ANALIZA CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA SI ACT

ADMINISTRATIV FUNCTIE PUBLICA

Analiza contract individual de munca

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,
denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator,
persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau
drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Astfel, pe lângă acestea, clauzele minime obligatorii care trebuie să figureze în
contractul de muncă sunt:
– identitatea părților: numele salariatului/denumirea angajatorului, domiciliul/sediu,
datele de identificare: CNP/CI/permis de ședere pentru salariat sau CUI/J pentru angajator;
– obiectul contractului: dublu obiect – prestarea muncii și plata salariului;
– funcția: denumirea și codificarea prevăzute de Clasificarea Ocupațiilor din România
(COR);
– locul muncii: ex. departamentul/secția din sediul unității/punctul de lucru și modul
de desfășurare al muncii: într-un loc fix sau în mai multe locații;
– durata contractului: nedeterminată (regula)/determinată (excepția);
– durata muncii: timp de lucru integral (8h/zi)/parțial (mai puțin de 8h/zi);
– concediul de odihnă: minim 20 de zile lucrătoare în general; minim 23 de zile
lucrătoare pentru tineri până în 18 ani, persoane cu dizabilități și persoane care lucrează în
condiții grele, periculoase sau vătămătoare;
– salarizarea și modalitatea de plată: salariul de bază și alte sporuri/adaosuri/prestații
suplimentare în bani sau în natură; data plații și plata în tranșă unică sau în tranșe multiple;
– perioada de probă: maxim 90 de zile calendaristice pentru funcții de execuție și 120
de zile calendaristice pentru funcții de conducere; maxim 30 de zile calendaristice pentru
persoanele cu dizabilități;
– clauze diverse: completarea contractului cu alte reglementări (ex. Codul Muncii,
contracte colective aplicabile), modalitatea de soluționare a litigiilor izvorâte din contract.
Clauza de confidențialitate, clauza de neconcurență, clauza de mobilitate, clauza de
formare profesională, clauza de proprietate intelectuală sau clauza de obiectiv sunt câteva
exemple de clauze facultative din contractul de muncă, o parte dintre ele reglementate în mod
explicit de Codul Muncii, altele însă pot fi negociate între angajator și salariat, cu condiția să
nu încalce normele legale care guvernează relațiile de muncă.
Într-un caz practic de clauză de formare profesională întreprinsă de angajator, perioada
prevăzută de părți în care îi este interzis angajatului să aibă inițiativa încetării raporturilor de
muncă trebuie să fie una echilibrată din perspectiva ambelor părți. Cum legislația muncii nu
impune limitări privind această perioadă, tendința angajatorului este de a prelungi perioada
prin prisma despăguburilor pe care le-ar putea solicita în cazul încălcării acesteia de salariat.
În practică, clauza de mobilitate se dovedește a fi și ea o potențială capcană în lipsa
unei reglementări legale cu privire la cuantumul prestației suplimentare în bani sau în natură
de care trebuie să beneficieze angajatul titular al acestei clauze. Conform acestei analize, sunt
numeroase exemplele practice în care contractul individual de muncă nu conține nicio
dispoziție privitoare la acest cuantum; atunci când clauza este activată, angajatorul poate avea
libertatea de a acorda prestația pe care o va considera suficientă, uneori în detrimentul
angajatului.

Act administrativ functie publica

1) Actul administrativ de numire în funcţia publică trebuie să conţină în mod
obligatoriu următoarele elemente:
a) temeiul legal al numirii, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale, precum şi a actelor
doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;
b) temeiul legal al stabilirii drepturilor salariale, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale;
c) numele şi prenumele funcţionarului public;
d) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi, după caz, grad
profesional;
e) perioada pentru care se dispune numirea în funcţia publică;
f) data de la care urmează să exercite funcţia publică;
g) drepturile salariale;
h) locul de desfăşurare a activităţii;
i) durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întreagă sau raport de
serviciu cu timp parţial.
2) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire,
iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.
3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), actele administrative de numire în
funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I, cuprind numai informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) -f) şi h).
Drepturile salariale se stabilesc prin act administrativ al ordonatorului principal de credite. În
acest caz, fişa postului se anexează actului administrativ prin care se stabilesc drepturile
salariale, iar o copie a acesteia se înmânează înaltului funcţionar public.
4) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul
de credinţă în termen de 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire în funcţia
publică. Jurământul are următoarea formulă: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să
îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să
păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi
ajute Dumnezeu!". Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor
religioase, jurământul putând fi depus şi fără formula religioasă.
(5) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (4) se consemnează în scris. Refuzul
depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de
numire în funcţia publică. Obligaţia de organizare a depunerii jurământului aparţine persoanei
care are competenţa legală de numire.
(6) Constatarea nulităţii actului administrativ de numire produce efecte pentru viitor.

Care dintre următoarele categorii de funcționari sunt funcționari publici de

conducere:
-prefectul