Mullul se formeaza pe seama materiei organice complet humificata si amestecată intim cu partea minerală a solului. Acest tip de humus este caracteristic solurilor aerate cu o bogată activitate microbiana . Mullul calcic- este puternic saturat in ioni de calciu, se formeaza pe seama vegetației ierboase din zona de stepa fiind alcătuit din acizi humici puternic polimerizati. Se termina formarea unui orizont A molic de culoare închisă, negricioasa cu o reacție neutră- sub alcalina. Raportul C:N este in jur de 10. Mullul forestier este format pe minerale necalcaroase in zona pădurilor de foaioase fiind alcătuit din acizi fulvici. Prezinta culori brun-negricioase, o reacție slab acidă sau moderat acidă iar raportul C:N este in jur de 12-15. Moderul este alcătuit din materie organică parțial descompusă se pot observa resturi vegetale nedescumompuse , se întâlnește în zonele mai înalte de munte iar raportul C:N este cuprins între 15- 25. Se împarte în : Moder forestier oligotrofic: păduri de rășinoase Moder calcic se întâlnește în zonele unde avem roci calcaroase. Moderul de pazisti alpine se întâlnește în zonele montane acidă raport 15 20 . Moderul hidromorf se formeaza in zone cu exces de umiditate unde există un exces provenit din precipitații. Morul se mai numeste si humusul brut foarte putin descompus il intalnim sub pădurile rășinoase. Raportul 30 – 40 . Turba este constituită din resturi vegetale nedescumompuse sau parțial descompuse intr un mediu săturat cu apa . În funcție de natura vegetației se pot intalni : Turba eutrofa bogată. Raport mai mare de 25 . E saturată in ioni de calciu . Turba mezotrofa mai săracă în elemente minerale formata pe seama plantelor de rogoz si mușchi. Turba oligitrofa este constituită din mușchi in conditii de umiditate foarte ridicata si temperaturi scăzute din arealul montan. Se formeaza pe materiale parentale acide . Raport 40. Anmor intalnit la solurile cu exces de apa freatica. Rolul humusului reprezinta constituții solului cu influențe majore asupra proprietății fizice chimice si biologice si de asemenea cu implicații asupra potențialului de producție asupra solului. Humusul imprima culori închise în general . Contribuie la reținerea radiatiei solare . Cu implicații pozitive asupra regimului termic al solului . Contribuie la formarea agregatelor structurale. Imbunatateste porozitatea si permeabilitatea . Impreuna cu mineralele argiloase formeaza complexul azotiv al solului care are rol de reținere a elementelor nutritive . Succesiunea de orizonturi care se observa pe tipul de sol de la suprafață până la roca constituie profilul pedogenetic. Aceste orizonturi se diferentieaza prin culoare , textura , neoformatii, prezenta sau absenta carbonatilor etc. Formarea orizonturilor a avut loc în timp ca urmare a influenței unor procese cum sunt : bioacumularea , argelizarea , eluvierea , agriloiluvierea, cheluviere-cheluviere , gleizarea si stagnogleizarea,saliluvierea-sodizarea, procesele vertice .