FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
 ATENTIE
■ Durata digestiei la om
după natura hranei
poate dura între 33 şi
42 de ore
 Bolul alimentar traverseaza
■ Gura
■ faringele
■ esofagul
■ stomacul
■ intestinul subţire cu
segmentele: duodenum,
jejunum şi ileum (absorbţia
hranei producându-se
numai la nivelul intestinului
subţire).
■ Intestinul gros
 IN GURA
■ MASTICATIA - triturarea
mecanica a alimentelor cu
ajutorul dinţilor
■ PREDIGESTIA alimentelor
prin amestecarea cu salivă:
secreţia salivară conţine
amilaza salivara care
desface moleculele mari de
zaharuri în molecule mai
mici (de exemplu desface
amidonul în maltoză).
 ROLUL SALIVEI
■ Menţinerea unei igiene bucale;
■ Umezirea (solubilizarea) hrănii ingerate;
■ descompunerea unor glucide

Saliva este produsă de către

- glanda parotidă
- glanda sublinguală
- glanda submandibulară
 LIMBA - roluri
■ Rol in masticaţia şi deglutiţia hranei la
nivelul faringelui.
■ rol important în vorbire, formarea
sunetelor articulate.
■ rol important ca organ gustativ (a
gustului dulce, acru, amar, sărat) (papile
gustative sunt uniform repartizate pe suprafaţa limbii, cu excepţia
gustului amar care este mai bine reprezentată la baza limbii).
 FARINGE - Functii
■ conducerea bolului alimentar catre esofag
■ aparare impotriva infectiilor

(este un segment comun pentru calea

digestiva si cea respiratorie)
 ESOFAGUL -functii
■ face legatura dintre faringe si stomac
■ musculatura formeaza unde contractile
care imping bolul spre cardia
 PROCESE CE AU LOC
IN STOMAC
(acidul clorhidric produs de
mucoasa gastrică produce
un mediu acid - pH 2)
■ distrugerea germenilor
infecţioşi
■ Predigestia proteinelor
(prin pepsina)
■ mişcările peristaltice ale
stomacului dirijeaza hrana
parţial digerată spre orificiul
piloric de unde ajunge în
duoden.
 PROCESE CE AU LOC IN
INTESTINUL SUBTIRE
- DIGESTIA: desfacerea moleculelor alimentare complexe in molecule
mai mici
■ desfacerea mai departe a zaharidelor în molecule şi mai mici de
zaharuri simple (glucoză, fructoză, galactoză şi manoză),
■ Proteinele parţial digerate în peptide vor fi descompuse în
aminoacizi
■ Grăsimile sau lipidele care apar sub formă de picături vor fi la început
emulsionate de bilă în soluţii cu particule mai mici, care vor fi
descompuse în acizi graşi

- ABSORBTIA: moleculelor mici (zaharuri simple, aminoacizi, acizi

grasi)
 ATENTIE
■ în duoden aciditatea produsă de sucul
gastric este neutralizată prin bilă (produs
de ficat), şi secreţia pancreasului (amilaza
pancreatică).
 IN INTESTINUL GROS
functii
■ Motricitatea : asigura progresia bolului
fecal prin contractii peristaltice, segmentare,
si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna
in sigmoid; trecerea materiilor fecale in rect
duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al
defecatiei
■ Secretie: mucus
■ Absorbtie: redusa si se exercita, mai ales
apa, ( dar si saruri minerale si unele
medicamente)
■ flora intestinala
La nivelul rectului, bolul fecal poate rămâne
până la 5 zile
 FICATUL - functii
■ DIGESTIE –prin sinteza de
secretie biliara
■ METABOLICA – participala
metabolismul glucidelor,
lipidelor, proteinelor
■ NEUTRALIZAREA substantelor
straine organismului
■ SANGE – sinteza unor
constituienti plasmatici implicati
in coagulare si imunitate
■ Depoziteaza unele vitamine
 PANCRESUL -functii
■ EXOCRINA– prin secretia pancreatica
care contine enzime participa la digestia
intestinala
■ ENDOCRINA – sintetizeaza doi hormoni :
INSULINA si GLUCAGONUL