TEHNOLOGIILE INFORMATICE ŞI PROCESUL COMUNICAŢIONAL ÎN COLEGIUL

TEHNIC „ANGHEL SALIGNY”

3.1. Prezentarea organizaţiei

În anul 1971, la 1 septembrie, se înfiinţa Şcoala Profesională I.M.M.R, Roşiorii de Vede ca

o necesitate de pregatire a forţei de muncă. În anul 1972 se înfiinţează Liceul Industrial C.F.
Roşiorii de Vede. În anul 1988 liceul se mută în local propriu la actuala adresă. În anul 1997
se înfiinţează prima clasă cu profil electromecanic. În anul 1991 se înfiinţează prima clasă cu
profil informatic. În anul 1992 se înfiinţează Şcoala Postliceală. La evaluarile din 1999 si
2000, şcoala a obţinut punctajul necesar pentru a intra în categoria unităţilor reprezentative,
numărându-se printre primele 5 unităţi de acest tip din judet. Începând cu 1 septembrie 2000,
şcoala poartă denumirea de Grup Şcolar ,,Anghel Saligny”. Din acelaşi an în şcoala
funcţionează un curs postuniversitar de reconversie profesională în colaborare cu
Universitatea Valahia Targoviste. Începand cu 1 septembrie 2001, denumirea şcolii s-a
schimbat în COLEGIUL TEHNIC „ANGHEL SALIGNY ”.

3.1.1. Prezentarea unităţii de învăţământ

Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”.

Adresa: Str. Renaşterii nr. 15, tel./fax 0247466690, cod poştal 145100, jud. Teleorman,
România.
Trăsături caracteristice:
Populaţia şcolară:
Număr de elevi:
Elevi-în învăţământul liceal zi-923.
Elevi-în invăţământul liceal seral-127.
Elevi-în învăţământul liceal frecvenţă redusă-146.
Elevi-în şcoala de arte şi meserii-389.
Număr de clase: 50.
Mediul de provenienţă: urban 40 %, rural 60 %
Personalul şcolii:
Didactic: 103.
 Nedidactic: 8.
 Auxiliar: 9.
Indicatori de evaluare a performanţei şcolare - cantitativ şi calitativ:
Rezultate şcolare:
 Rezultate slabe: 27%.
 Rezultate bune: 55%.
 Rezultate foarte bune: 18%.
Resursele materiale ale unităţii şcolare:
- Numărul sălilor de clasă: 50.
- Numărul laboratoarelor şi cabinetelor: 4.
- Numărul cabinetelor de informatică: 2.
- Conectare la Internet: da.
- Biblioteca şcolară.
- Sala de sport.
- Ateliere pentru instruire practică.
- Număr corpuri: 3 (şcoala, ateliere, sală de sport).

Calitatea managementului şcolar:

Managementul şcolar aplicat la Colegiul Tehnic „ Anghel Saligny” a acordat prioritate
strategiilor, politicilor de dezvoltare instituţională la nivelul sistemului şi al unităţii de
învăţământ, acest aspect fiind dovedit prin:
 Implicarea Consiliului de Administraţie în aplicarea strategiilor la nivelul şcolii,
colaborarea şi participarea şcolii la activităţi organizate pe plan local de către ONG –
uri.
  Colaborarea organizaţiei prin parteneriate cu Primăria Rosiori de Vede, Consiliul
Local Rosiori de Vede, Casa de Cultură, Clubul Copiilor, Poliţia, Jandarmeria etc.
 Lucrul în echipă la nivelul managementului.
 Colaborarea pe plan local cu ceilalţi manageri şi dezvoltarea competenţelor
profesionale.

3.1.2. Misiunea organizaţiei şcolare

Educaţia este percepută astăzi ca o funcţie vitală a societăţii contemporane deoarece prin
aceasta societatea îşi perpetuează existenţa, transmiţând din generaţie în generaţie tot ceea ce
umanitatea a învăţat despre ea însăşi şi despre realitate. De la şcoala contemporană societatea
aşteaptă astăzi totul: să transmită tinerilor o cunoaştere acumulată de-a lungul secolelor, să-i
ajute să se adapteze la o realitatea în continuă transformare şi să-i pregătească pentru un
viitor imprevizibil. Considerată un factor – cheie în dezvoltarea societăţii, ea asigură forţa de
muncă calificată pentru toate sectoarele de activitate, favorizează progresul, stimulează
curiozitatea intelectuală, capacitatea de adaptare, creativitatea şi inovaţia individului,
educaţia este unul dintre instrumentele cele mai puternice de care dispunem pentru a modela
viitorul. Soluţia tuturor problemelor grave şi cronice cu care se confruntă societatea
contemporană este căutată în educaţie şi şcoală.
Urmărind ca scop fundamental pregătirea tinerilor pentru integrarea în societate, pe de o
parte şi dezvoltarea maximă a potenţialului lor, pe de altă parte, şcoala trebuie să-i ajute pe
tineri să se cunoască şi să se accepte, să-şi proiecteze idealuri şi să le interiorizeze în
identitatea lor, să-i ajute să conştientizeze şi să-şi asume responsabilitatea pentru a se implica
în dezvoltarea societăţii. Educaţia şi şcoala contemporană suportă presiuni tot mai mari din
partea celorlalte subsisteme ale societăţii. Aceste presiuni vin dinspre toate sectoarele de
activitate, cărora şcoala le livrează forţa de muncă, dar vin şi din partea elevilor şi a
părinţilor; aceştia aşteaptă de la şcoală garanţia succesului social, ceea ce înseamnă
concomitent prosperitate materială, dezinvoltură în relaţiile sociale, contribuţia activă la
construirea societăţii.
Toate presiunile exercitate asupra sistemului educativ contribuie la modificarea rolului
şcolii: dintr-o instituţie autonomă, relativ izolată, specializată exclusiv în transmiterea ştiinţei
de carte, şcoala a devenit interfaţa în relaţia individ – societate, spaţiul social specific în care
se manifestă disfuncţiile şi tensiunile societăţii şi prin aceasta, prevenţia şi terapia acestora.
Şcoala este prima instituţie care îi confruntă pe elevi cu exigenţele integrării în societate şi
toate cercetările demonstrează că modul în care se adaptează un copil la şcoală reprezintă
principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult.
Toate marile teorii sociologice subliniază importanţa calităţii experienţelor şcolare în
integrarea socială a indivizilor, ceea ce argumentează interpretarea: şcoala şi problemele
sociale reprezintă cele două feţe ale aceleiaşi monede. Din punctul de vedere al politicilor
sociale, consecinţa acestei viziuni este una extrem de importantă: la ora actuală se preferă
investirea resurselor în şcoală, în scopul creşterii calităţii actului educativ, decât în sistemele
de control social sau în sistemele de susţinere socială. Această strategie corespunde
principiului intervenţiei timpurii, este mai bine să previi, decât să vindeci, şi principiului
intervenţiei eficiente: investiţia în şcoală se finalizează în calitatea intelectuală, morală,
profesională şi socială a absolvenţilor.
Absolvenţii care probează autonomie intelectuală şi morală, capacitate de adaptare la
schimbări, solidaritate şi atitudine deschisă, pozitivă faţă de învăţare sunt mai apţi să-şi
rezolve singuri şi corect problemele existenţiale şi vor da dovadă de o conduită dezirabilă
social, deci nu vor contribui la creşterea disfuncţionalităţilor sociale.

3.1.3. Analiza SWOT privind procesul de comunicare şi tehnologiile informatice

Pentru diagnosticarea procesului de comunicare a fost necesară prezenţa unei analize
SWOT (vezi tabelul urmator).