INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII Anul I – Semestrul I

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Universitatea POLITEHNICA din Bucurreşti
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII

REFERAT 3

Construirea diagramei Ishikawa (diagrama cauză - efect)

pentru identificarea, ordonarea şi afişarea posibilelor
cauze ale unei probleme specifice sau ale unei
caracteristici de calitate din cadrul unei organizaţii din
domeniul industriilor de proces / educaţie / servicii /
administraţie publică

Mihaela MIHALACHE
SGR 1

MASTER ICMIP
Anul I / Semestrul I

2023 - 2024
Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

Internal
1
 INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII Anul I – Semestrul I

Diagrama Ishikawa (diagrama ,,cauză – efect” sau diagrama ,,os de peşte”) este un instrument de
analiză care ajută la identificarea, ordonarea şi afişarea posibilelor cauze ale unei probleme specifice sau ale
unei caracteristici de calitate. Ea ilustrează grafic relaţia între un rezultat şi toţi factorii (cauzele) ce îl
influenţează. Pentru uşurarea analizei, profesorul japonez Kaoru Ishikawa a stabilit şase catagorii de cauze,
denumirea tuturor începând cu litera M (materiale; metodă; maşină; manoperă; mediu; măsurare). Din
această cauză, analiza este cunoscută şi sub denumirea ,,metoda 6M”.
Diagrama Ishikawa are următoarele avantaje:
 ajută la determinarea cauzelor principale ale apariţiei unei probleme folosind o abordare structurată;

 încurajează discuţiile în grup şi utilizarea cunoştiinţelor fiecăruia despre proces;

 foloseşte un format ordonat, uşor de citit al relaţiei cauză-efect;

 ajută la creşterea nivelului cunoaşterii în general şi a factorilor de muncă în particular, inclusiv

relaţiile dintre ei;
 identifică zonele viitoare de interes.
Deoarece diagrama Ishikawa este o reprezentare picturală structurată a cauzelor asociate unui efect, primul
pas în construcţia acesteia este identificarea efectului ce urmează a fi studiat. Acesta poate fi o caracteristică
de calitate, o problemă în procesul de producţie, un obiectiv planificat. Efectul poate fi pozitiv, atunci când
este un obiectiv, sau negativ când este o problemă. Apoi se construieşte scheletul în capătul căruia este
trecut efectul.
Etapa următoare este identificarea cauzelor potenţiale care au influenţă asupra efectului studiat. Acestea
sunt trecute în dreptul ramificaţiilor principale, corespunzătoare grupurilor de categorii principale de cauze
utilizate (6M).
Etapa următoare este identificarea factorilor specifici, cauze ale categoriilor principale. Procesul continuă
pentru fiecare subramură, până nu mai pot fi identificate alte cauze.
În final, diagrama este analizată pentru identificarea cauzelor principale ale efectului ce vor fi ulterior
investigate. Pentru determinarea cauzelor asupra cărora urmează să fie îndreptată atenţia, poate fi utilizată
în continuare diagrama Pareto.
Aşadar, în vederea întocmirii diagramei Ishikawa, este necesară parcurgerea unei metodologii specifice,
pentru care iniţial se pleacă de la definirea sau identificarea problemei (în partea dreaptă a diagramei)
respectiv a efectului ce urmează a fi studiat, continuând apoi, cu următorii paşi: 13
1. reprezentarea cu o linie orizontală direcţionată către caseta cu problema (v. Fig. 4.2). Această
săgeată va servi drept coloana vertebrală, pornind de la cauze majore sau minore care vor fi
categorisite şi relaţionate;

Fig. 3.1 - Definirea/identificarea efectului

2. identificarea cauzelor potenţiale şi gruparea lor în categorii principale sau majore (exemple: oameni,
procese, materiale, echipamente, mediu, etc.), care pot fi identificate prin tehnica brainstorming, deci
în această fază nu interesează dacă participanţii nu sunt de acord asupra cărei categorii aparţine
cauza majoră; important este însă, listarea tuturor cauzelor, cu asigurarea existenţei unui spaţiu
suficient între ele pentru a putea adauga cauze individuale mai târziu (v. Fig. 3.2); fiecare dintre
aceste categorii majore va fi explorată în detaliu;

Internal
2
 INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII Anul I – Semestrul I

Fig. 3.2 - Identificarea cauzelor potenţiale

3. continuarea brainstorming-ului asupra cauzelor potenţiale, prin analiza detaliată a explicaţiilor pentru
fiecare categorie principală identificată (v. Fig. 3.3) şi scrierea cauzei detaliată pe o linie oblică
conectată la categoria principală corespunzătoare (v. Fig. 3.4);
4. conectarea liniilor suplimentare cu liniile de detaliu (în mod uzual, sunt recomandate trei niveluri de
detaliere considerate ca limită practică a acestei diagrame), deoarece cauza detaliată poate avea
uneori şi alte cauze, cu o gradualitate crescută.
5. analiza informatiilor (când brainstorming-ul asupra categoriilor principale şi a cauzelor detaliate s-a
încheiat), prin evaluarea fiecărei cauze majore şi a potenţialelor cauze detaliate asociate cu acestea
şi includerea tuturor ideilor apărute în lista iniţială (realizată prin brainstorming);
6. determinarea elementelor care par a fi cauzele cele mai probabile (sau una dintre acestea) şi
înregistrarea (încercuirea) elementelor cele mai promiţătoare (probabile) în acest sens, pentru
investigarea ulterioară;
7. utilizarea unui sistem oarecare de votare pentru a îngusta gama către alternativele cu cele mai multe
şanse de succes (dacă nu există consens asupra domeniilor principale de investigaţie);
8. analiza impactului asupra problemei, pentru fiecare element încercuit;
9. crearea unui plan de acţiuni pentru rezolvarea cauzei încercuite (în ideea că pot fi mai multe cauze
potenţiale care interacţionează în crearea problemei) şi luarea în considerare a acestor
interdependenţe; în situaţia în care cauzele detaliate sunt în continuare complexe, sau nu există
suficiente informaţii, acestea pot fi atribuite pentru analiză ulterioară uneia sau mai multor persoane.

Fig. 3.3 - Analiza detaliată a cauzelor

Fig. 3.4 - Diagrama Ishikawa pentru cauza obţinerii unor produse/servicii

necorespunzătoare – nemulţumirea angajaţilor.
Aşadar, tehnica de analiză ,,cauză-efect” prin întocmirea diagramei Ishikawa impune şi utilizarea unor reguli
suplimentare:
 asigurarea asupra acordului colectiv de rezolvare a problemei analizate, deoarece procesul de
brainstorming poate deveni haotic şi confuz dacă fiecare încearcă să rezolve probleme diferite;
 utilizarea unor tehnici formale pentru brainstorming, pentru a colecta lista iniţială a categoriilor şi a
cauzelor detaliate, cu posibilitatea includerii a tuturor ideilor şi eliminarea discuţiilor la înţelegerea
ideilor, nu însă la testarea validităţii lor;
Internal
3
 INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII Anul I – Semestrul I

 asigurarea asupra explorării tuturor categoriilor majore şi a tuturor cauzelor detaliate înainte de a
trece la rezolvarea problemei, în posibilitatea existenţei tendinţei de a sări de la categoriile principale
direct la soluţii;
 claritatea interdependenţelor, conexiunilor şi relaţiilor din diagramă, în vederea asigurării unei
vizibilităţi certe a acestora;
 ordonarea categoriilor principale identificate în diagramă, astfel încât categoriile dominante să poată
fi mutate într-o diagramă separată;
 urmărirea cauzelor detaliate care apar în mod repetat în categorii diferite pentru a conduce la
semnificaţia unei cauze radacină.
Desfăşurarea lucrării:
Pentru construirea diagramei se parcurg mai multe etape:
1. Identificarea problemei (efectului) ale cărei cauze vor fi analizate:
- trebuie formulată în termeni clari;
- trebuie agreată de toţi membrii grupului .
2. Problema devine „capul peştelui”:
- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei:
- prin brainstorming (tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de idei,
pentru soluţionarea unei probleme.)
În domeniul producției sunt, de regulă, delimitate următoarele categorii de cauze (cele „5M“): mâna de lucru,
metodele, mediul, maşinile, materialele.
Se recomandă ca această sistematizare a cauzelor să nu fie preluată automat, în orice situaţie. Trebuie
definite categoriile de cauze cele mai potrivite pentru problema analizată.
Concluzii
Diagrama cauza-efect numita si diagrama lui ISHIKOWA sau diagrama „Spinare de peste” are doua
parti: o parte care ilustreaza cauzele si o alta parte care evidentiaza efectul.
Efectele sunt definite in situatia data de caracteristicile de calitate, cum sunt: rugozitatea unor
suprafete care in contact cu alte piese trebuie sa asigure o etansietate perfecta;abateri de simetrie si
dimensionale la zite;ovalizari ale gaurilor de trecere, spire filet rupte; canale de etansare lovite.
Cauzele sunt factorii care determina efectele. Factorii principali (materiale, masinile, metodele de
lucru; muncitorii si mediul) se defalca in factori de grup si specifici.

Internal
4