REFERAT

Reținerea infractorului
Drept penal

Chișinău 2018
 CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................2
1 Definiție.........................................................................................................................3
2 Drepturi și obligațiuni...................................................................................................3
2.1 Împuternicirile avocatului în timpul reţinerii:........................................................3
3 Cine poate fi reținut?.....................................................................................................4
4 Dreptul de a reţine.........................................................................................................4
4.1 Autorităţile împuternicite să reţină persoana:........................................................5
4.2 Natura juridică a acțiunilor cetățenilor pentru reținerea infractorului...................5
4.3 Cauzarea legitimă a daunei infractorului la reținere..............................................5
4.3.1 Proporționalitatea cauzării daunei....................................................................6
5 Scopul și motivele reţinerii:..........................................................................................6
6 Temeiurile reținerii legitime a infractorului..................................................................7
7 Perioada reținerii...........................................................................................................8
8 Eliberarea persoanei reținute.........................................................................................8
Concluzii..............................................................................................................................9
Bibliografie..........................................................................................................................9

Introducere
Reținerea infractorului constituie una din instituțiile fundamentale ale dreptului penal.
Aceasta intervine ca urmare a existenței unui set de temeiuri. Deasemenea, există o serie de
nuanțe legate de aceasta, cum ar fi dreptul de a reține, persoana reținută, perioada, etc. În cadrul
acestei lucrări ne propunem scop, studierea reținerii infractorului sub aspect teoretic, și regional
al țării noastre. Domeniul de studiu al lucrării vizează instituția reținerii. Drept obiective, ne
propunem: definirea reținerii, enumerarea categoriilor de persoane ce pot fi reținute, definirea
dreptului de a reținere, a scopului și a motivelor reținerii, a perioadei reținerii, examinarea
aspectelor privind eliberarea persoanei reținute. Lucrarea este divizată în 9 compartimente. Am
debutat cu definirea noțiunii de reținere a infractorului. Ultima parte a lucrării va prezenta
concluziile și sursele de informare.

2
1 Definiție
Reţinerea reprezintă o privare de libertate a unei persoane, pe o perioadă scurtă de timp,
care se aplică până la luarea deciziei cu privire la aplicarea măsurii preventive sau a deciziei cu
privire la aplicarea unei sancţiuni sau a altor măsuri prevăzute de lege. Se consideră privare de
libertate orice situaţie în care o persoană nu poate să se deplaseze liber fie din cauză că i-a fost
aplicată forţa în acest sens, fie datorită unei obligaţii legale de a se supune unor indicaţii făcute
de un agent al legii1. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, astfel încât
nimeni nu poate fi reţinut şi arestat decât în cazurile şi în modul stabilit de lege 2.
2 Drepturi și obligațiuni
În cazul unei rețineri, fiecare are dreptul:
 să ştie de ce este bănuit şi, în legătură cu aceasta, imediat după reţinere sau după ce i s-a
adus la cunoştinţă hotărârea despre aplicarea măsurii preventive sau recunoaşterea în calitate
de bănuit, să fie informat în prezenţa apărătorului, în limba pe care o înţelege, despre
conţinutul bănuielii şi despre calificarea juridică a faptelor sale infracţionale;
 imediat după reţinere sau după recunoaşterea în calitate de bănuit, să primească de la
persoana care l-a reţinut informaţi, în scris, despre drepturile pe care le are, inclusiv dreptul
de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, dar și să primească de la organul de urmărire
penală explicaţii asupra tuturor drepturilor sale;
 să primească de la organul de urmărire penală copia hotărârii respective sau copia
procesului-verbal privitor la reţinerea sa;
 să primească consultaţie juridică, în condiţii confidenţiale, din partea apărătorului până la
începutul primei audieri în calitate de bănuit;
 să aibă acces la examinare şi la asistenţă medicală independentă, inclusiv pe cont propriu;
 să primească consultaţie juridică din partea apărătorului până la începutul primei audieri în
calitate de învinuit;
 să fie adus imediat, dar nu mai târziu de 72 de ore, în faţa unui judecător, să fie judecat într-
un termen rezonabil sau eliberat în timpul procesului;
 să aibă acces la examinare şi asistenţă medicală independentă, inclusiv pe cont propriu 3.
2.1 Împuternicirile avocatului în timpul reţinerii:
Principalele împuterniciri ale avocatului sunt următoarele: Să cunoască esenţa bănuielii;
Întrevederi cu bănuitul – confidenţiale; Să participe la audierea clientului reţinut; Să participe la
acţiunile procesuale efectuate cu clientul său; Să explice drepturile clientului; Să ia cunoștinţă de
materialele prezentate de OUP pentru confirmarea reţinerii și necesitatea arestării; Să înainteze
1
Scribd, articolul Retinerea-infractorului, disponibil la scribd.com/document/360392551/349239904-
Retinerea-infractorului-docx 3.4.18
2
Bizlaw, articolul Ce este reținerea și cum ne comportăm dacă suntem reținuți, disponibil la
bizlaw.md/2016/09/28/ce-este-retinerea-si-cum-ne-comportam-daca-suntem-retinuti/ 3.4.18
3
Bizlaw, articolul Ce este reținerea și cum ne comportăm dacă suntem reținuți, disponibil la
bizlaw.md/2016/09/28/ce-este-retinerea-si-cum-ne-comportam-daca-suntem-retinuti/ 3.4.18

3
cereri și să facă obiecţii împotriva acţiunilor OUP și să ceară ca acestea să fie introduse în
procesul-verbal; Să ia cunoștinţă de procesele-verbale întocmite cu participarea avocatului și să
ceară completarea acestora; Să participe la împăcarea cu partea oponentă; Să-i fie compensate
cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana ale cărei interese le apără sau, în cazurile
prevăzute de lege, din bugetul statului; Să utilizeze mijloacele și metodele prevăzute de lege
pentru apărarea drepturilor și a intereselor legitime ale clientului; Avocatul de serviciu este
obligat să reacţioneze la orice încălcare a drepturilor persoanei reţinute prin efectuarea oricăror
acţiuni de apărare în interesul clientului, precum și prin informarea Consiliului Baroului și a
Consiliului Naţional (Regulamentul CNAJ privind asistenţa de urgenţă).
3 Cine poate fi reținut?
Conform legislaţiei actuale, poate fi reţinută orice persoană bănuită de săvârșirea unei
infracţiuni sau contravenţii doar dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. Articolul 165
alin. 2 al CPP enumeră cine poate fi supus reţinerii penale. Astfel, pot fi reţinute persoanele
bănuite de săvârșirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un
termen mai mare de un an; învinuitul, inculpatul care încalcă condiţiile măsurilor preventive
neprivative de libertate, luate în privinţa lui, precum și ordonanţa de protecţie în cazul violenţei
în familie, dacă infracţiunea se pedepsește cu închisoare; și condamnaţii în privinţa cărora au fost
adoptate hotărâri de anulare a condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau
de anulare a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen. Codul contravenţional nu
enumeră categoriile de persoane care pot fi reţinute, însă din sensul art. 433 reiese că poate fi
reţinută doar persoana în privinţa căreia există o bănuială rezonabilă că a fost comisă o
contravenţie, deși codul nu utilizează termenul de „bănuială rezonabilă”. Din art. 433 al Codului
contravenţional reiese că dacă nu este vorba de contravenţii flagrante sau pasibile de expulzare, o
persoană poate fi reţinută pentru identificarea acesteia doar dacă în privinţa ei a fost pornit
proces contravenţional. În procedura penală o persoană poate fi reţinută pentru o bănuială
rezonabilă că a săvârșit infracţiunea, dacă nu i s-a putut constata identitatea. Minorii care au atins
vârsta de răspundere penală pot fi reţinuţi penal numai dacă sunt bănuiţi de săvârșirea unei
infracţiuni grave cu aplicarea violenţei, deosebit de grave sau excepţional de grave. În privinţa
unor persoane reţinerea nu poate fi efectuată (de ex. în cazul persoanelor cu imunitate
diplomatică) sau poate fi aplicată numai cu respectarea unor condiţii 4.
4 Dreptul de a reţine
Dreptul de a reţine persoana care a săvârşit infracţiuni aparţine tuturor cetăţenilor. Pentru
colaboratorii de poliţie, conform Legii despre poliţie, reţinerea unor asemenea persoane este
obligatorie. Reţinerea în condiţiile art.37 C.pen. se va considera legală în prezenţa următoarelor
condiţii: Persoana reţinută să fi săvârşit sau să fi atentat la una sau mai multe infracţiuni, în
deosebi gravă, deosebit de gravă şi excepţional de gravă. Dacă persoana n-a săvârşit nici o
infracţiune, ea nu poate fi supusă reţinerii sau aducerii forţate. În aşa împrejurări, aplicarea faţă
4
Scribd, articolul Retinerea-infractorului, disponibil la scribd.com/document/360392551/349239904-
Retinerea-infractorului-docx 3.4.18

4
de ea a violenţei pentru a fi adusă în organele de stat respective poate servi drept bază de aplicare
din partea ei, faţă de persoanele ce aplică acte de violenţă, acţiuni de legitimă apărare 5.
4.1 Autorităţile împuternicite să reţină persoana:
Legislaţia Republicii Moldova nu numește, în mod exhaustiv, categoriile de reprezentanţi
ai statului care pot reţine o persoană. Astfel, din sensul prevederilor Legii cu privire la poliţie
rezultă că orice colaborator al poliţiei are dreptul de a reţine persoane. Iniţiativa de reţinere a
unei persoane poate veni atât de la organul de urmărire penală, instanţa de judecată, cât și din
propria iniţiativă. Potrivit art. 433 alin. 2 al Codului contravenţional, în cauzele contravenţionale,
întocmirea procesului-verbal de reţinere poate fi făcută de către colaboratorii de poliţie, Serviciul
de Grăniceri sau Serviciul Vamal, potrivit competenţei materiale acordate de către Codul
contravenţional. În cauzele penale, întocmirea procesului-verbal cu privire la reţinere se face de
către ofiţerii de urmărire penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ai Serviciului Vamal
sau ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei.
4.2 Natura juridică a acțiunilor cetățenilor pentru reținerea
infractorului
Legitimitatea săvîrşirii de către cetăţeni a acţiunilor îndreptate pentru reţinerea
infractorului în scopul expedierii lui la organele neceare este bazată pe normele dreptului penal.
Acţiunile de reţinere a infractorului posedă caracter legal. Acţiunile cetăţenilor îndreptate pentru
reţinerea infractorului se bazează pe normele de drept, caracteristica esenţială a căror constă în
aceea, că stimulează unele tipuri de comportament determinat, nu obligă acest comportament,
dar nici nu-l interzice. În Codul Penal al R. Moldova acţiunilor îndreptate pentru reţinerea
infractorului sunt alipite celor ce se referă la legitima apărare, adică se atribuie numai urmările de
drept a legitimei apărări şi acţiunile îndreptate pentru reţinerea infractorului 6.
4.3 Cauzarea legitimă a daunei infractorului la reținere
Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvârşită în scopul reţinerii
persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept. Prin reţinere a
infractorului se înţeleg acţiunile de cauzare a unor prejudicii în timpul captării şi predării
organelor de drept a persoanei care a comis o infracţiune şi care se sustrage de la răspunderea
penală. Acţiunile de reţinere a infractorului pot fi diverse: imobilizare prin legare, izolare în
încăperi sigure, cauzare de daune integrităţii corporale sau sănătăţii, în cazuri excepţionale,
moartea acestuia. Colaboratorii poliţiei aplică forţa fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă,
pentru curmarea infracţiunilor, pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale, dacă
metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligaţiunilor ce le revin (art.15 al Legii cu privire
la poliţie). Legea prevede că aplicarea forţei, a mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să
5
Xenofon Ulianovschi, doctor habilitat în drept, profesor universitar, Starea de extremă necesitate și
reținerea infractorului: Aspecte juridico-penale militare, Revista Naţională De DrepT Nr. 8, 2015.
6
Regie Live, articolul Natura Juridica A Actiunilor Cetatenilor Pentru Retinerea Infractorului, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/drept/natura-juridica-a-actiunilor-cetatenilor-pentru-retinerea-infractorului-
241133.html 3.4.18

5
fie precedată de un avertisment privind intenţia recurgerii la ele cu acordarea unui timp suficient
pentru reacţia de răspuns, cu excepţia cazurilor în care tergiversarea aplicării forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armei generează un pericol direct pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor şi
a colaboratorilor poliţiei, poate conduce la alte urmări grave. Sunt stipulate şi interdicţiile de
aplicare a armei de foc contra femeilor şi minorilor, persoanelor de vârstă înaintată, precum şi
contra oamenilor cu evidente deficienţe fizice, cu excepţia cazurilor în care ei au săvârşit un atac
armat, opun rezistenţă folosind arme sau au săvârşit un atac în grup, ce ameninţă viaţa şi
sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest fel nu pot fi respinse pe alte căi şi cu alte mijloace.
Pentru depăşirea atribuţiilor în timpul reţinerii, colaboratorii poliţiei sunt supuşi răspunderii
penale conform legislaţiei în vigoare.
4.3.1 Proporționalitatea cauzării daunei
Dacă reţinerea era posibilă fără cauzarea prejudiciului, cu ajutorul cânelui de serviciu,
atunci efectuarea de împuşcături asupra persoanei ce se sustrage de la reţinere prin fugă,
pricinuindu-i astfel prejudiciu sănătăţii, va fi considerată ilegală. În procesul reţinerii
infractorului dauna este cauzată nemijlocit persoanei reţinute. Ea poate avea caracter fizic
(vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii de diferite grade) sau patrimonial
(deteriorarea sau distrugerea bunurilor). Cauzare de daune în procesul efectuării reţinerii prezintă
mijlocul și nicidecum scopul realizării acesteia 7. Gravitatea prejudiciului cauzat trebuie să
corespundă gravităţii. Esenţa acestei condiţii constă în aceea că prejudiciul cauzat persoanei care
a săvârşit infracţiuni, nu trebuie să depăşească, vădit, caracterul şi gradul social periculos a faptei
săvârşite şi a împrejurărilor reţinerii.
5 Scopul și motivele reţinerii:
În principiu, în funcţie de tipul reţinerii, scopurile admisibile pot fi diferite. În cadrul unui
proces penal acesta este de a aduce persoana suspectată de comiterea unei infracţiuni în faţa unei
autorităţi care va decide asupra măsurii preventive. Într-un proces contravenţional, persoana este
reţinută în cazul contravenţiilor flagrante sau al persoanelor pasibile de a fi expulzate, pentru a fi
adusă în faţa autorităţii, care va decide asupra cauzei, sau pentru identificarea persoanei în cazul
imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional. De
fapt, într-un proces penal sau contravenţional, reţinerea ar trebui să aibă loc doar în cazurile care
nu suferă amânare. Acestea pot apărea dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, două condiţii:
necesitatea izolării persoanei din motivul că ea ar putea săvârși alte infracţiuni / contravenţii, s-ar
putea ascunde sau ar putea împiedica într-un alt mod urmărirea penală/ examinarea cauzei
contravenţionale și imposibilitatea aplicării imediate a măsurilor preventive. În ceea ce privește
această ultimă condiţie, urmează a fi examinat faptul dacă re- ţinerea a fost necesară pe întreaga
perioadă cât a durat. Cu alte cuvinte, deși textul legii nu prevede expres acest lucru, spiritul legii
sugerează că odată ce, spre exemplu, acuzarea este gata să meargă la judecătorul de instrucţie, ea
trebuie să facă acest lucru îndată ce acest lucru este posibil, fără a aștepta expirarea termenului
legal de reţinere a persoanei. Astfel, în esenţă, reţinerea este o măsură procesuală de
7
Botnaru S., Șavga A., Grosu V., Grama M. Drept penal, Partea generală. Chișinău: Cartier juridic, 2005, p.311.

6
constrângere, care poartă un caracter de prevenire a unui comportament nedorit. Totuși legea nu
stabilește clar care este scopul reţinerii. De aceea în practică reţinerea este folosită de multe ori
pentru scopuri care fie că trebuie atinse prin alte mijloace procesuale, fie că sunt chiar ilegale în
sine. În multe cazuri sunt reţinute persoane care nu au la ele un act de identitate, iar ca pretext
servește stabilirea identităţii persoanei. Aparent gravitatea infracţiunii și comiterea anterioară a
unor infracţiuni constituie factori care determină reţinerea unei persoane.
Astfel, pe lângă scopurile care pot fi deduse din legislaţie, în practică reţinerea este
folosită și în scopul8:
 De a înfrânge psihologic o persoană și de a o determina să fie cooperantă cu organul de
urmărire penală. Aceasta se obţine ușor mai ales dacă persoana este plasată în detenţie
pentru prima dată.
 De a obţine de la reţinut informaţii pe care acesta nu le furnizează în cadrul acţiunilor de
urmărire penală.
 De a proteja partea vătămată sau de a o determina să coopereze cu organele de urmărire
penală. De multe ori victima, când vede infractorul în libertate, cooperează pentru că se teme
și se simte neprotejată.
 De a asigura prezenţa persoanei acuzate. Acestea de multe ori dispar și organul de urmărire
penală nu poate efectua un șir de acţiuni de investigaţie.
Motivele reţinerii se aduc la cunoştinţă persoanei reţinute imediat, dar numai în prezenţa unui
apărător ales sau a unui avocat de serviciu care acordă asistenţă juridică de urgenţă. Persoana
care a întocmit procesul-verbal de reţinere, imediat, dar nu mai târziu de 6 ore, este obligată să
dea posibilitate de a anunța o rudă apropiată sau o altă persoană despre locul unde deținerii.
6 Temeiurile reținerii legitime a infractorului
Organul de urmărire penală are dreptul să reţină persoana, numai în cazurile în care:
 aceasta a fost prinsă în flagrant delict (în timpul comiterii faptei);
 martorul ocular, inclusiv victima, indică direct că anume această persoană a săvârşit
infracţiunea;
 pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliu sau în unitatea de transport sunt descoperite
urme evidente ale infracţiunii;
 la locul săvârşirii infracţiunii sunt descoperite urmele lăsate de către această persoană.
În alte circumstanţe care servesc temei pentru o bănuială rezonabilă că o persoană a
săvârşit infracţiunea, aceasta poate fi reţinută numai dacă a încercat să se ascundă, nu i s-a putut
constata identitatea sau există temeiuri rezonabile de a presupune că aceasta se va sustrage de la
urmărirea penală, va împiedica aflarea adevărului sau va săvârşi alte infracţiuni 9. În cazul unei
8
Scribd, articolul Retinerea-infractorului, disponibil la scribd.com/document/360392551/349239904-
Retinerea-infractorului-docx 3.4.18
9
Bizlaw, articolul Ce este reținerea și cum ne comportăm dacă suntem reținuți, disponibil la
bizlaw.md/2016/09/28/ce-este-retinerea-si-cum-ne-comportam-daca-suntem-retinuti/ 3.4.18

7
contravenţii, art. 433 alin. 1 al Codului contravenţional prevede că reţinerea, care constă în
limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice, se aplică în cazurile: contravenţiilor
flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional; imposibilităţii
identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au fost epuizate
toate măsurile de identificare; contravenţiilor pasibile, conform prezentului cod, de aplicarea
măsurii de siguranţă a expulzării.
7 Perioada reținerii
Reţinerea este măsura luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un
termen de până la 72 de ore 10. În cazul în care reţinerea persoanei se efectuează pentru stabilirea
identităţii ei, perioada de reţinere nu poate depăşi 6 ore. În cazul minorilor, reţinerea nu poate
depăşi 24 de ore. Despre fiecare caz de reţinere a unei persoane bănuite de săvârşirea unei
infracţiuni organul de urmărire penală, în termen de până la 3 ore de la momentul privării ei de
libertate, întocmeşte un proces-verbal de reţinere. Procesul-verbal se aduce la cunoştinţă
persoanei reţinute, totodată i se înmânează în scris informaţia despre drepturile sale, inclusiv
dreptul de a tăcea, de a nu mărturisi împotriva sa, de a da explicaţii care se includ în procesul-
verbal, de a beneficia de asistenţa unui apărător şi de a face declaraţii în prezenţa acestuia, fapt
care se menţionează în procesul-verbal. Organul de urmărire penală, timp de o oră după reţinerea
persoanei, solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată
de Stat sau unor alte persoane împuternicite de către acesta desemnarea unui avocat de serviciu
pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă11.
8 Eliberarea persoanei reținute
Persoana reţinută urmează să fie eliberată în cazurile în care:
 nu s-au confirmat motivele verosimile de a bănui că persoana reţinută a săvârşit infracţiunea;
 lipsesc temeiuri de a priva în continuare persoana de libertate;
 organul de urmărire penală a constatat la reţinerea persoanei o încălcare esenţială a legii;
 a expirat termenul reţinerii;
 instanţa nu a autorizat arestarea preventivă a persoanei.
La eliberare, reținutului i se înmânează un certificat în care se menţionează de către cine
ați fost reţinut, temeiul, locul şi timpul reţinerii, temeiul şi timpul eliberării. Prevederi similare se
conţin și în art. 436 al Codului contravenţional. Atât în procedura penală, cât și în cea
contravenţională o persoană nu poate fi reţinută din nou pe aceleași temeiuri.
Concluzii
Instituţia reţinerii deseori este utilizată abuziv de către persoanele autorizate să reţină.
Continuă să existe situaţii de reţinere nedocumentată, deși se pare că numărul unor asemenea
10
Art. 6 p. 40 al Codului de procedură penală al Republicii Moldova, în continuare CPP.
11
Bizlaw, articolul Ce este reținerea și cum ne comportăm dacă suntem reținuți, disponibil la
bizlaw.md/2016/09/28/ce-este-retinerea-si-cum-ne-comportam-daca-suntem-retinuti/ 3.4.18

8
cazuri este în descreștere. Durata legală de maximum 72 de ore a reţinerii este justificată mai
degrabă de deficienţele sistemului actual decât de necesitatea efectuării acţiunilor procesuale. Nu
toate drepturile persoanelor reţinute sunt respectate în deplină măsură, atât la reţinere, cât și în
alte etape ale procesului penal. Legalitatea reţinerii depinde, în mare măsură, de modul de
asigurare și de respectare a drepturilor persoanei. Legislaţia Republicii Moldova consfinţește un
ansamblu de drepturi care au ca scop protejarea persoanei reţinute de eventualele abuzuri din
partea organelor de drept. Totuși, din momentul reținerii reținutul poate solicita un avocat,
solicita să i se explice esența bănuielii și să solicite să i se aducă la cunoștință toate drepturile pe
care le are. Avocaţii în Republica Moldova au drepturi destul de largi și ar putea să acorde o
apărare efectivă clienţilor săi. Din formularea normei contravenţionale reiese că testul sau
cerinţele pentru reţinerea unei persoane în cadrul procedurii contravenţionale sunt mai dure decât
cele din procedura penală. Activitatea de reţinere a infractorului, în condiţiile legii, nu constituie
infracţiune. Se consideră socialmente utile acţiunile legate de cauzarea unui prejudiciu persoanei
care a comis o infracţiune şi care se sustrage de la răspunderea penală. Reţinerea infractorului şi
predarea acestuia organelor de drept va constitui un impediment la săvârşirea de noi infracţiuni,
iar prejudiciul se justifică dacă în timpul reţinerii infractorului aceasta a fost unica metodă de a-l
reţine12. Gravitatea prejudiciului cauzat trebuie să corespundă gravităţii infracţiunii săvârşite.
Bibliografie
[1] Alexei Barbăneagră, doctor în drept, conferenţiar, Codul Penal Al Republicii Moldova
Comentariu, disponibil la cj.md/uploads/CPRM_Partea_Generala.pdf 3.4.18
[2] Bizlaw, articolul Ce este reținerea și cum ne comportăm dacă suntem reținuți, disponibil la
bizlaw.md/2016/09/28/ce-este-retinerea-si-cum-ne-comportam-daca-suntem-retinuti/ 3.4.18
[3] Botnaru S., Șavga A., Grosu V., Grama M. Drept penal. Chișinău: Cartier juridic, 2005.
[4] Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova;
[5] Codul Penal Al Republicii Moldova, COD Nr. 985 din 18.04.2002, publicat: 13.09.2002 în
Monitorul Oficial Nr. 128-129 art Nr : 1012 Data intrarii în vigoare: 12.06.2003
[6] Lege Nr. 1260 cu privire la avocatură, în Monitorul Oficial Nr. 159 din 19.07.2002.
[7] Legea nr. 264 din 28 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură
penală al Republicii Moldova;
[8] Regie Live, articolul Natura Juridica A Actiunilor Cetatenilor Pentru Retinerea Infractorului,
disponibil la https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/drept/natura-juridica-a-actiunilor-
cetatenilor-pentru-retinerea-infractorului-241133.html 3.4.18
[9] Scribd, articolul Retinerea-infractorului, disponibil la
scribd.com/document/360392551/349239904-Retinerea-infractorului-docx 3.4.18
[10] Xenofon Ulianovschi, doctor habilitat în drept, Starea de extremă necesitate și reținerea
infractorului: Aspecte juridico-penale militare, Revista Naţională De DrepT Nr. 8, 2015.

12
Alexei Barbăneagră, doctor în drept, conferenţiar, Codul Penal Al Republicii Moldova Comentariu,
Partea Generală, disponibil la cj.md/uploads/CPRM_Partea_Generala.pdf 3.4.18