Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Centrul Expert
Cursul postuniversitar
Consiliere psihologic
1
Modulul I
Abiliti n consilierea
psihologic
0
Modulul I
Abiliti n consilierea psihologic
Cuprins :
1
Ce este consilierea psihologic ?
2
Asociaia American de Psihologie (APA), Divizia de Consiliere Psihologic, definete
consilierea psihologic ca un proces care are ca scop oferirea de sprijin specializat
persoanelor cu dificulti n dezvoltarea lor personal i a funcionrii lor optime. Rolul
consilierului psihologic este de a folosi cunotinele i abilitile sale pentru a asista o alt
persoan n rezolvarea problemelor sau conflictelor personale.
www.apa.org
Asociaia Englez de Consiliere i Psihoterapie (BACP) definete consilierea ca un
proces prin care se faciliteaz luarea de decizii, rezolvarea problemelor persoanale ale
clientului. Consilierea nu implic oferirea de sfaturi sau orientarea clientului spre
adoptarea unui aumite soluii. n cadrul procesului de consiliere clientul are prilejul de a
explora diferite aspecte ale vieii sale, emoiile associate acestora, comportamentele i
situaiile problematice, de a evalua alternative i de a decide care este modalitatea optim
de soluionare.
www.bacp.co.uk
n cazul n care consilierul ofer sfaturi, n mod frecvent clientul devine dependent de
consilier, se conformeaz imediat oricrei sugestii, nu reueste s mai soluioneze singur
situaiile curente de via, iar ncheierea edinelor de consiliere devine foarte dificil.
3
Psihologii clinicieni colaboreaz cu medicii n situaiile n care
este prezent o condiie medical care influeneaz sau
determin o problem psihologic.
Psihologi specializai n psihologia Studiaz modul n care factorii biologici, psihologici i sociali
sntii afecteaz starea de sntate i de boal.
European Health Psychology Abordeaz problemele legate de copingul cu boala, aderena la
Society tratament, durerea cronic, modificarea unor comportamente de
www.ehps.org risc pentru sntate.
British Psychological Society Colaboreaz cu personalul medical n clinici i spitale pentru a
Division of Health Psychology oferii servicii complete de sntate.
http://www.health- Ofer servicii psihoeducaionale personalului medical n
psychology.org.uk/ legtur cu problemele psihologice determinate de condiia
medical sau n legtur cu o serie de condiii medicale care au
Asociaia Romn de Psihologia
cauz psihogen.
Sntii,
Psihologii n psiholgia sntii abordeaz probleme care
www.psihologieonline.ro/
4
afecteaz un segment larg de populaie i dezvolt programe de
prevenie sau de ameliorare a acestor probleme, precum sarcina
precoce, consumul de substane, comportamente sexuale de
risc, alimentaie nesntoas.
Aceti psihologi dezvolt programe psihoeducaionale i
implementeaz metode care faciliteaz meninerea sau
restabilirea sntii emoionale, sociale i fizice.
5
Colegiul Psihologilor din Romnia, Comisia de Psihologie Clinica i Psihoterapie
specific diferena ntre psihoterapie i consilierea psihologic n cadrul articolului 14,
Proceduri de Atestare Acreditare si Certificare , material n lucru : Consilierea
psihologic se deosebete de psihoterapie. n timp ce psihoterapeutul poate s fie
psiholog sau medic consilierul psihologic nu poate s fie dect psiholog (sau asimilat); n
plus, numai psihoterapeutul poate face intevenie psihologic pentru psihopatologie, n
timp ce consiliereul psihologic se focalizeaz pe optimizare i dezvoltare personal,
probleme subclinice (ex. disforie) sau patologie somatic n care sunt implicai factori
psihologici. Psihoterapeutul-psiholog are toate competentele consilierului psihologic.
n mod frecvent oamenii apeleaz la consiliere cnd apar modificri care le afecteaz
viaa de zi cu zi. Aceste modificri pot fi noi comportamente, intensificarea unor
comportamente, creterea intensitii unor emoii, modificri rapide de dispoziie sau
meninerea ndelungat a unei emoii neplcute sau modificri fiziologice precum
scderea libidoului, creterea n greutate, dificulti de adormire.
6
de nicotin.
Modelul Psihanalitic Simptomele sau comportamentele Colectarea de informaii despre
nedorite i au originea n trecutul persoanei i identificarea
conflictele din copilrie. unor posibile conflicte n copilrie
sau fixaii n stadiul oral.
Modelul Comportamental Simptomele sau comportamentele Analiza funcional a
nedorite sunt rspunsuri nvate. comportamentului n scopul
identificrii stimulilor din mediu
care menin comportamentul
Modelul Cognitiv Cogniiile oamenilor (credinele Centrarea pe modul n care
i gndurile) au un rol central n persoana se percepe pe sine,
apariia simptomelor sau propriul comportament i funcia
comportamentelor nedorite. lui.
Modelul Umanist Accentueaz responsabilitatea i Comportamentul de a fuma va fi
controlul personal asupra oricrui abordat ca o alegere pe care
comportament propiu. persoana a fcut-o n mod liber
Modelul Socio-cultural Familia, societatea i cultura Centrarea pe normele socio-
modeleaz i dezvolt culturale care promoveaz
comportamente. consumul de tutun.
Pentru abordarea oricrui caz este necesar analizarea celor mai recente cercetri i a
studiilor metaanalitice care prezint noile modele explicative i care demonstreaz
eficiena unei anumite metode de intervenie pentru respectiva problem. Pe msur ce
cercetrile avanseaz sunt propuse noi tehnici de intervenie deoarece sunt descriese alte
modele teoretice care explic mai specific mecanismul de apariie i de meninere a unei
tulburri. Eficiena acestor tehnici este testat prin studii cu subieci unami, n cadrul unor
designuri experimentale care permit compararea eficienei mai multor tehnici. Paradigma
de lucru are o importan secundar pentru managementul cazului.
Mai jos este prezentat selectiv lista interveniilor psihologice validate tiinific. Aceste
informaii sunt valide n baza studiilor disponibile pn n anul 2001 n baza de date a
Asociaiei Americane de Psihologie, www.apa.org
7
Agorafobia i tulburarea de Tehnica expunerii Barlow & al., 1989, Behaviour
atac de panic Restructurarea cognitiv Therapy, 20, 261-282
pentru modificarea credinelor
disfuncionale Craske & al., 1991, Behaviour
Tehnica respiraiei pentru Therapy, 22, 289-304
controlul hiperventilaiei
Tehnica expunerii Klosko & al., 1990, Journal of
interoceptive Counsulting and Clinical
Anxietate generalizat Relaxare psychology, 58, 77-84.
Intervenie cognitiv
Tulburarea obsesiv- Tehnica expunerii i
compulsiv prevenirea rspunsului
Stres posttraumatic Expunerea Keane & al., 1996, The
Desensibilizarea progresiv Clinical Psychologist, 49,
Flooding-ul 7-8
Terapia imploziv, Foa &al., 1990, Journal of
Desensibilizarea prin Counseling and Clinical
autocontrol Psychology, 59, 715-723
Reprocesrea i
desensibilizarea prin micri
oculare
Fobii specifice Expunerea Ost, Salkovskis & Hellstrom,
Dobndirea competenei 1991, Behavior Therapy, 22,
407-422
Anxietate social Expunere Juster & Heimberg, The
Desensibilizare progresiv Clinical Psychologist, 47, 18-
Intervenie cognitiv- 20
comportamental de grup Feske & Chambless, Behavior
Therapy, 26, 695-720
Adaptarea la evenimente Tehnica de inoculare a Jay & al., 1990, Journal of
stresante stresului Counsulting and Clinical
Psychology, 58, 799-804.
Ross & Berger, 1996, Journal
of Counsulting and Clinical
Psychology,64, 406-410
Depresia Tehnici cognitive Teri & al., 1990, Behavior
Tehnici comportamentale Therapy, 21, 385-401.
Terapia interpersonal Frank, 1991, Psychotherapy,
Terapia reminescenelor 28, 259-266.
Bulimie Tehnici cognitive Fairburn & al., 1993, Archives
Tehnici comportamentale of General Psychiatry, 50, 419-
428
Sindromul colonului iritabil Terapia comportamental Payne & Blanchard, 1995,
multi-componenial Journal of Counsulting and
(programul Albany) Clinical Psychology, 63, 779-
786.
8
psihologiei exist un numr mare de reviste tiinifice n care sunt publicate studiile n
care sunt testate modele teoretice sau tehnici de intervenie.
9
Early Childhood Research Quarterly Eating Behaviors
Emotion European Journal of Pain
European Journal of Psychological Assessment European Neuropsychopharmacology
European Psychologist Review of General Psychology
Experimental Psychology Health Psychology
Hormones and Behavior Human Resource Management Review
Journal of Vocational Behavior Journal of Adolescence
Journal of Affective Disorders Journal of Aging Studies
Journal of Anxiety Disorders Journal of Applied Developmental Psychology
Journal of Applied Psychology Journal of Consulting and Clinical Psychology
Journal of Counseling Psychology Rehabilitation Psychology
Journal of Educational Psychology Journal of Experimental Child Psychology
Journal of Experimental Psychology: Applied Journal of Experimental Psychology: General
Journal of Experimental Psychology: Human Journal of Experimental Psychology: Learning,
Perception and Performance Memory, and Cognition
Journal of Experimental Social Psychology Journal of Family Psychology
Journal of Occupational Health Psychology Journal of Personality and Social Psychology
Journal of School Psychology Psychology of Addictive Behaviors
Psychological Bulletin Psychological Methods
Psychological Review Psychology and Aging
10
conceptualizarea cazului (formularea cazului) adic explicaia dat de consilier
simptomelor clientului (aspect ce va fi detaliat n modulul II);
tehnicile de intervenie - alese n funcie de conceptualizarea cazului, urmrind
explicit i implicit modificarea acelor factori care cauzeaz sau menin problema
(aspect ce va fi detaliat n modulul III).
11
Cum se desfoar procesul de consiliere?
Procesul de consiliere este cu att mai eficient cu ct aceste etape sunt mai specifice i
individualizate pentru a surprinde nevoile clientului i pentru a rspunde optim la ele. n
acest scop, consilierul parcurge civa pai obligatorii:
operaionalizarea problemei - descrierea problemei n termeni observabili i
msurabili (ex. comportamente care descriu problema),
stabilirea obiectivelor consilierii
stabilirea unor metode de cuantificare a progresului n cadrul consilierii (msura
n care obiectivele stabilite sunt atinse).
Dezvoltarea i implementarea unui plan de intervenie implic o serie logic de etape care
se desfoar una pe baza alteia. Prima etap, care reprezint temelia planului de
intervenie, este evaluarea care are ca scop colectarea de date. Integrarea acestor date de
ctre consilier i formularea ipotezei de lucru ghideaz dezvoltarea planului de
intervenie.
Pentru a ajunge de la datele colectate prin evaluare la un plan de intervenie sunt parcurse
mai multe etape (Jogsma & Peterson, 2003):
1. Selectarea problemei:
Dei n cadrul primelor sesiuni de consiliere (evaluarea) sunt discutate multe aspecte care
ridic probleme clientului, consilierul trebuie s cerceteze i s decid care sunt cele mai
importante probleme care vor face obiectul edinelor de consiliere. n mod frecvent se
identific o problem principal, care l nemulumete n cea mai mare msur pe client,
i cteva probleme secundare, uneori legate de problema principal. Criteriul n stabilirea
prioritilor n consiliere dintre problemele cu care vine clientul este funcionarea optim
n viaa zilnic a clientului.
Dac sunt abordate toate problemele cu care vine clientul simultan, indiferent de
prioritatea pe care o reprezint, intervenia devine nespecific i deviaz de la un obiectiv
la altul.
12
cooperarea lui pentru atingerea obiectivelor stabilite depinde de msura n care aceste
obiective i planul de intervenie rspund nevoilor sale cele mai importante sau mai
stringente. Ca urmare, este necesar ca obiectivele generale ale consilierii s fie negociate
cu clientul i s fie clarificate ateptrile sale legate de rezultatele consilierii.
n cazul consilierii copiilor, consilierul trebuie s negocieze obiectivele sale cu cele ale
prinilor i cele ale copiilor. n mod frecvent, obiectivele i expectanele copiilor care vin
la consiliere, la cererea prinilor, sunt diferite de obiectivele i expectanele prinilor.
De exemplu, un copil cu diabet poate veni la consiliere pentru a nelege de ce mama sa
este att de ngrijorat pentru starea lui de sntate, n timp ce mama dorete ca biatul s
nu se mai nfurie att de uor, deoarece n cazul furiei se nregistreaz creteri accentuate
ale glicemiei. n consilierea copiilor, se recomand ca n cadrul edinelor de consiliere s
fie adresate n primul rnd obiectivele copilului i n al doilea rnd cele ale printelui, n
acord cu ipoteza de lucru formulat de consilier (Geldard & Geldard, 1993).
2. Definirea problemei:
Definirea modului de manifestare a problemei pentru fiecare client face parte din etapa de
evaluare. Colectarea de informaii este un mijloc, nu un scop n sine. De aceea,
consilierul trebuie s i construiasc interviul centrndu-se doar pe aspectele i
dimensiunile vieii clientului legate de problema identificat. Nu trebuie colectate date
despre toate dimensiunile vieii clientului, deoarece aceste date nu sunt relevante pentru
rezolvarea problemei int i nu au valoare funcional n definirea problemei.
13
(Cameron, 2002)
SOAP Descriere Exemple
Date subiective Ce spune clientul Emoii, ngrijorri, planuri,
Ce spun persoanele semnificative scopuri, gnduri
Care sunt experienele clientului Intensitatea problemei i impactul
asupra altor domenii ale vieii
Opinia persoanelor semnificative
Orientarea clientului n timp i
spaiu
Date obiective Fapte, evenimente Prezentarea general a clientului,
Ceea ce observ consilierul sau este Emoii, comportamente
martor observabile
Aspecte cuantificabile de ctre Punctele tari i slabe ale clientului
consilier: ce a vzut, auzit, mirosit care le demonstreaz n cadrul
Fie ale clientului din alte surse (medici, edinelor
psihologi, asisteni sociali) Rezultatele testelor aplicate
Evaluare Sinteza datelor subiective i obiective Ipoteza de lucru
Formularea cazului
Plan de intervenie Planul de aciune i prognosticul Obiectivele metodele de
intervenie pentru edina
desfurat, ct i pentru viitoarea
ntlnire (planul de aciune)
Progresul anticipal al clientului n
urma unei edine (prognostic)
14
Consilier vreau s te ajut s-i trebuie s te schimbi din
controlezi furia! foarte multe puncte de
vedere
Spre deosebire de obiectivele pe termen lung, obiectivele pe termen scurt trebuie s fie
formulate n termeni observabili i msurabili. Obiectivele pe termen scurt vagi,
formulate n termeni subiectivi nu sunt acceptate deoarece trebuie identificat cu claritate
momentul n care clientul a atins un obiectiv i se poate trece la urmtorul. De asemenea,
formularea acestor obiective n termeni observabili i msurabili permite cuantificarea
progresului i msurarea rezultatelor consilierii.
De exemplu,
pn la data de 15 septembrie 2004, XX va practica programul de exerciii fizice
stabilit, de 5 ori pe sptmn;
pn la data de 2 noiembrie 2004, XX va folosi metode cognitive de control a
comportamentului implulsiv n 50% din situaii.
Fiecare obiectiv pe termen scurt trebuie ales de ctre consilier ca un pas spre atingerea
obiectivului general. Aceste obiective pe termen scurt reprezint de fapt o serie logic de
pai care o dat realizai fac posibil atingerea obiectivelor generale ale consilierii
stabilite la nceput. Consilierul stabilete obiectivele pentru fiecare edin de consiliere
pornind de la modelele teoretice n domeniu i le prezint clientului. De asemenea, pentru
atingerea fiecrui obiectiv pe termen scurt se recomand stabilirea unor date limit.
n general, pentru fiecare obiectiv general al consilierii sunt cel puin dou obiective
specifice. Consilierul poate stabili cte obiective specifice consider necesare pentru
atingerea obiectivului consilierii, n funcie de particularitile clinetului. Pe msur ce se
nregistreaz progresul clientului i obiectivele pe termen scurt sunt atinse pot fi adugate
noi obiective.
5. Tehnici de intervenie:
15
scurt sunt necesare mai multe edine. n acest caz, respectivul obiectiv va reprezenta n
continuare obiectivul unor edine viitoare.
16
progresului clientului pe parcursul consilierii reprezint un feedback optim pentru
consilier i permite acestuia ajustarea obiectivelor specifice i tehnicilor pentru a dezvolta
i implementa un plan de intervenie eficient. Progresul clientului este evaluat n raport cu
evaluarea iniial. Perceperea progresului pe parcursul consilierii este util pentru client,
deoarece reprezint un factor motivaional.
n mod frecvent, unii consilieri nregistreaz audio sau video edinele de consiliere.
Aceast procedur are ca scop facilitarea formulrii cazului i ofer avantajul revenirii la
informaiile din cadrul consilierii ntr-un mod acurat. De asemenea, aceste nregistrri pot
fi urmrite n cadrul edinelor de supervizare sau mpreun cu ali colegi i permit
optimizarea activitii profesionale a consilierului. Unele nregistrri pot fi urmrite i
discutate cu clienii pentru a facilita atingerea unor obiective i progresul clientului.
n cazul n care se dorete realizarea unor astfel de nregistrri trebuie cerut acordul
clientului. De asemenea, dac nregistrrile vor fi urmrite i de alte persoane dect
consilierul i clientul, trebuie cerut acordul scris al clientului.
17
siguran n agorafobie
Rezultatul consilierii cel mai Iese la cumprturi nsoit
nefavorabil
(-2)
Rezultatul consilierii mai mic Iese la cumprturi la
dect cel ateptat magazinul alimentar din cartier
nensoit, dar cu alte mijloace
de autosecurizare (ex. telefon)
(-1)
Rezultatul ateptat n urma Iese la cumprturi la
consilierii magazinul alimentar din cartier
nensoit i fr alte mijloace
de autosecurizare.
(0)
Rezultatul consilierii mai mare Iese la cumprturi la orice
dect cel ateptat magazin din cartier nensoit i
fr alte mijloace de
(1) autosecurizare.
Rezultatul consilierii cel mai Iese la cumprturi la orice
favorabil magazin, nensoit i fr alte
mijloace de securizare
(2)
Dei consilierea este considerat cea mai mare invenie din ultima jumtate a secolului
XX, este nc dificil identificarea factorilor care contribuie la expertiz n contextul
abilitilor consilierului (Skovholt & Jennings, 2005). Consilierea implic dezvoltarea
unor atitudini i abiliti fundamentale, fr de care procesul de consiliere nu poate duce
la efectele conturate de nsi obiectivele consilierii (Bban, 2001).
Procesul de consiliere implic o relaie special ntre consilier i slient, relaie bazat pe
responsabilitate, confidenialitate, ncredere i respect. Consilierul are obligaia de a
proteja interesele clientului. Orice proces de consiliere trebuie s nceap prin asumarea
18
de ctre consilier a responsabilitii respectrii unui sistem de valori i coduri stabilite de
asociaiile de specialitate.
Acceptarea necondiionat
Acceptarea este atitudinea care are la baz urmtoarele principii: fiina uman este
valoroas i pozitiv prin esena sa, are capacitatea sau potenialul de a face alegeri
responsabile, are dreptul s ia decizii asupra vieii personale i de a-i asuma propria
via. Acceptarea este atitudinea de recunoatere a demnitii i valorii personale ale
clientului, cu punctele lor tari sau slabe, caliti sau defecte, atitudini pozitive sau
negative, interese constructive sau sterile, gnduri, triri sau comportamente, fr a
critica, judeca, controla i mai ales fr a condiiona aprecierea Te voi aprecia, dac .
19
necji sunt forme verbale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor clientului. Aceast
atitudine are ca efect invalidarea modului n care fiecare persoan percepe diferit un
eveniment sau o situaie. Acceptarea este o atitudine pozitiv, de nelegere a persoanei i
nu una neutr. Neutralitatea duce la perceperea de ctre client a indiferenei din partea
profesorului.
O alt interpretare eronat a acceptrii este simpatia. Simpatia este diferit de acceptare
prin implicarea emoional mai intens din partea consilierului fa de un anumit client.
Simpatia poate conduce i la atitudini discriminative fa de ceilali clieni. Ea este mai
degrab consecina sentimentelor pe care le simte consilierul fa de un client (Apreciez
persoanele care au valori personale pe care eu le apreciez) i mai puin focalizarea pe
sentimentele clienilor. Simpatia exprim o atitudine de prtinire. n consiliere conteaz
mai puin percepiile i sentimentele celui care consiliaz, ct sentimentele celor
consiliai.
Non-acceptarea nseamn:
A da sfaturi, soluii: De ce nu faci aa
A evalua, a nvinovi: Aici greeti cu siguran
A interpreta, a analiza: Ceea ce ai tu nevoie este
A eticheta Eti prost pentru c ai fcut
A comanda, a fi directiv: Trebuie s
A fi de acord, a luda: Ai dreptate 100%.
A moraliza: Trebuia s faci asta i asta
A pune ntrebri de genul De ce ai fcut ?
A simpatiza, a acorda suportul la modul general: Totul va fi bine
A amenina, a avertiza: Dac se mai ntmpl s.
A evita: Hai s uitm asta
A condiiona: Te voi aprecia numai dac .
Empatia
20
Empatia este abilitatea de a te transpune n locul unei alte persoane. Empatia nu este
echivalent cu identificarea cu o alt persoan, situaie n care se preia modul ei de
gndire, de relaionare atitudinal, emoional i comportamental. Empatia este
abilitatea de a nelege modul n care gndete, simte i se comport o alt persoan.
Empatia este atitudinea de a fi cu persoana i nu ca persoana cealalt. Un indicator al
empatiei este sentimentul clientului c este neles i acceptat.
Congruena
Congruena se refer la concordana dintre comportamentul consilierului i convingerile,
emoiile i valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruena definete autenticitatea
comportamentului persoanei. Este indicat s nu exprimm convingeri i idei n care nu
credem cu adevrat. Decalajul dintre ceea ce simt sau gndesc se va transpune n maniera
fals de exprimare sau de comportament, uor sesizabil de ceilali. Congruena este
generat de acordul dintre convingere, trirea emoional i exprimarea verbal i
nonverbal. Lipsa de autenticitate duce la pierderea relaiei de ncredere cu clientul.
21
Colaborarea
Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane n
deciziile de dezvoltare personal. Relaia este de respect i parteneriat, i nu de
transmitere de informaii de la expert la novice. Rolul consilierului este s-l ajute pe
elev s gseasc cele mai relevante informaii pentru ca acesta s poat lua decizii
responsabile. Consilierul nu trebuie s se erijeze ntr-o persoan competent care ofer
soluii de rezolvare pentru problemele clienilor. Consilierul este un catalizator i
facilitator al procesului de dezvoltare personal a clientului, abilitndu-l s gseasc
soluii proprii la problemele cu care se confrunt.
Gndirea pozitiv
Filosofia consilierii este definirea omului ca fiin pozitiv care poate fi ajutat s-i
mbunteasc aspectele sale mai puin dezvoltate. Activitile de consiliere trebuie s fie
focalizate pe dezvoltarea imaginii i respectului de sine ale clientului, a responsabilitii
personale. Dac viziunea general a persoanei care vrea s ofere consiliere asupra lumii
nu are nota pozitiv dat de ncrederea n ea nsi i n oameni, nu este indicat s se
implice n activitile de consiliere.
Responsabilitatea
O atitudine de baz a consilierului este responsabilitatea ca efort conjugat i asumat
pentru dezvoltare personal permanent. Teoretic, consilierul nu se poate implica n
procesul consilierii dac nu i asum responsabilitatea atitudinilor i aciunilor sale.
Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii,
prin prevenirea utilizrii greite a cunotinelor i metodelor de consiliere, prin evitarea
oricrei aciuni care interfereaz cu starea de bine a celor consiliai.
Ascultarea activ
22
Ascultarea activ este abilitatea de baz n consiliere ce ofer suportul unei bune
comunicri ntre consilier i client. Ascultarea activ este cea care ncurajeaz clientul s
vorbeasc deschis i liber. Prin ascultare activ se comunic respect pentru ceea ce
gndete sau simte interlocutorul i se transmite mesajul nonverbal c este neles.
Observarea
Abilitile de observare permit o nelegere mai real a mesajului transmis, a strii
afective a interlocutorului. Observarea are doi indicatori importani: comportamentul
nonverbal (mimic, gestic, voce, modificri vegetative) i comportamentul verbal
(coninutul mesajelor). Observarea discrepanei dintre cele dou componente ofer de
multe ori informaii suplimentare despre persoana/situaia n cauz.
23
ncercare din partea consilierului de a ncadra i eticheta clienii n categorii, ci de a le
oferi cadrul n care ei s se cunoasc mai bine, s se dezvolte personal, s se respecte pe
sine i s i respecte pe ceilali, s nvee s ia decizii responsabile.
Adresarea ntrebrilor
Interogarea este o metod invaziv i, ca urmare, trebuie utilizat cu precauie n cadrul
edinelor de consiliere. Consilierul adreseaz ntrebri clientului pentru a-l ajuta n
clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor i valorilor personale. ntrebrile pot
fi:
ntrebrile nchise sunt acele ntrebri care genereaz rspunsuri n termeni de da
sau nu. Aceste ntrebri duc de cele mai multe ori la ntreruperea comunicrii.
Exist ns i circumstane n care putem utiliza aceste ntrebri pentru clarificarea
unei informaii concrete. Avantajul major al acestor ntrebri este de a focaliza
discuia i de a obine informaii exacte despre un anumit aspect. De exemplu:
Locuieti cu familia? sau Care este jucria ta preferat?.
24
Oferirea de feed-back
Oferirea unui feed-back eficient este o abilitate care susine comunicarea dintre consilier
i client.
Furnizarea de informaii
Consilierul identific pe parcursul edinelor de consiliere care sunt cunotinele,
atitudinile i abilitile pe care le are clientul. n funcie de acurateea informaiilor
dobndite, consilierul ofer informaii noi, corecte (de exemplu, informaii despre
droguri, boli cu transmitere sexual, exprimarea emoional). Informaiile trebuie
transmise ntr-o manier care duce la nelegerea acestora.
25
nvai clientul s caute singur informaii i s le evalueze critic.
Analizai i modificai mpreun cu clientul informaiile incorecte pe care acetia
le dein, oferind argumente pe care le neleg i le accept.
Oferii informaii suficiente pentru decizii responsabile.
Parafrazarea
Parafrazarea este abilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esenial n mesaj. Are ca
obiectiv clarificarea aspectelor legate de subiectul sau tema n discuie. Parafrazarea se
realizeaz prin utilizarea unor fraze care comunic clientului c mesajul a fost neles:
Ceea ce spui tu se refer la , Cu alte cuvinte .
Sumarizarea
Sumarizarea este o modalitate de a concentra ntr-o manier organizat cele mai
importante aspecte ale discursului interlocutorului. Scopurile sumarizrii sunt de a
recapitula coninutul unui discurs sau de ncheiere a discuiei. Sumarizarea se utilizeaz i
pentru stabilirea prioritilor i alternativelor de abordare a unei teme sau subiect sau
pentru clarificarea perspectivelor clientului asupra alternativelor de abordare a acelui
subiect.
Sumarizarea este util i ca form de deschidere a unei noi etape a discuiei pe tema
stabilit, reamintind astfel concluziile etapelor anterioare. Sumarizarea se realizeaz
mpreun cu clientul i se clarific n aceast faz subiectele care necesit o abordare
ulterioar i cele care au fost deja identificate i clarificate.
Reflectarea
Reflectarea este exprimarea nelegerii de ctre consilier att a coninutului informaional
ct i a strii emoionale transmise de client. Uneori este mai relevant reflectarea
emoiilor dect a coninutului. Reflectarea d clientului sentimentul c este ascultat i c
26
ceea ce exprim sau triete este important. Scopul fundamental al reflectrii este mai
ales cel de validare a tririlor emoionale ale clientului.
Scopurile reflectrii:
s verifice nelegerea celor relatate de interlocutor;
s i comunice interlocutorului nelegerea i acceptarea necondiionat;
s stabileasc o relaie bazat pe ncredere.
Mecanismele defensive au fost descrise prima dat cu timp n urm de Sigmund Freud i
Ana Freud. Dei reprezint un cadrul conceptual de tradiie mai veche, noile cercetri
integreaz studiul mecanismelor defensive n descrierea i ntelegerea comportamentelor
disfuncionale (Clark, 1991). Mecanismele defensive nu apar doar n cadrul relaiei de
consiliere, ci au o funcie n viaa de zi cu zi a persoanei i i afecteaz luarea deciziilor,
relaionarea cu ceilali i soluionarea problemelor.
Cercetrile n domeniul percepiei riscului (Tversky & Kahneman, 1974; Weinstein, 1989;
Fischoff, 1993; Croyle, 1997; Slovic, 1997, van der Pligt, 1998; Hockey, 2000;) au
evideniat utilizarea frecvent a mecanismelor defensive de ctre oameni pentru reducerea
disconfortului emoional. De exemplu, la perceperea unei ameninri asupra strii de sntate
(ex. simptome, reclame TV despre consecinele negative ale fumatului, mesaje de
ameninarea din partea medicului, prietenilor) oamenii rspund prin aplicarea de mecanisme
defensive cognitive (ex. Nu o s mi se ntmple tocmai mie, Bunicul a fumat pn la 90
de ani i nu a pit nimic) sau emoionale (M simt foarte bine cnd fumez... sunt cu
prietenii).
27
Mecanismele defensive scurt-circuiteaz procesarea informaiilor despre situaiile sau
comportamentele riscante i distorsioneaz estimarea riscului propriu. Mecanismele
defensive care intervin frecvent n procesarea informaiei legate de risc sunt prezentate n
tabelul de mai jos:
Cele mai frecvent ntlnite mecanisme defensive sunt urmtoarele (Clarck, 1991):
28
Asumarea caracteristicilor dorite ale altei inclusiv cele cteva pahare
persoane prin asocieri care nu sunt reale. i fratele meu urte coala. Zice c-i o
pierdere de timp
Intelectualizarea Probabil c am o predispoziie genetic spre
Evitarea emoiilor inconfortabile prin consumul de alcool.
exprimarea precis a unor gnduri sau
informaii abstracte.
29
permit soluionarea problemei. n timpul confruntrii tonul consilierului nu trebuie s fie
arogant, acuzator sau evaluator.
Consilierul: Ai spus c fiica ta te ajut la curaenie n fiecare sptmn, dar cu toate
astea ipi la ea
30
Implicarea specialitilor se face n funcie de relevana competenei lor fa de problema
clientului. Fiecare specialist are propriile responsabiliti dup cum urmeaz:
Psihologul cruia se adreseaz clientul acesta poate fi sistemul sanitar (ambulator sau
clinic), din coal sau alte centre de consiliere. Psihologul realizeaz evaluarea problemei
clientului propune planul de intervenie cel mai potrivit i evalueaz eficacitatea
interveniei. n funcie de specificul fiecrui caz, psihologul poate beneficia de ajutorul
celorlai specialiti.
Medicul de familie, conform legii, este cadrul medical cruia i se adreseaz, prima dat o
persoan bolnav, indiferent de boal. Acesta, atunci cnd i d seama c problemele
depesc competenele sale, direcionez persoana spre profesionistul cel mai potrivit
pentru client i ulterior va urmri evoluia bolii.
Medicul specialist poate fi medic internist, cardiolog, psihiatru, pediatru, din ambulator
sau spital/clinic care realizeaz investigaiile medicale, de la cele de rutin pn la cele
de finee, i care ajutat de ali medici specialiti, stabilete diagnosticul i decide tipul de
tratament ce trebuie urmat, iar dac este nevoie spitalizarea persoanei.
Profesorii i educatorii trebuie informai despre problemele copilului (unde este cazul)
pentru a-l ajuta s se adapteze la mediul colar, s fac fa sarcinilor colare fr a-l fora
sau pentru a favoriza i uura integrarea n grupul de colegi.
Figura de mai jos red schematic posibilele relaii de colaborare dintre diveri specialiti
n beneficiul clientului i familiei sale. Din variantele existente se vor alege, desigur,
colaborrile cele mai importante, ntruct este ineficient i inconfortabil pentru client s
apeleze la prea muli specialiti.
Medicul
Medicul
specialist
specialist
Medicul
Mediculdede Consilierul
Consilierul
familie
familie
Clientuliifamilia
familia
Clientul
lui
lui
Asistentul Profesor
Asistentul Profesor
social nvttor
social nvttor
31
Familia sau alte rude apropiate au un rol major n oferirea suportului afectiv i chiar
material dac este cazul. De asemenea, pot furniza informaii importante pentru consiliere
mai ales atunci cnd clientul este un copil sau persoana este grav afectat de problema sa.
Este important ca psihologul s furnizeaz informaii i s faciliteze modaliti adecvate
de relaionare ntre familie i client.
32
Anexa 1.
I. Principii Generale
II. Norme Specifice
III. Raspundere Disciplinara
IV. Anexe
I.Principii Generale:
1. Persoana care dorete s funcioneze ca psiholog clinician, consilier psihologic si
psihoterapeut (n organizaii publice ori particulare) este ncurajat s i
structureze un set ct mai larg de informaii (cunotine) de specialitate n
conformitate cu standardele A.P.A. (American Psychology Association), KSV
(Knowledges- Skills- Values), abiliti de interrelaionare cu subiectul uman i
experien pe care s le foloseasc n beneficiul indivizilor din societate, ca i n
beneficiul comunitii. De asemenea, profesionistii psihologi mai sus mentionati
sunt incurajati sa respecte alaturi de normele deontologice mentionate in prezentul
act, mai ales atunci cand apar situatii care nu sunt detaliat descrise in prezentul
Cod Deontologic, principiile de deontologie profesionala internationale dupa cum
urmeaza: psihologii clinicieni sa respecte codului deontologic al Asociatiei
Psihologilor Americani, consilierii psihologici sa respecte condul deontologic al
European Counselling Association iar psihoterapeutii sa respecte codul
deontologic al European Association for Psychotherapy.
2. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul (indiferent de zona
n care lucreaz) (strict delimitat) trebuie s demonstreze (n practic) respectul
fa de teri i s fac tot ce poate pentru aprarea drepturilor i demnitii umane.
3. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s vegheze
ca orice subiect (pacient/client) (persoan cu care comunic n plan profesional) al
su s fie apt (s devin mputernicit) s contribuie efectiv la luarea propriilor
decizii i s nvee s tie ce s pretind de la serviciile de asisten psihologic.
4. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul are ndatorirea de a
susine cauza subiecilor lui mai ales cnd acetia nu sunt (api) capabili s o fac
singuri i cnd autoprotecia este necesar i nu se obiectiveaz n practic.
5. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul dispune de
capaciti (abiliti), cunotine i valori (morale) pentru a pune responsabilitatea
profesional mai presus de interesele personale.
6. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s
dovedeasc responsabilitate (profesional) i moral pentru solicitrile
(standardele impuse de profesie ocupaie) i s continue instruirea i formarea
lui profesional (educaie continu).
33
7. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul ca profesionist va
face orice efort pentru a colabora (a se interrelaiona) cu alii n interesul
pacientului (clientului) su.
8. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s respecte i
s promoveze cu diplomaie diversitatea etnic i cultural n exercitarea efectiv
a meseriei (s nu judece greit o anumit etnie, persoane cu anumite credine
religioase), adic s nu discrimineze!
9. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s fie
contient de importana respectrii confidenialitii informaiilor i s nu divulge
secretele profesionale. (Ori, n mod excepional n caz de mare pericol pentru
familie i colectivitate).
10. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s fie apt
(fizic i psihomoral) pentru ca n profesia lui s respecte toate aceste condiii
obligatorii pentru ca serviciile oferite s fie viabile.
34
interveniile propuse; b. le vor cere aprobarea pentru interveniile respective i c.
lund n consideraie preferinele i interesul optim al persoanelor respective.
35
exploatare. Astfel de factori relevani includ: a. timpul scurs de la terminarea
terapiei; b. natura i durata terapiei; c. circumstanele n care s-a ncheiat; d.
istoria personal a clientului sau pacientului; e. statutul mental curent al clientului
sau pacientului; f. probabilitatea unui impact adversiv asupra clientului sau altora;
g. orice afirmaii sau aciuni fcute de terapeut n cursul terapiei sugernd sau
invitnd posibilitatea unei relaii sexule sau romantice cu clientul dup ncheierea
terapiei (v. i standardele generale i regulile incluse n relaionarea multipl).
8. ntreruperea serviciilor
1. Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii vor ntreprinde un
efort rezonabil pentru a facilita ngrijirea n eventualitatea c serviciile
psihologice sunt ntrerupte de factori precum boala psihologului, moartea,
relocalizarea sau incapacitatea sa, sau datorate relocalizrii clientului sau
limitrilor financiare ale acestuia (v. i capitolul Pstrarea nregistrrilor i
datelor).
2. Cnd se intr n relaia contractual, psihologii clinicieni, consilieri psihologici i
psihoterapeuii asigur o soluionare adecvat a alocrii responsabiilitii pentru
ngrijirea clientului sau pacientului n eventualitatea n care relaia contractual se
ncheie, cu luarea n consideraie n cel mai nalt grad a binelui clientului sau
pacientului.
36
Vor fi asimilate normele generale de cercetare asa cum sunt ele stabilite de catre
Comisia de Metodologie.
Utilizarea procedurii placebo se face respectand dreptul la informare al
pacientului. Acestuia i se spune ca exista 50% sansa sa fie inclus in grupul
placebo si 50% sansa sa fie inclus in grupul terapeutic.
Pacientii inclusi in studiu pe baza de consimtamant liber exprimat- trebuie sa fie
corect informatii cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia. Siguranta
pacientilor inclusi in studiu este mai importanta decat derularea cercetarii.
Toate datele brute de cercetare trebuie pastrate 2 ani de zile. Baza de date
electronica se pastreaza trei ani de zile si poate fi accesibila la cererea partii
interesate.
Sponsorii si partile interesate in cercetare trebuie facute publice odata cu proiectul
de cercetare sau cu publicarea rezultatelor.
Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate sunt
considerate frauda.
IV. Anexa:
DETALIERI PRIVIND METODOLOGIA CERCETRII
N DOMENIUL PRACTICII PSIHOLOGIEI CLINICE, PSIHOTERAPIEI I
CONSILIERII N CONTEXTE CLINICE I NONCLINICE
37
4. Un training psihoterapeutic complet acoper teorie, experien personal i
practic sub supervizare. Se obine astfel cunoaterea adecvat a variatelor procese
psihoterapeutice.
5. Accesul la training este asigurat /se face prin variate calificri preliminare, n mod
particular n tiine umane i sociale.
Principii si sugestii:
Cercetarea este fcut n primul rnd ca s susin i s mbunteasc practica.
Manierele n care multe design-uri de cercetare simplific nepermis complexitatea
interaciunii terapeutice i-a ndeprtat pe muli practicieni de cercetare.
Implicarea n activiti de cercetare nu poate fi impus practicienilor.
38
Implicarea n cercetare a practicienilor a ajuns deja n anumite contexte din Europa i
America i va deveni tot mai necesar i cerut:
- de clieni, care sunt tot mai informai referitor la ce expectaii s aib de la serviciile
psihologice i medicale, i care solicit mai des utilizarea de proceduri cu rezultate i
efecte demonstrabile, evideniabile;
- de finanatori, fie ei Case de Asigurri, aparintori legali, asociaii nonprofit i instituii
finanatoare internaionale etc., care solicit tot mai mult documentarea adecvat i cu
informaii relevante i obiectivabile, a rezultatelor serviciilor pltite.
Pentru a realiza acest important obiectiv, implicarea practicienilor n cercetare, e necesar
i cunoaterea i promovarea aspectelor particulare ale cercetrii din domeniul
practicii clinice i non-clinice a psihoterapiei i consilierii, pe lng asimilarea normelor
generale de cercetare aa cum sunt ele stabilite de ctre Comisia de Metodologie.
Cteva din principalele tipurile de cercetri cantitative la care sunt invitai practicienii s
participe sunt:
- cercetrile orientate pe rezultat (schimbri observabile dorite);
- cercetrile de eficacitate, n contexte riguros controlate (simple - comparaia cu placebo
sau non-tratament, difereniale - comparaia ntre mai multe tipuri de intervenie);
- cercetrile de eficien, surprinderea semnificaiei clinice a rezultatelor interveniilor
desfurate n contexte obinuite de practic;
- cercetrile orientate pe proces, care ncearc s surprind participarea anumitor factori
din contextul interveniei la rezultatul final i modul n care interacioneaz ntre ei;
- cercetri cost-beneficiu.
Consimmntul informat
Pacienii inclui n studiu pe baz de consimmnt liber exprimat - trebuie sa fie corect
informai cu privire la natura studiului i la riscurile acestuia.
Practicile deceptive
Utilizarea procedurii placebo se face respectnd dreptul la informare al pacientului.
Acestuia i se poate spune ca exista 50% anse sa fie inclus n grupul placebo i 50%
ans s fie inclus n grupul terapeutic.
39
Intimitate, caracter anonim, confidenialitate
40
Anexa 2.
Regulament de Atestare, Acreditare i Certificare
www.apsi.ro
I. PREZENTARE GENERALA
Art. 1. Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie (Comisia Profesionala) a Colegiului
Psihologilor din Romania (CPR) stabileste procedurile de atestare pentru urmatoarele
competente profesionale:
in psihologie clinica (psiholog clinician)
in consiliere psihologica (consilier psihologic)
in psihoterapie (psihoterapeut)
Exercitarea acestor competente profesionale se desfasoara in sectorul privat, in regim
salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit legii nr. 213 din 27.05.2004,
publicata in Monitorul Oficial din 1 iunie 2004.
Art. 3. Fiecare treapta de specializare este definita printr-o serie de competente care se cer
intrunite astfel incat un profesionist sa fie atestat la acel nivel. Intrunind aceste
competente, psihologul clinican poate sa-si desfasoare la parametrii performanti
activitatile in clinici si spitale, cabinete individuale pe baza de libera practica, alte
institutii si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale care necesita, pentru buna
lor functionare, competentele psihologului clinician.
41
(e) evaluare bio-fiziologica (ex. prin proceduri de bio-feedback)
(f) evaluare subiectiv-emotionala
(g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de coping/adaptare/defensive
(h) evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor
grupuri
(i) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural in
care se manifesta problemele psihologice
(j) evaluarea gradului de discernamant al persoanelor
(k) evaluarea dezvoltarii psihologice
(l) alte evaluari in situatii care implica componente psihologice (ex.
chestionare de interes in consilierea vocationala etc.)
Probele psihologice utilizate si interviurile structurate (ex. SCID) si
semistructurate trebuie sa indeplineasca criteriile psihometrice standard (asa cum
sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie, cu exceptiiile stabilite de
Comisia Profesionala - vezi Codul Deontologic). Utilizarea tuturor tehnicilor
psihologice (ex. proiective sau de al tip) cere dovedirea competenei dobndite
prin cursuri formative specifice, organizate la nivel universitar (nivel licenta,
masterat) sau prin Asociatii profesionale acreditate de catre Comisia Profesionala
a CPR.
II. Interventie psihologica
(a) educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata
sanatos (ex. prin preventie primara si secundara)
(b) intervenii specifice pentru deficineele psihomotorii (aria
psihopedagogiei speciale, ex. logopedie)
(c) consiliere si terapie suportiva
(d) consilierea in situatii de criza si asistenta bolnavilor terminali
(e) optimizare si dezvoltare personala, autocunoastere
(f) terapii de scurta durata focalizate pe problema, preventie tertiara,
recuperare si reeducare (individuale, de grup, cuplu si familie)
(g) terapii standard de relaxare si sugestive
(h) consiliere (ex. prin tehnici comportamentale) specifica obiectivelor
medicale (ex. cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de
viata, pregatire preoperatorie, preventie tertiara in cadrul bolilor
cronice etc.)
(i) managementul conflictului si negociere
Utilizarea tehnicilor de intervenie psihologic de la punctele e,f,g cere dovedirea
competenei dobndite prin cursuri formative specifice organizate la nivel
universitar (nivel licenta, masterat) sau prin Asociatii profesionale acreditate de
catre Comisia Profesionala a CPR.
III. Cercetare
(a) poate participa la sau initia activitati de cercetare in cadrul definit de
competentele sale
IV. Educatie si training (formare profesionala)
(a) poate organiza workshop-uri si cursuri in cadrul definit de
competentele sale.
42
Art. 5. Aceste competente se obtin prin programe universitare la nivel de Master
acreditate de CPR i cursuri formative de specializare n metodologii complexe
organizate de Asociatii profesionale acreditate de CPR sau certificate direct de catre
Comisia Profesionala a CPR. Comisia Profesionala va verifica curricula programelor de
Master si va decide daca acesta acopera competentele stabilite pentru nivelul de psiholog
clinician, asa cum sunt ele mai sus specificate. Fiecare Institutie organizatoare de
programe de Master cu scopul formarii de psihologi clinicieni va inainta Comisiei
Profesionale (1) o cerere de acreditare a programului de Master si (2) un plan de
invatamant detaliat. Competentele stabilite mai sus pentru nivelul de psiholog clinician
pot fi acoperite de urmatorul pachet de cursuri:
Diagnostic si evaluare clinica
Psihologie clinica si/sau medicala
Consiliere si psihoterapie
Psihiatrie si/sau psihopatologie
Psihologia sanatatii si/sau psihosomatica
Psihologia dezvoltarii
Unele din aceste cursuri pot fi parcurse in cadrul programului de licenta in psihologie.
Pentru candidatii care nu au licenta in psihologie astfel de cursuri pot fi urmate in regim
de taxa. Practica supervizata pentru dobandirea competentelor de psiholog clinician la
nivel de Master este obligatorie si se va facem in cel de-al doilea an al programului de
Master, acoperind un numar minim de 150 de ore.
Art. 6. Atestatul de liber practic se elibereaz de catre CPR n urma analizei dosarului
solicitantului care s cuprind: cerere-tip, copie dup diploma de licen, copie dup
diploma de absolvire a unui program de Masterat acreditat de ctre CPR, curriculum
vitae, dovada achitrii taxei administrative, cazier juridic, adeverin medical care s
certifice starea de sntate fizic i psihic.
43
(2) sa fie angajati ca psihologi in orice alta institutie, desfasurand activitati
profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate in
prezentul regulament. Ei obtin automat atestarea de psiholog clinician pe baza
unei cereri, a dovezii anjagarii sub numele de psiholog si a prezentarii fisei de
post in care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de
psiholog clinician descrise in prezentul regulament.
(3) sa fie absolventii unui program de Master (1-2 ani), organizat intre (2005-
2009) si acreditat de Comisia Profesionala a CPR pentru a forma psihologi
clinicieni.
44
chiar dac unul dintre rspunsurile alese este cel corect. Pentru obinerea
atestatului de psiholog clinician specialist este necesar un punctaj de minim 500
puncte.
Art. 11. Psihologul clinician primar are toate competentele psihologului specialist,
rafinate ca urmare a practicii si formarii profesionale profesionale continue. El poate
superviza activitatile psihologilor clinicieni si a psihologilor clinicieni specialisti daca
acestia o cer. Trecerea de la statutul de psiholog clinician specialist la cel de psiholog
clinician primar se face dupa minimum cinci ani:
(c) prin prezentarea Comisiei Profesionale a unui dosar care sa contina:
a. o cerere de atestare
b. un curriculum vitae si lista activitatilor profesionale/stiintifice
c. dovada obtinerii a 50 de credite din activitati de publicare, participarea la
cursuri de perfectionare si specializare organizate direct de CPR sau prin
intermediul institutiilor (ex. programe de Master universitare) si a
Asociatiilor profesionale acreditate de CPR.
d. doua recomandari de la doi psihologi primari. Recomadarile se vor
focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale
candidatului.
(b) un exam oral care va consta in prezentarea unui caz clinic in fata unei comisii de
trei membri alei adhoc ai Comisiei Profesionale. Selectarea comisiei se va face prin
propuneri si vot de catre plenul Comisiei Profesionale a CPR.
45
de evaluare si diagnostic clinic si interventii psihologice cu relevanta clinica. Se va
prezenta Comisiei Profesionale un dosar care sa contina:
(e) o cerere de atestare ca psiholog clinician primar
(f) CV si lista de activitati profesionale
(g) descrierea doctoratului si a relevantei lui clinice (se anexeza o copie a
lucrarii de doctorat), facute de catre candidat
(h) recomandarea conducatorului de doctorat (sau al sefului de catedra unde
candidatul si-a obtinut doctorat in cazul in care conducatorul nu mai
traieste).
Art. 14. Definitie: Consiliera psihologica este interventie psihologica (a) in scopul
optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si/sau (b) in scopul remiterii
problemelor emotionale, cognitive si de comportament. Consilierea psihologica se
deosebeste de consilierea educationala/scolara. In timp ce consilierea educational/scolara
este focalizata pe probleme de educatie si cariera putand fi practicata de profesionisti cu
pregatire non-psihologica (ex. sociologici, pedagogi etc.), consilierea psihologica implica
interventia specialistului psiholog (sau asimilat) in optimizare personala si in ameliorarea
problemelor psiho-emotionale si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste
de psihoterapie. In timp ce psihoterapeutul poate sa fie psiholog sau medic consilierul
psihologic nu poate sa fie decat psiholog (sau asimilat); in plus, numai psihoterapeutul
poate face inteventie psihologica pentru psihopatologie, in timp ce consiliereul psihologic
se focalizeaza pe optimizare si dezvoltare personala, probleme subclinice (ex. disforie)
sau patologie somatica in care sunt implicati factori psihologici. Psihoterapeutul-psiholog
are toate competentele consilierului psihologic. Consilierea psihologica se poate realiza
in regim:
individual
in grup
de grup (ex. cuplu, familie)
46
o interviuri structurate, semistructurate si libere
o scale psihologice scurte
interventie psihologica in
o optimizare, dezvoltare si autocunoastere
o probleme psihologice subclinice
o in sanatate (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si boala
(ex. preventie secundara, tertiara, recuperare etc.)
o cuplu si familie
cercetare
o in limita competentelor sale
educatie si training
o poate organiza workshop-uri si cursuri in limita competentelor sale
47
Accepta programul de pregatire profesionala continua (20 de credite anual prin
participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.).
Nivel de consilier psihologic-practicat si formator
Atestarea la nivel de consilier psihologic-practicat si formator presupune ca prerechizite :
Prerechizite: consilier psihologic-practicant
Supervizor (psiholog) acreditat in psihoterapie si sau training la nivel de
formator in consiliere psihologica exprimat in:
o 12 ore de cursuri teoretice si/sau aplicative in domeniul supervizarii
o 12 ore de co-supervizare (cu un supervizor deja acreditat)
o activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.
Training-ul are loc in cadrul unor Asociatii profesionale acreditate de Comisia
Profesionala a CPR
Atestarea in consilierea psihologica, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a
luat in calcul criterii minime stabilite de European Counselling Association. In functie de
modalitatea specifica de consiliere psihologica in care are loc formarea, numarul de ore
de formare poate fi mai mare. Pentru detalii privind procedura de acreditare vezi
European Association for Counselling la http://www.eacnet.org.
Art. 18. Definitie: Psihoterapia este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii,
autocunoasterii si dezvoltarii personale si/sau (b) in scopul modificarii factorilor
psihologici implicati in tulburarile psihice, psihosomatice si in tulburarile somatice.
48
o in sanatate (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si boala
(ex. tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare etc.)
o cuplu si familie
cercetare
o in cadrul competentelor sale
educatie si training
o poate organiza cursuri si workshop-uri in limitele competentelor sale
Art. 22. Modalitatile de psihoterapie recunoscute sunt cele stabilite de catre World
Council of Psychotherapy si ele pot fi grupate in urmatoarele categorii, fiecare categorie
incluzand mai multe scoli (care vor fi acreditate de Comisia Profesionala a Colegiului
Psihologilor din Romania):
Psihoterapii cognitiv-comportamentale (ex. psihoterapie rational-emotiva si
comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.)
Psihoterapii dinamic-psihanalitice (ex. psihanaliza, psihoterapia analitic,
terapii dinamice de scurta durata etc.)
Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniana, hipnoza ericksoniana
etc.)
Psihoterapii scurte (ex.terapia scurt focalizat pe soluie, orientarea pe
soluie, abordrile constructivist-colaborative i narative, etc)
Psihoterapii umanist-existentiale (ex. gestalterapie, logoterapie, psihodrama,
psihoterapie experientiala etc.)
Nota: Hipnoza, hipnoterapia si sugestia nu sunt forme specifice de psihoterapie.
Ele sunt modalitati de interventie care se regasesc in diverse forme de psihoterapie
(e.g., hipnoanaliza, hipnoza cognitiv-comportamentala, hipnoza ericksoniana etc.)
Comisa Profesionala poate hotara recunoastrea si altor orientari psihoterapeutice (prin
votului majoritar simplu) pe baza reprezentarii lor in literatura si practica psihologica de
specialitate.
49
250 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individual sau de grup
500-800 de ore de pregatire teoretica intr-o forma specifica de psihoterapie, la
nivel de Master sau prin Asociatii profesionale, acreditate de CPR
Nivel de psihoterapeut-practicant (total ore 3200, care includ pe cele 1800 rezultate din
formarea universitar n psihologie)
Atestarea la nivel de psihoterapeut-practicant presupune ca prerechizite :
Prerechizite: psihoterapeut sub supervizare
Training profesional (prin asociatii profesionale acreditate de Colegiul
Psihologilor din Romania):
o 300 -600 de ore de practica clinic cu clieni / pacieni supervizata,
practic organizata prin Asociatii profesionale acreditate de catre CPR n
cadrul unei instituii medicale, cabinete individuale pe baza de libera
practica, alte institutii si organizatii guvernamentale si non-
guvernamentale care desfasoara activitati de psihoterapie si consiliere
psihologica;
o 150 de ore de supervizare de practic clinic efectiv organizate prin
Asociatii profesionale acreditate de catre CPR.
Durata training-ului: minim 3-4 ani maximum 6-8 ani (depinde de orientarea
teoretica)
Adera la Codul Deontological al Comisiei Profesionale si al European
Association for Psychotherapy
Accepta programul de pregatire profesionala continua (20 de credite anual prin
participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.).
Nivel de psihoterapeut-practicant si formator/supervizor
Atestarea la nivel de psihoterapeut-practicant si formator/supervizor presupune ca
prerechizite :
Prerechizite: psihoterapeut-practicant
Supervizor acreditat in psihoterapie exprimat in:
o 24 ore de cursuri teoretice si/sau aplicative in domeniul supervizarii
o 50 ore de co-supervizare (cu un supervizor deja acreditat)
o activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.
Training-ul are loc in cadrul unor Asociatii profesionale acreditate de Comisia
Profesionala a CPR
Atestarea in psihoterapie, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a luat in
calcul criterii minime stabilite de European Association for Psychotherapy. In functie de
modalitatea specifica de psihoterapie in care are loc formarea, numarul de ore de formare
poate fi mai mare. Art. 23. Atestare: Metodologia detaliata a procesului de evaluare
n vederea atestarii individuale (valabila si pentru consilierea psihologica). Aceasta
procedura este valabila doar in cazul in care nu exista o Asociatie profesionala de
specialitate acreditata de catre Comisia Profesional a CPR. In cazul in care exista o
Asociatie profesionala acreditarea se face prin intermediul acestei Asociatii profesionale.
Procesul de evaluare a unui candidat individual va consta din:
(a) Candidatul va prezenta Comisiei urmtoarele documente:
Cerere de evaluare.
50
C.V. personal.
Copii legalizate si traduse, n cazul existentei acestora n limbi strine, dup
diplomele de studii si certificari.
Orice documente (legalizate si traduse n limba romn) doveditoare ale
procesului su de formare si certificare n metoda de psihoterapie n care doreste
atestarea.
b) In termen de maximum 3 luni, Comisia Profesionala va examina documentele
candidatului si, n cazul acceptrii lui, va stabili data prezentrii acestuia pentru un
interviu cu membrii Comisiei.
c) In situatia n care Comisia Profesionala va refuza cererea de evaluare a candidatului,
acesta va fi nstiintat, de asemenea n limita unui interval de 3 luni, asupra motivelor
respingerii si asupra actiunilor pe care este necesar s le ntreprind, pentru a putea fi
acceptat n vederea evaluarii.
d) Interviul de evaluare va consta dintr-o discutie a candidatului cu membrii Comisiei
Profesionale, pe marginea procesului su de formare si a activittii clinice
psihoterapeutice pe care acesta a desfsurat-o si intentioneaz s continue s o
desfsoare, prin modalitatea psihoterapeutic n care doreste atestarea.
e) In cazul acordrii atestarii CPR va emite atestatul si va nscrie numele
psihoterapeutului n Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liber Practica din
Romnia.
Tipurile de atestare individual acordate de catre CPR sunt:
a) Atestarea prin procedeul de "grandparent clause" ("dreptul bunicului"). Va fi
acordata de ctre Comisia Profesionala a CPR unor persoane care au putut dovedi,
prin mrturia scris a cel putin 5 colegi cu reputatie n domeniu, c au practicat cu
succes psihoterapia, pentru o perioad de cel putin 10 ani, n Romnia sau n orice
alt tar, n care nu a existat, n perioada respectiv, un sistem oficial, legal, de
certificare a psihoterapeutilor. Vor fi recunoscuti de catre Comisia Profesionala prin
aceasta procedura doar bunicii acreditati de Federatia Romana de Psihoterapie pana n
aprilie 2005
b) Atestarea n calitatea de psihoterapeut ca urmare a unui training care indeplineste
criteriile Comisiei Profesionale.
c) Atestarea pentru practic sub supervizare, respectand criteriile descrise in prezentul
Regulament.
La fiecare 5 ani, psihoteraputul acreditat va inainta Comisiei Profesionale o
cerere de re-confirmare a atestarii la care va atasa dovezi referitoare la continuitatea
activitatii sale de psihoterapeut si a formarii continue (20 de credite anual) prin
participari la conferinte, publicatii, workshop-uri etc.
d) Vor fi recunoscute atestrile individuale obinute n cadrul FRP. pn n aprilie
2005
Retragerea atestarii unui psihoterapeut:
In situatii speciale, Comisia Profesionala a CPR poate lua n dezbatere si decide
retragerea atestari unei persoane pentru practica psihoterapeutic. Conditiile si
procedurile de retragere temporar sau definitiv a atestarii unui psihoterapeut vor fi
stipulate n Codul Deontologic al Comisiei Profesionale, precum si n codurile
deontologice ale diferitelor asociatii profesionale acreditate de Colegiul Psihologilor din
Romania
51
Art. 24. Acreditarea asociatiilor profesionale n vederea desfsurrii activittii de
selectie, formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor (valabila si pentru consilierea
psihologica).
Standardele minime de acreditare a unei asociatii / organizatii formatoare in
psihoterapie. Pentru a fi luat n consideratie, n vederea acreditrii, o asociatie trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii:
a) S aib n componenta sa cel putin 4 membrii certificati n metoda de psihoterapie
pentru care solicit acreditarea. Acestia vor avea, n cadrul asociatiei respective, calitatea
de psihoterapeuti formatori/supervizori.
b) S contin o structur profesional (comitet, comisie profesional,etc), alctuit din
membrii formatori (certificati), care s se ocupe de selectia, formarea, evaluarea si
certificarea candidatilor.
c) S aib nscrise n statut, sau n regulamentul interior al comisiei sale profesionale:
Programa de studiu teoretic specific modalittii de psihoterapie pe care o
practic.
Conditiile precise de desfsurare a activittii de cunoastere personal
(psihoterapie de formare) a candidatilor.
Modalitatea de supervizare a activittii clinice a candidatilor.
Criteriile de evaluare si certificare a candidatilor.
Tipurile de cursuri/workshop-uri de scurta durata pentru formare si dezvoltare
profesionala (creditarea lor se face cu avizul Comisiei Profesionale a CPR).
e) S se angajeze n respectarea standardelor minime de certificare stabilite de ctre
Comisia Profesinala a Colegiului Psihologilor din Romania.
f) In situatia n care, unele asociatii nu dispun, n prezent, de numrul mentionat de
psihoterapeuti certificati si atestati, acele asociatii pot primi o acreditare temporar, cu
avizul special al Comisiei Profesionale. Pentru a obtine acreditarea temporar, o asociatie
trebuie s aib cel putin 1 membru certificat, cu statutul de formator, pentru acel procedeu
psihoterapeutic n care asociatia solicita acreditarea. Acreditarea unei asociatii cu un
numr mai mic de 4 membrii formatori va avea o durat limitat la cel mult 7 ani. La
expirarea termenului, acreditarea va fi retras, fr posibilitatea de redobndire, atta
timp ct asociatia nu va avea, n rndul membrilor si, cel putin 4 psihoterapeuti
formatori (certificati si atestati) n respectiva metod terapeutic.
Metodologia procesului de evaluare, aplicat de ctre Comisia Profesinala a CPR, n
vederea acreditrii asociatiilor componente. Acreditarea unei asociatii componente se
va desfsura dup urmtorul procedeu:
a) Asociatia va nainta Comisiei Profesionale un dosar cu urmtoarele acte:
Cerere de acreditare, n care va fi specificat si modalitatea psihoterapeutic
pentru care doreste acreditarea.
Lista membrilor.
C.V.-urile membrilor formatori si copii dup diplomele lor de certificare
Copii dup statutul asociatiei, dup codul etic si dup regulamentul intern al
comisiei sale profesionale. Acesta din urm trebuie s cuprind criteriile si modalittile
de selectie, formare, evaluare si certificare a membrilor asociatiilor.
Angajamentul de a respecta permanent standardele minime proprii, aprobate de
ctre Comisia Profesionala a CPR , referitoare la selectia, formarea si certificarea
52
psihoterapeutilor. Acest angajament trebuie semnat de ctre toti membrii formatori ai
asociatiei.
b) Secretarul Comisiei Profesionale nu va primi dect dosare complete (cu toate actele
mentionate).
c) In termen de maximum 3 luni, Comisia de Profesionala a CPR va comunica direct
asociatiei aplicante decizia de acceptare sau de respingere a cererii de acreditare.
d) In cazul unei decizii de respingere, Comisia Profesionala va comunica n detaliu
motivele acesteia, precum si msurile pe care asociatia respectiv le poate ntreprinde n
vederea acceptrii acreditrii sale.
e) Asociatia, creia Comisia Profesionala i-a refuzat acreditarea si doreste s conteste
acest refuz, poate nainta, n termen de 60 de zile, o contestatie la Comitetul Director al
CPR.
f) Comisia Profsionala va utiliza urmtorul procedeu n procesul de evaluare a dosarului
de acreditare a unei asociatii:
Secretarul va transmite fiecrui membru al Comisiei, inclusiv preedintelui i
vicepreedintelui, cte o copie a dosarului de acreditare.
In prima sa sedint de lucru, Comisia va lua n discutie evaluarea dosarului primit.
Decizia final de acceptare sau de respingere va fi luat prin vot, conform procedurilor de
lucru ale Comisiei.
Secretarul va comunica asociatiei aplicante decizia Comisiei, iar n cazul
acreditrii acesteia, va emite certificatul de acreditare si va nscrie numele asociatiei n
Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liber Practica din Romnia, la capitolul
"Asociatii Formatoare n Psihoterapie si Consiliere Psihologica". Membrii Asociatie
acreditate, pe baza unei cereri si a dovezii apartenentei la Asociatia acreditata, vor fi
atestati conform nivelului lor de pregatire (psihoterapeut formator/supervizor;
psihoterapeut practicant, psihoterapeut practicant subsupervizare) si vor fi inscrisi in
Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liber Practica din Romnia.
Retragerea acreditrii unei asociatii. Acreditarea unei asociatii poate fi retras
de ctre Comisia Profesionala a CPR n urmtoarele situatii:
a. Atunci cnd, n cazul acreditrii temporare, dup expirarea termenului acordat (nu mai
mult de 7 ani), asociatia nu are n rndul membrilor si cel putin 4 psihoterapeuti
formatori /certificati, pentru metoda de psihoterapie n care a fost acordat acreditarea.
b. Dac se constat c standardele de acreditare nu mai sunt mentinute la nivelul minim,
necesar pentru acreditare.
c. In situatia n care, unul sau mai multi dintre psihoterapeutii unei asociatii au nclcat
grav codul deontologic al acelei asociatii, precum si codul etic al Colegiului Psihologilor
din Romania, iar comisia de etic a asociatiei respective refuz s ia msurile necesare, n
vederea sanctionrii celor vinovati si a prevenirii repetrii unor noi nclcri ale normelor
de etic si deontologie profesional.
53
Art. 26. Certificarea formarii prin cursuri de scurt durat dedicate formrii n
metodologii de evaluare sau intervenie specifice (tehnici proiective, tehnici de hipnoz,
tehnici de relaxare etc.) se face:
(1) prin intermediul institutiilor (ex. programe de Master) si Asociatiilor profesionale
acreditate. Numarul de credite propus pentru fiecare curs va fi avizat de Comisia
Profesionala a CPR.
(2) prin cursuri organizate direct de Comisia Profesionala a CPR prin membrii ei sau
prin invitati. Decizia de a organiza un astfel de curs si modalitate lui de organizare
si creditare (nr. de credite) vor fi aprobate printr-un vot cu majoritate simpla a
membrilor Comisiei Profesionale.
54
Bibliografie
Burnett, P., C. & Meacham, D., 2002, Learning Journals as Counseling Strategy, Journal
of Counseling and Development, 80, 4, 410-416.
Cameron, S., 2002, Learning to Write Case Notes Using the SOAP Format, , Journal of
Counseling and Development, 80, 3, 286-293
Croyle,R.,T., Yi-Chun Sun & Hart,M., 1997 - Processing risk Factor Information:
Defensive Bias in Health Related Jugements and Memory, Perceptions of Health and
Illness, Petrie,K.,J. & Weinman,J. (eds), Hawoord Academic Publishers.
Hawton, K., Salkovskis, P., Kirk, J. & Clark, D. (1999) Cognitive-behavior therapy for
psychiatric problems, Oxford University Press, Oxford.
55
Jongsma, A., E. & Peterson, L., M., 2003, The Complete Adult Pszchoterapz Treatment
Planner, John Willey & Sons, INC, New Jersey.
Jones M., Edwards I., Gifford L., (2002) Conceptual model or implementing
biopsychosocial theory in clinical practice, Manual Therapy, vol. 7, p. 2-9.
Meier, S. T., Davis S. R., (1993) The Elements of Counseling, Cole Publishing Co,
Muro, J. & Kottman., T., (1995), Guidance and Counseling in the Elementary an Middle
School, Brown & Banchmark, Iowa.
Russ, S., W, Ollendick, Th., H., (2001), Handbook of Psychotherapies with Children and
Families, Kluwer Academic Plenum Publisher
Stallard, P. (2002), Think Good Feel Good, A Cognitive Behaviour Therapy Workbook
for children and Young People, John Wiley & Sons.
Skovholt, T., M., 2005, The Cycles of Caring: A Model of Expertise in the Helping
Professions, Journal of Mental Health Counseling, 27, 1, 82-93.
Skovholt, T., M. & Jennings., L., 2005, asterz and Expertise in Counseling, Journal of
Mental Health Counseling, 27, 1, 13-18.
Slovnic,P., 1997 - "Public Perception of Risk", Journal of Environmental Health, 59, 22-
33.
Thompson, C., L. & Rudolph, L., B. (1992), Counseling Children, Wadsworth, Inc.,
Belmont, California.
van der Pligt, J., 1998 Perceived Risk and Vulnerability as Predictors of Precautionary
Behaviors, British of Health Psychology, 3, 1-14.
Weinstein, N.,D., 1989 - "Optimistic Biases About Personal Risk", Science, 246, 1232-
1242.
56