supusă forțat examinării psihiatrice, decît în condițiile Codului de
procedură civilă. Astfel, în acest caz, medicul psihiatru urmează să depună o
cerere în instanța de judecată privind încuviințarea examenului psihiatric. Nu-
mai dacă instanța de judecată va emite o hotărîre prin care va admite cererea,
persoana vizată va fi supusă examinării psihiatrice.
Pentru a fi efectuată o expertiză extrajudiciară psihiatrică, solicitantul de-
pune personal cererea la instituția de expertiză judiciară, prezentînd actul său
de identitate și al persoanei vizate. În urma solicitării expertizei extrajudicia-
re psihiatrice în scopul instituirii unei măsuri de ocrotire, persoana vizată va
fi examinată în termen de cel mult 7 zile din data depunerii cererii de către
aceasta sau de către persoanele care au dreptul de a cere instituirea măsurii de
ocrotire conform legii, inclusiv de către mandatarul împuternicit prin mandat
de ocrotire în viitor.
Petiționarul poate solicita instanței de judecată instituirea unei măsuri de
ocrotire judiciară în concret sau poate lăsa la discreția instanței alegerea măsu-
rii de ocrotire judiciară, indicînd acest lucru în cerere.
Instanța de judecată nu va putea institui o măsură de ocrotire judiciară
atunci cînd deja persoana este supusă unor măsuri de ocrotire ce îi asigură
ocrotirea ei suficientă. Astfel, dacă persoana fizică a întocmit un mandat de
ocrotire în viitor sau în privința acesteia este instituită o măsură de ocrotire
judiciară, atunci în cererea de instituire a măsurii de ocrotire petiționarul se va
expune asupra informațiilor respective și, după caz, despre instanța de judecată
care a dispus instituirea măsurii de ocrotire.
În art. 308 din CPC sunt prevăzute mai multe reguli speciale privind audi-
erea persoanei fizice în procedura privind măsurile de ocrotire. Audierea per-
soanei fizice potrivit regulilor date va avea loc la examinarea tuturor pricinilor
enumerate în art. 302 alin. (1) din CPC, nu doar la examinarea cererii de insti-
tuire a măsurii de ocrotire judiciară.

443

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 443 04.06.2019 15:47:21

 Alexandru Prisac

Una din reguli este că persoana fizică vizată poate fi audiată fiind însoțită
de altă persoană pe care a ales-o, care nu va avea calitatea de reprezentant în
proces. Astfel, alin. (1) al prezentului articol prevede o nouă persoană ce
contribuie la înfăptuirea justiției – persoana care însoțește persoana fizică în
procedura privind măsurile de ocrotire. Codul de procedură civilă al RM, nu
reglementează statutul juridic al acestui subiect procesual. În viziunea noastră,
persoana respectivă se bucură de drepturile și obligațiile procedurale generale
ale părților în proces (art. 56 din CPC) pentru a putea contribui la realizarea
voinței persoanei fizice vizate.
Pentru a fi posibilă audierea persoanei fizice în fiecare pricină audierea per-
soanei vizate se poate desfășura la sediul instanței de judecată, la reședința sa, în
instituția de tratament sau instituția socială, precum și în orice alt loc corespunză-
tor. Instanța de judecată va soluționa problema dată pornind de la circumstanțele
pricinii, precum și de la dorințele și sentimentele persoanei fizice.
Aliniatul. (3) al art. 308 din CPC prevede norma imperativă care prevede că
audierea are loc în ședință secretă, la care pot participa persoanele enumerate
la art. 4830 alin. (1) din Codul civil, adică persoanele care sunt în drept de a cere
instituirea măsurii de ocrotire judiciară. Desfășurarea ședinței de judecată la
audierea persoanei vizate în mod secret este în același scop prevăzut în art. 23
alin. (3) din CPC, pentru a preveni divulgarea unor informații ce se referă la
aspectele intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputația pro-
fesională ori la alte circumstanțe care ar putea prejudicia interesele persoanei
fizice audiate. Din analiza art. 308 alin. (3) din CPC, constatăm că în procedura
privind măsurile de ocrotire sedința de judecată se desfășoară în mod secret
numai parțial, adică doar pentru îndeplinirea unui act de procedură – audierea
persoanei fizice. Însă pentru a preveni divulgarea informațiilor care se referă la
aspectele intime ale vieții, care de regulă, persist în orice pricină privind măsu-
rile de ocrotire, considerăm că instanța de judecată urmează să declare ședința
secretă totală. Adică nu doar pentru audierea persoanei fizice.
Avocatul ales sau desemnat din oficiu este informat despre timpul și locul
audierii. Persoana fizică poate cere să fie audiată în regim individual și închis,
fiind însoțită, la dorință, de o persoană pe care a ales-o. Cu alte cuvinte, persoa-
na fizică poate cere să fie audiată în lipsa celorlalți participanți la proces. După
audierea persoanei fizice în regim individual și închis ea poate fi audiată și în
prezența celorlalți participanți la proces.
Dacă consideră necesar, instanța de judecată poate desfășura audierea per-
soanei fizice în prezența medicului care o tratează sau în prezența altei per-

444

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 444 04.06.2019 15:47:21

 Procedura
rocedura privind măsurile de ocrotire (intentarea, domeniul de aplicare și competența jurisdicțională)

soane pertinente. O astfel de necesitate poate fi: necesitatea de a fi utilizate

cunoștințe speciale medicale sau de a avea o asistență specializată.
Aliniatul. (5) al art. 308 din CPC stipulează o normă de realizare a princi-
piului ,,Respectului dorinței și sentimentelor persoanelor vizate,” la audierea
persoanei fizice. Astfel, instanța de judecată va depune toate eforturile posi-
bile pentru a constata dorințele și sentimentele persoanei fizice privind ce-
rerea supusă examinării, folosind metodele de comunicare ce corespund stă-
rii și situației persoanei audiate. Îndeplinirea acestei obligații de deligență și
prudență poate genera încă o necesitate ca instanța de judecată să desfășoare
audierea persoanei fizice în prezența medicului care o tratează.
Pot exista mai multe situații cînd persoana fizică nu poate fi audiată din mo-
tive obiective la sediul instanței de judecată. În vederea respectării dorințelor și
sentimentelor persoanei vizate, instanța de judecată va asigura audierea aces-
teia la locul aflării ei (la reședința sa, în instituția de tratament sau instituția
socială, precum și în orice alt loc corespunzător).
Reieșind din interpretarea sistemică a reglementărilor privind măsurile
de ocrotire judiciară, considerăm că aceste motive obiective trebuie să țină
de persoana în privința căreia se solicită instituirea unei măsuri de ocrotire
judiciară sau care este supusă unei măsuri de ocrotire în legătură cu boala
mintală sau cu anumite deficiențe fizice (de exemplu, imposibilitatea ei de
a se deplasa, punerea în pericol a vieții și sănătății acesteia precum și a altor
personae etc.)
Dacă există informație precum că este imposibilă comunicarea cu per-
soana fizică, chiar și la locul aflării ei, acest fapt nu eliberează instanța de
judecată de obligația de a se deplasa la locul aflării persoanei vizate, de a
constata posibilitatea sau imposibilitatea comunicării cu aceasta. Instanța
de judecată va folosi metodele de comunicare ce corespund stării și situației
persoanei audiate.
Există reguli generale privind comunicarea cu persoanele cu dizabilități in-
telectuale. În literatura de specialitate,7 cum ar fi: a respecta confidențialitatea;
a fi discret, calm, onest, răbdător; a încuraja etc. Respectarea acestor reguli
reprezintă o parte din eforturile posibile ce urmează a fi depuse de instanța
de judecată pentru a putea comunica și de a constata dorințele și sentimentele

7
Comunicarea cu și despre persoanele cu dizabilități intelectuale. Ghid pentru jurnaliști. /
KHSIMA/ Programul Comunitate Incluzivă-Moldova. Chișinău: Tipografia ARVA Color SRL,
2012, p. 33.

445

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 445 04.06.2019 15:47:21

 Alexandru Prisac

persoanei fizice privind cererea supusă examinării. Dacă în urma folosirii tu-
turor metodelor posibile de comunicare în corespundere cu starea și situația
persoanei a fost imposibilă comunicarea cu aceasta la locul aflării ei, instanța
de judecată va constata, prin încheiere, imposibilitatea comunicării cu aceasta.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Comunicarea cu și despre persoanele cu dizabilități intelectuale. Ghid pentru

jurnaliști. /KHSIMA/ Programul Comunitate Incluzivă-Moldova, Chișinău: Tipo-
grafia ARVA Color SRL, 2012.
2. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New
York la 13 decembrie 2006. Ratificată prin Legea nr. 166 din 09.07.2010 pen-
tru ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile per-
soanelor cu dizabilități. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 126-
128/428, 23.07.2010.
3. Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 33 din 17.11.2016
pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul civil și Codul de
procedură civilă ale Republicii Moldova (drepturile și libertățile persanelor cu
dizabilități mintale) (sesizările nr. 49a/56a/63g/90g/2016). Publicat: 03.02.2017 în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-39/7.
4. Legea nr. 198-XVI din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat.
Publicat: 05.10.2007 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 157-160/614.
5. Legea nr. 66 din 13.04.2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legis-
lative. Publicat: 21.06.2013 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 130-134.
6. Legea privind sănătatea mentală nr. 1402-XIII din 16.12.97. Publicat: 21.05.1998
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/310.
7. Гражданское процессуальное право, учебник. под. ред. Шакарян М. С.,
Москва: Изд. Проспект 2004, с. 110.
Alexandru PRISAC
doctor în drept, conferențiar universitar,
cercetător științific superior

446

7114_ASM_Dezvoltarea cadrului juridic.indd 446 04.06.2019 15:47:22