Psihoterapeutul ndeplinete mai multe funcii :

Diagnostic psihologic i evaluare clinic - se refer la identificare factorilor psihologici

implicai n problema n care se cere intervenie psihoterapeutic;
Consiliere psihologic i intervenie psihoterapeutic - se refer la controlul factorilor
psihologici n boal i n optimizarea subiecilor umani sntoi;
Cercetare - se refer la investigarea rolului factorilor psihologici n sntate i boal;
Educaie se refer la popularizarea relaiei dintre factorii psihologici i boal i sntate;
metode de control.
Formarea psihoterapeutului se face conform unor norme bine precizate de ctre
Consiliul Mondial al Psihoterapiei prin Declaraia de la Strasbourg, 1992. Formarea
presupune:
(1). O pregtire teoretic. Aceast pregtire teoretic este asigurat de curricula universitara
a facultilor de psihologie. Pentru cei care nu sunt psihologi aceste cursuri pot fi oferite n
regim de nvmnt la distan.
(2). Formare ntr-o form specific de psihoterapie. Profesori care fac formarea trebuie s
fie psihoterapeui formatori acreditai n acea form de psihoterapie.
(3). Practic cu caz. Cursani trebuie s fie angajai ntr-o instituie a Ministerului Sntii,
Ministerului Educaiei Naionale sau n organizaii guvernamentale sau nonguvernamentale
unde ofer servicii de consiliere psihologic i psihoterapie.
(4). Supervizare. Supervizarea se face de psihoterapeui acreditai n acea form de
psihoterapie.
Aceast schem general de formare n psihoterapie ia o form specific n funcie de
programul de formarea al fiecrei coli de psihoterapie
Echilibru interior capacitaea de a regla intensitatea trairilor interioare si capacitatea de a
controla reactiile emotionale, la rabdarea, disponibilitate de a veni in contact cu problematica
suferintei umane
Grad ridicat de autoacceptare un aspect important pentru acceptarea altora, pentru
respectul fata de client si increderea pe care i-o conferi. Freud a propus autoanaliza didactica
pentru terapeuti pentru dezvoltarea constiintei de sine.
Caldura, in sensul de a fi deschis si abordabil fata de persoanele care necesita terapie.
Componentele acesteia sunt: interes, absenta criticii, a apararii fata de reactiile clientului si
contactul psihologic strans cu acesta.
Naturaletea, si prin acest aspect insemnand: sa nu supraevaluezi, sa fi spontan, dar nu
necontrolat, sa ramana deschis si nedefensiv cand se simte amentintat, consistent, evita
discrepantele, manifesta tact, dispus sa impartaseasca experiente personale daca pot fi de
folos.
Empatia si privirea neconditionat pozitiva, amandoua fiind calitati importante, referindu-se
la a vedea lumea asa cum o vede celalalt si capacitatea de a transmite aceasta perceptie si, cea
de-a doua referindu-se la capacitatea psihoterapeutului de a accepta clientul asa cum este, fara
a judeca.
Sa nu uitam si de atitudinea etica de buna calitate conforma cu rigorile codului hipocratic si
profesional cu referire la garantarea neconditionata a integritaii fizice, sexuale, sociale,
psihologice, a deminitatiisi a respectului clientilor in timpul procesului terapeutic si pastrarea
confidentialitatii asupra tuturor informatiilor care i-au devenit cunoscute.
A fi psihoterapeut inseamna mai mult decat sa obtii cateva deprinderi, ci un nou mod de a fi si
a trai care se va reflecta in autenticitatea si capacitatea de a merge impreuna cu cei pe care ii
ajuta (C. Rogers)
C. Enchescu (1998) remarc existena unor trsturi particulare i anume:

Curiozitate i pasiune deosebit de dezvoltat pentru problemele vieii sufleteti, fenomenele

psihologice etc., domenii crora le consacr energia i timpul lor;
Dorina de a nelege, explica i manipula procesele psihice
Tendina de consacrare profesional, dedicarea problemelor de studiu i tiinifice;
Neglijarea propriilor interese, printre care se noteaz i cstoria la o vrst mai naintat n
raport cu cea obinuit;
Identificarea cu profesiunea aleas, dorina de a cunoate i de a nainta n cunoatere, de a
descoperi i de a se remarca prin propriul su Eu, fapte care adesea i pot condamna la izolare.