Reflecția critică

Revedeți tot ce v-ați notat la fiecare din cele 2 piese din portofoliul de evaluare, apoicompletați
următoarele propoziții:
a. Propriile resurse pe care mă pot baza în activitatea mea ca viitor psiholog sunt:
În principiu, mă voi baza pe apartamentul pe care îl dețin în Bucuresți, voi transforma o cameră în cabinet
de tereapie cognitiv-comportamentală.
Din punct de vedere al resurselor umane pot preciza că mă pot baza pe soția mea care este terapeut ABA.

b. Pentru a fi un psiholog eficient mai am de lucrat cu: Capabilitatea de a asculta oamenii și să aloc
mai mult timp pregătirii mele ca viitor psiholog.

c. Oportunitățile pe care ar fi bine să le valorific pentru a fi un bun psiholog sunt:

Să particip la o varietate mare workshopuri pentru a vedea ce sferă a psihologiei mi se
potrivește cel mai bine. Să citesc cât mai multe cătri de specialitate și să urmez un progam de
formare.

d. În propriul demers de optimizare a comportamentului meu profesional este de dorit săfiu conştient de
posibilele amenințări:

Consider că este esențial să urmez cu strictețe codul deontologic al psihologilor, făcând

acest lucru se pot evita numeroase probleme ce pot apărea pe parcursul carierei. De exemplu
pot aprărea relații personale cu o anumiți pacienți care să-mi afecteze imaginea mea ca
psiholog. Alte amenințări ce pot apărea sunt legate de atențiile pe care doresc să le lase anumiți
clienți care îmi calcă pragul cabinetului.
Oferiți 5 argumente pro și/ sau contra privind modul în care accesarea site-ul Colegiului Psihologilor din
România – CPR (www.alegericpr.ro) vă influențează propriucomportament ca studenți la psihologie și
viitori psihologi:
o Din punctul meu de vedere, site-ul este destul de dificil de utilizat întrucât încă de pe prima pagină apar o grămadă
de link-uri către diferite pagini secundare.
 Aici se pot găsi informații utile despre toate atestatele profesionale pe care le poate avea un psiholog precum și ce
pași trebuie urmați în vederea obținerii documentelor necesare promovării în treptele superioare de specializare.
 Se pot găsi legi și amendamente și chiar știri foarte ușor din fereastra de cautare de pe site colegiului psihologilor,
se pot folosi diverse filtre ca de exemplu: cele mai recente, ordonare cronologică, ordine alfabetică etc.
 Pe site se găsesc informații privid diverse taxe pe care un psiholog trebuie să le plătească pe parcusul unui an sau
în anumite momente ale carierei sale cum ar fi: la analizarea unui dosar sau la susținerea unui examen de
promovare proferională.
 Pe site-ul colegiului se pot găsi datele referitoare la alegerile privind conducerea colegiului psihologilor sau a
conducerii filialelor din toate județele.

Ce vi s-a părut util în experiența de practică?

o Ce ați învățat?
La această disciplină am învățat ce servicii poate oferi un psiholog în funcție de specializarea pe care o are și de treapta de
specializare la care se află. Am aflat ce documente sunt necesare pentru a progresa în carieră dar și despre condițiile necesare pentru a
ajunge să prestez anumite servicii ca și psiholog.
o Cum, unde și când ați putea folosi ceea ce ați învățat
Când? -Ceea ce am învățat pot folosi atât pe timpul anilor de studiu dar mai ales după ce termin facultatea.
Unde? -Oriunde pe teritoriul României în cadrul activității de psiholog.
Cum? – Mi-am făcut o părere asupra pasilor ce pot fi făcuți încă din facultate privitor la
viitoarea mea carieră ca psiholog.

Evaluați-vă activitatea în cadrul acestei discipline, acordați-vă o notă între 1 şi 10 şiargumentați nota
aleasă:
Eu personal m-aș evalua cu nota 9 întrucât consider că este greu să te pregătești la o materie
denumită Practică din spatele calculatorului. Despre o practică adecvata se poate vorbi în
momentul în care studetul ia efectiv contact cu un cabinet de psihologie în adevăratul sens al
cuvântului.
 2. Invertarierea serviciilor oferite de psiholog

Inventarierea serviciilor oferite de psiholog în funcție

de atestatul professional obținut (se menționează
specialitatea) și de nivelul de specializare (practicant în
supervizare, practicant autonom, specialist sau principal);

1. Psihologie clinică
 Psihologul practicant sub supervizare în psihologie clinică
(numit şi psiholog clinician practicant sub supervizare)
poate oferii următoarele servicii după cum urmează:
 evaluare subiectiv-emoțională;
 evaluare cognitivă;
 evaluare comportamentală;
 evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-
feedback);
 evaluarea simplă a personalităţii şi a mecanismelor de
coping/adaptare/defensive;
 evaluarea psihologică asociată activităţilor cu cupluri sau
familii (sau altor grupuri);
 evaluarea contextului familial, profesional, social,
economic, cultural în care se manifestă problemele
psihologice;
 evaluarea dezvoltării psihologice
 educație pentru sănătate, promovarea sănătății şi a unui stil
de viață sănătos (ex. prin prevenție primară şi secundară),
prevenirea îmbolnăvirilor (ex. prin modificarea stilului de
viață);
 elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluare
programelor de promovare a sănătății şi de prevenire a
îmbolnăvirilor la nivel individual, de grup, comunitar şi/sau
guvernamental;
 intervenţii specifice pentru persoanele cu nevoi special
 consiliere şi terapie suportivă;
 optimizare şi dezvoltare personală, autocunoaştere.

1.2 Psihologul practicant autonom în psihologie clinică (numit

şi psiholog clinician practicant autonom) Psihologul autonom
furnizează aceleași servicii ca și psihologul practicant sub
supervizare la care se mai adaugă următoarele:
 investigarea şi psihodiagnosticul tulburărilor psihice şi al
altor condiţii de patologie care implică în etiopatogeneză
mecanisme psihologice;
 evaluare neuropsihologică;
 evaluarea complexă a personalităţii (ex. trăsături
caracteriale, de temperament, aptitudinale etc.) şi a
mecanismelor de coping/adaptare/defensive;
 evaluarea stării de sănătate mentală, în limita competenţei
psihologului, ca precondiţie pentru angajare şi/sau
desfăşurarea unor activităţi care impun prin lege examinare
psihologică asociată stării de sănătate (ex. testarea
profesorilor, a funcţionarilor publici etc.).
 terapii standard de relaxare şi sugestive;
 consiliere (ex. prin tehnici comportamentale) specifică
obiectivelor medicale (ex. creşterea aderenţei la tratament,
modificarea stilului de viaţă, pregătire preoperatorie,
prevenţie terţiară în cadrul bolilor cronice etc.);
 asistenţa bolnavilor terminali;
 terapii de scurtă durată focalizate pe problemă, prevenţie
terţiară, recuperare şi reeducare (individuale, de grup,
cuplu şi familie).

 1.3 Psihologul specialist în psihologie clinică. Psihologul

specialist furnizează același servicii ca și psihologul
autonom la care se adugă și următoarele:
 evaluarea psihologică a gradului de discernământ al
persoanelor;
 evaluare neuropsihologică complexă.
 consiliere în situaţii de criză;
 managementul conflictului, mediere şi negociere;
 consultanţă pentru activităţile profesionale ale psihologilor
practicanţi în psihologie clinică, dacă aceştia o cer;
Pe parte de cercetare acesta poate:
 poate participa la sau iniţia activităţi de cercetare în
cadrul definit de competenţele sale.
 Educaţie şi training;
 poate organiza workshop-uri în cadrul definit de competenţele
sale;

1.4 Psihologul principal în psihologie clinică furnizează

același servicii ca și psihologul specialist la care se
adaugă următoarele:
 evaluare psihologică asociată expertizei avansate (ex. în
fața instanțelor judecătoreşti);
 evaluarea psihologică a psihologilor, când este cazul;
 alte evaluări în situaţii care implică componenţe psihologice
complexe.
  terapii de scurtă durată (individuale, de grup, cuplu şi
familie) focalizate pe probleme subclinice şi/sau clinice
nespecificate (vezi DSM);
 consultanță pentru activitățile profesionale ale
psihologilor practicanți şi/sau specialişti în psihologie
clinică, dacă aceştia o cer (nu se suprapune cu supervizarea
profesională obligatorie a psihologului clinician practicant
sub supervizare de către psihologului clinician principal).

2. Consiliere psihologică
Consilierea psihologică se deosebeşte de consilierea
educațională/şcolară. În timp ce consilierea educațională/şcolară
este focalizată pe probleme de educație şi carieră, consilierea
psihologică implică intervenția consilierului psihologic în
optimizare personală şi în ameliorarea problemelor (subclinice)
psiho-emoționale şi de comportament.
Consilierea psihologică se deosebeşte de psihoterapie. Numai
psihoterapeutul poate face intervenție psihologică pentru
psihopatologie, în timp ce consilierul psihologic se focalizează
pe optimizare şi dezvoltare personală, probleme psihologice sau de
patologie somatică în care sunt implicați factori psihologici.
Psihologul practicant în consiliere psihlogică poate să-și
desfășoare activitatea după următoarele forme de organizare:
individual, de grup, în grup (familie).
Fata de psihoterapie, consilierea psihologică este un demers
mai restrans atat ca durată, cât și ca arie de interventie,
referindu-se de obicei la o situatie de conflict specifică din
viata persoanei. În general, oamenii apelează la un consilier
psihologic atunci cand simt nevoia de a fi indrumați în luarea
unei decizii punctuale legate de relațiile interpersonale
(sociale, de muncă sau de familie), de dezvoltarea personală în
contextul unui anumit parcurs profesional sau de atitudinea pe
care ar trebui sa o adopte într-o situatie foarte stresantă din
viata lor.

1. Psihoterapie
 Psihodiagnostic
 terapie individuală şi de cuplu
 grupuri de autocunoaştere, de dezvoltare personală, de trening de rol şi de pervenire a
sindromului burnout
 grup de formare în psihodramă
 grup de fromare în psihoterapie prin relaxare şi simboluri
 supervizie.
 Psihoterapia copilului și adolescentului
 Psihoterapie – Probațiune (reducerea riscului de recidivă)
 CABINETUL PSIHOLOGULUI – Specialitatea (terapie ABA)
- grilă de observație -

Poziționare în clădire: Strada indepentenței nr 23 bloc 6 scara B, Bucurestu, sector 3.

Elemente de mobilier:
 măsuță mică cu 2 scaune,
 biroul psihoterapeutului,
 un scaun directorial,
 dulap cu rafturi pentru jucării,
 dulap pentru documente.

Dispunerea mobilierului:
 măsuța cu cele două scaune pentru copii se află în mijlocul camerei pe un covor.
 Dulapul cu jucării se află poziționat pe partea stângă a camerei, rafturile cu jucării
sunt poziționate astfel încât copii să nu ajucă la ele ca să fie distrași în timpul
terapiei.
 În partea dreaptă a camerei cum se intră în cabinet se află biroul terapeutului
împreună cu scaunul directorial.
 Lângă geam se află dulapul cu documente.

Funcții ale mobilierului (păstrare, depozitare, expunere, relaxare, studiu):

 Dulapul cu jucării și alte jocuri folosite în timpul terapiei se află pe rafturi în cutii,
dulapul este viu colorat cu mai multe compartimente, acesta nu are sertare.
 Pe pereții cabinetului se află diverse abțipilduri viu colorate și mai multe planșe
realizate de copii aflați în terapie
 Pe măsuța, pentru copii, se află cărți de colorat și plastilină pentru dezvoltarea
motricității fine și pentru relaxare.

Luminozitate:
 Cabinetul dispune de două geamuri mari orientate către Est pentru cât mai multă lumină
naturală

Materiale (teste, carti, jucarii etc):

 În dulapul cu jucării se află mai multe jucării pe care copii care vin la terapie le folosesc, în
general animăluțe de pluș viu colorate,
 În acest loc se află și jucăria preferată a fiecărui copil pentru a-i oferi relaxare și siguranță,
 Jucăriile nu trebuie să fie la îndemâna copiilor pentru a nu îi distrage,
 Testele se află în dulapul de documente unde are acces doar terapeutul, nu și copiii.

1
Alte observații: Anexată la acest cabinet mai exită un grup sanitar și un hol cu o canapea pentru
părinți.

2
Planul cabinetului și dispunerea mobilierului în acesta
- schiță