SPÉȚĂ, spețe, s. f. 1. Specie (1).

În evoluția energiei planetare, diversele spețe ale materiei au derivat

unele din altele. MARINESCU, P. A. 40. Animalul se naște, crește, moare; dar ideea de animal, speța,
rămîne. CAMIL PETRESCU, U. N. 85. 2. Specie (2). Un om care... își petrece timpul la mesele de cărți, în
tovărășia unei «secături» cum e Camil, nu poate să fie decît o secătură de aceeași speță. C. PETRESCU, Î.
II 67. Sigur, în loc să cîștigi un gologan, preferi iar cerșetoria... Cunoaștem noi speța asta nouă de șomeri!
SAHIA, N. 101. 3. (În expr.) În speță = în cazul de față, în cazul dat.

 sursa: DLRLC 1955-1957

 permalink

spéță (specie, pricină) s. f., g.-d. art. spéței; pl. spéțe

 sursa: DOOM 2 2005

 permalink

spéță s. f., g.-d. art. spéței; pl. spéțe

 sursa: Ortografic 2002

 permalink

SPÉȚĂ s. 1. specie. (~ umană.) 2. v. categorie. 3. v. tip.

 sursa: Sinonime 2002

 permalink

SPÉȚĂ s. v. acțiune, cauză, judecată, proces.

 sursa: Sinonime 2002

 permalink

SPÉȚĂ s.f. Specie. [Pl. -țe. / cf. fr. espè ce, lat. species].

 sursa: DN 1986

 permalink
SPÉȚĂ s. f. 1. specie. 2. (jur.) pricină supusă spre rezolvare unui organ de jurisdicție. ♦ în ~ = în cazul dat.
(< germ. Spezies)

 sursa: MDN '00 2000

 permalink

SPÉȚĂ ~e f. 1) v. SPECIE. 2) jur. Problemă litigioasă prezentată spre soluționare în fața unui organ
judiciar. * În ~ în cazul dat. /<lat. species

 sursa: NODEX 2002

 permalink

speță f. V. specie.

 sursa: Ș ăineanu, ed. VI 1929

 permalink

*spécie f. (lat. species. V. spectru, aspect, spițer, scop). Despărțire a genuluĭ: vulpea e o specie a genuluĭ
canin, specia se subdivide în varietățĭ. Neam, rasă: specia omenească. Fel: maĭ multe speciĭ de grîŭ , (iron.)
nu știŭ ce specie de om e acesta (V. pramatie). Pl. Med. Substanțe vegetale cu proprietățĭ analoage care se
amestecă p. a prepara infuziunĭ (astringente, aperitive, tonice). În specie, 1. special (Rar), 2. în ceĭa ce
privește acest caz (fel de proces). – Fals speță.

 sursa: Scriban 1939

 permalink

spéță, V. specie.

 sursa: Scriban 1939

 permalink

speță s. v. ACȚ IUNE. CAUZĂ. JUDECATĂ. PROCES.

 sursa: Sinonime82 1982

 permalink
SPEȚĂ s. 1. specie. (~ umană.) 2. categorie, clasă, fel, gen, soi, specie, tip, varietate, (înv. și reg.) rudă. (O
anumită ~ de indivizi.) 3. categorie, fel, gen, soi, specie, tip, (înv. și pop.) seamă, (fig. peior.) poamă,
sămînță, sculă, stambă, tacîm. (Ce ~ de om o fi și ăsta?)

 sursa: Sinonime82 1982

 permalink