Kaoru Ishikawa a gandit aceast tip de diagrama in anii ’40
(cunoscuta si ca “Diagrama lui Ishikawa”) sau „os de peste”. Diagrama lui Ishikawa este o tehnica ce ajuta la identificarea, clasificarea si reliefarea posibilelor cauze, atat ale unor probleme specifice cat si ale unor caracteristici ale calitatii. Ilustreaza grafic relatiile existente intre un rezultat dat (efectele) si factorii (cauzele) care influenteaza acest rezultat. Elaborarea unei diagrame cauza – efect trebuie sa se ia in discutie atunci cand se doreste:
identificarea cauzelor principale ale unor probleme sau efecte;
clasificarea si relationarea interactiunilor intre factorii care afecteaza rezultatul unui proces; analiza problemelor care au nevoie de solutionare; centrarea, intr-un grup de lucru, a discutiei orientand-o asupra aspectelor relevante ale unei probleme. Construirea unei diagrame cauză – efect
1)Definirea rezultatului sau efectului care trebuie
analizat; 2)Situarea efectului sau caracteristicii de examinat; 3)Trasarea unei linii spre stanga , plecand de la patrat; 4)Identificarea cauzelor principale care au legatura cu efectul. Anumite aspecte ale diagramei elaborate pot sugera anumite idei:
O ramura cu un numar mare de ramuri secundare si factori
poate indica necesitatea de a realiza o analiza cu mai mare profunzime. Daca anumite ramuri au putini subfactori este posibil sa se faca un efort mai mare in identificarea cauzelor. Daca aceeasi cauza apare in mod repetat in diferite categorii, aceasta poate fi cauza principala. Avantajele folosirii Diagramei Cauza-Efect
Ajuta la determinarea cauzelor principale ale unei probleme;
Stimuleaza participarea membrilor grupului de munca; Stimuleaza imaginatia; Creste gradul de cunoastere asupra unui proces; Permite observarea tuturor cauzelor care pornesc de la aceeasi situatie; Faciliteaza comunicarea intre toate persoanele care au legatura cu problema care se doreste a fi rezolvata.