Perspectiva narativă obiectivă

Model de redactare

Introducere:

Perspectiva narativă este punctul de vedere al naratorului sau viziunea acestuia

despre evenimentele relatate și despre personaje.

Fragmentul dat din opera ,,Arhanghelii’’ de Ion Agârbiceanu este scris într-o
perspectivă narativă obiectivă.

Cuprins:

Acest tip de perspectivă narativă este susținut de mărcile gramaticale de persoana a

III-a a verbelor (,,ajunse’’, ,,să cerceteze’’, ,,să se coboare’’, ,,se gândi’’), dar și a
pronumelor (,,lui’’, ,,el’’, ,,lor’’, ,,le’’). De asemenea, naratorul nu este implicat în
text, având un statut de omnisciență și omniprezență, adică fiind o instanță
demiurgică. Din această perspectivă, el relatează momentul călătoriei cu trenul a lui
Vasile Murășeanu, spre locurile natale. Mai întâi, surprinde așteptarea trenului cu
nerăbdare, apoi pătrunde chiar în gândurile personajului, evidențiind stările
emoționale (,,Avu o tresărire de adâncă bucurie, de plăcere: mergea acasă’’).

Naratorul își face simțită prezența în text și prin construcțiile incidente: ,,credea
el’’, ,,totuși’’.

Nu în ultimul rând, omnisciența naratorului se relevă prin detaliile despre vârsta

personajului: ,,Era trecut de douăzeci și trei de ani’’.

Concluzie:

Așadar, fragmentul dat din textul ,,Arhanghelii’’ de Ion Agârbiceanu se

caracterizează printr-o perspectivă narativă obiectivă, deoarece viziunea
este ,,dindărăt’’, focalizarea este externă, iar narațiunea are caracter heterodiegetic.
Trăsături:

- relatarea se face la persoana a III-a (ex. din text);

- statutul naratorului este de omnisciență și omniprezență, aceasta cunoscând foarte

multe despre personaje fără să se implice afectiv în actul narării, având totodată și
o ipostază demiurgică.

- intervențiile naratorului în text se observă și prin construcțiile incidente (uneori)

care au rolul de a delimita planul vorbirii directe de cel al vorbirii indirecte (al
naratorului);

- viziunea naratorului este ,,dindărăt’’ (după Todorov), iar focalizarea este externă
(după Genette);

- narațiunea capătă caracter heterodiegetic (diegeză=povestire, hetero=celălalt).

Homo=unic