PSIHOLOGIE SOCIALĂ

Titular seminar: Lect.univ.dr. Mihaela SANDU

TEMATICA CURSULUI ŞI SEMINARULUI

V,VI. Atitudinea si schimbarea atitudinii.

Influența socială

Definirea atitudinii 
Structura si formarea atitudinilor
Cum se schimbă atitudinile

INFLUENȚA SOCIALĂ
1.Obedienţa;
2.Influenţa socială ca proces continuu.
3.Conformarea;
4.Complianţa.
 Definiţie, proprietati, functii
„starementală şi neuropsihică de pregătire a
reacţiei, organizată prin experienţă de către
Allport (1935): subiect, exercitând o influenţă directivă sau
dinamică asupra reacţiei sale faţă de toate
obiectele şi toate situaţiile la care se raportează.“

Mihaela Boza – oferă câteva aspecte importante:

- a) atitudinea este o experienţă personală cu substrat neurobiologic
şi, ca atare, nu poate fi măsurată decât indirect, prin manifestările ei
comportamentale sau psihofiziologice;
b) atitudinile constituie un ansamblu de elemente cognitive relative
la un obiect cărora le sunt asociate afecte pozitive sau negative;
c) atitudinile preced şi prefigurează comportamentul;
d) indi­vidul produce reacţii adaptate şi consistente faţă de obiectele
asociate atitudinii.
Boia reține aceste patru funcții esențiale ale atitudinilor:
1. Funcția de cunoastere
- Atitudinea serveste drept cadru de referință pentru
evaluările obiectelor sau evenimentelor care se produc
în jurul nostru
2. Funcția de adaptare
- Noi elaborăm atitudini favorabile faţă de obiectele,
persoanele sau situaţiile utile, care contribuie la
satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor noastre, şi atitudini
negative faţă de tot ceea ce ne provoacă teamă sau
frustrare
- Atitudinile îndeplinesc si o funcție de adaptare socială.
- Avem tendința de a exprima atitudini care, într-un
context social dat, ne permit să primim aprobarea si să
evităm dezaprobarea celuilalt.
3. Funcția expresivă.
- Atitudinile ne servesc la exteriorizarea credințelor și
valorilor pe care le considerăm centrale. Ele ne permit
de fapt să obținem o mulțumire din simplul fapt că ne oferă
posibilitatea de a ne distinge de ceilalți.

4. Funcția de apărare a eului.

- Atitudinile ne permit să ne crestem sau să ne protejăm
stima de sine împotriva amenințărilor exterioare sau
conflictelor interne.
 Măsurarea atitudinilor

1. Măsurători bazate pe relatări directe

Cel mai simplu mod de Dar atitudinile sunt câteodată mult prea
determinare a atitudinii complexe pentru a fi măsurate printr‑o
cuiva este să întrebi singură întrebare

scale atitudinale Scala Likert.

2. Măsurători indirecte
- folosirea comportamentului observabil – expresii faciale,
tonul vocii sau body language – NU permite o măsurare
perfectă a atitudinilor
Exemplu:
Câteodată, dăm din cap pentru că realmente suntem de
acord cu ceva; alteori, o facem numai din politeţe
Cercetătorii au încercat să ghicească atitudinile prin:
-Transpirație
- Ritmul cardiac
- Dilatarea pupilelor

De fiecare dată cu acelaşi rezultat: măsură­torile stării de

excitaţie semna­lau prezenţa unei reacţii atitudinale faţă de
un obiect, dar nu şi dacă reacţia respectivă era una pozitivă
sau una negativă
 3. Scala distanței sociale (Bogardus)

- permite măsurarea distanței între diferite grupuri sociale.

- este compusă dintr-o serie de propoziții ordonate crescător
si care exprimă fiecare un grad de acceptare a grupului

- a utilizat această scală pentru a cunoaste gradul de

proximitate pe care îl acceptă subiecții albi în relația lor cu
negrii :
Accept ca negrii să locuiască în țara mea.
Accept ca negrii să locuiască în acelasi oras cu mine.
Accept să dau mâna cu un negru.
Accept să am prieteni negri.
Accept ca fiica mea să se căsătorească cu un negru.
 „gradul de înţelegere şi afecţiune pe care
Emory Bogardus peroanele îl simt unele faţă de
celelalte”(Chelcea, 2007, p. 365).

Distanţa socială se măsoară după răspunsurile subiecţilor la

cele şapte întrebări ordonate intuitiv de la atitudinea intens
pozitivă (7) la atitudinea intens negativă (1).

7) „a fi în relaţie de rudenie prin căsătorie”;

6) „a fi în club ca prieten intim”;
5) „pe strada mea ca vecin”;
4) „ca angajat în profesia mea”;
3) „ca cetăţean în ţara mea”;
2) „doar ca vizitator în ţara mea”;
1) „l-aş exclude din ţara mea”.
 SCALA DISTANŢEI SOCIALE
(adaptată după Chelcea)

Dorim să aflăm cum se raportează unii la ceilalţi membrii

diferitelor grupuri etnice (minorităţi naţionale) din
Dobrogea.Pentru aceasta vă rugăm să răspundeţi la câteva
întrebări.
● la fiecare întrebare notaţi prima reacţie pe care o aveţi;
● notaţi prima reacţie, gândindu-vă la grupul etnic ca grup, nu
la cei mai buni sau la cei mai răi membri ai grupului;
● marcaţi cu semnul x răspunsurile cu care sunteţi de acord;
● referiţi-vă la toate grupurile etnice;
● răspundeţi cât mai repede cu putinţă.
Persoane din Să vă Să aveţi Să aveţi Să fie Să aibă Să fie Să fie
România de căsătoriţi prieteni vecini de angajate cetăţenia numai expulzate
etnie: cu... apropiaţi. locuinţă... în dvs... vizitatori din
.. instituţia în România..
dvs. În România.. .
profesia .
dvs...

Români
Turci
Tătari
Romi
Armeni
Ruşi/lipoveni

Greci
Maghiari
Ucrainieni
 Cum se pot modifica atitudinile?

1.Comunicarea persuasivă - Rutele persuasiunii

a.Ruta centrală de persuasiune

-Pentru ca un mesaj persuasiv să exercite o influenţă reală,
este necesar ca toţi receptorii mesajului să‑i înţeleagă conţinutul
şi să fie motivaţi să‑l accepte
-oamenii pot fi influenţaţi persuasiv numai de către un
argument pe care îl urmăresc cu atenţie, îl înţeleg şi îl reţin
pentru a se baza pe el şi în viitor
b. Ruta periferică de persuasiune
- oamenii mai sunt totodată influ­enţaţi de anumiţi factori
irelevanţi în plan atitudinal – cum ar fi, de exemplu, mişcările
propriului corp.
 Factori ce influenţează reacţia la comunicarea persuasivă

a.Sursa mesajului
- Ce anume îi face, în gene­ral, pe unii purtători de mesaje
persuasive mai eficienţi decât alţii?

Credibilitatea
- să fie competent - se referă la priceperea şi capacitatea
emiţătorului de mesaj
- să fie demn de încredere.
 Atractivitatea
-Forţa persuasivă a mesajului mai depinde şi de capacitatea
sursei de a cuceri auditoriul, de a i se băga pe sub piele prin
farmecul său
-Doi dintre factorii care stârnesc simpatia publicului sunt
similitudinea şi atractivitatea fizică.
Exemplu: Exemplu:
- similitudinea: din două - atractivitatea fizica: uneori, aspectul
anunțuri similare despre un fizic al celui ce se adresează publicului
anumit subiect, din dăua contează mai mult decât calitatea
surse diferite, făcute în argumen­telor sale şi a modului în care
mass-media, a avut acestea sunt susţinute. În publici­tate,
credibilitate cel mai bine frumuseţea are o forţă persuasivă
argumentat în opinia deosebită atunci când „imaginea“ fizică
cititorului, care a reușit să este importantă pentru produsul oferit pe
transmită un mesaj piaţă – de exemplu, în cazul
puternic. cosmeticelor sau aparaturii de fitness.
 b. Mesajul
-ce are de spus cineva şi cum o spune.
-Lungimea mesajului
Exemplu:
Dacă mesajul este lung deoarece conţine multe informaţii
semnifi­cative, atunci „mai lung“ înseamnă „mai bine“.
Cu cât poţi oferi mai multe argu­mente pro şi cu cât poţi
invoca mai multe surse care te susţin, cu atât mai
convingătoare va fi pledoaria prezentată.
 S13. Influența socială
- modalităţile prin care oamenii sunt afectaţi de presiunea
reală sau imaginară pe care ceilalţi o exercită asupra lor
-o persoană, un grup sau o instituţie
-Comportamentul obţinut din partea celui influenţat poate fi :
constructiv, distructiv sau neutru

Cedarea, se manifestă prin:

- conformare
-complianţă
Dar, individul nu este -obedienţă.
niciodată complet lipsit
de apărare şi obligat să Rezistenţa la influenţă se
cedeze manifestă prin independenţă,
asertivitate sau nesupunere
 1. Conformarea s13
- tendinţa oamenilor de a‑şi modifica percepţiile, opiniile şi
comportamentul astfel încât acestea să nu contravină
normelor şi modelelor grupului

-un anume grad de conformare este absolut necesar pentru

coexistenţa paşnică a indivizilor
Exemplu:
- atunci când fiecare îşi păstrează locul la rând, în faţa unei
case de bilete.
- atunci când indivizii beau peste măsură la petreceri ori spun
bancuri jignitoare la adresa unor comunităţi etnice numai
pentru că ceilalţi fac la fel
Influenta majoritatii
- cu cât majoritatea este mai numeroasă, cu atât impactul ei
este mai puternic sau
- pe măsură ce tot mai mulţi oameni exprimă aceeaşi opinie,
individul ar putea să intre la bănuiala că aceştia sunt înţeleşi să
comploteze împotriva lui

Atunci când suntem confruntaţi cu o opinie majoritară, nu ne

rezumăm la numărarea capetelor care ne înconjoară, ci
urmărim să identificăm numărul minţilor independente care
gândesc altfel decât noi.
Diferenţe de vârstă şi gen

-că unii indivizi sunt mai conformişti decât alţii

Există şi deosebiri de gen în ceea ce priveşte conformarea?

- femeile sunt mai conformiste decât bărbaţii

Influenţe culturale
-Unele culturi preţuiesc individualismul şi virtuţi precum:
independenţa, autonomia sau încrederea de sine
-Alte culturi preţuiesc colectivismul şi virtuţi precum:
interdependenţa, cooperarea şi armonia socială

Ce anume face ca o cultură să devină

tendenţial individualistă sau colectivistă?
 În 1995, Harry Triandis sugerează trei factori decisivi:
1. complexitatea unei societăţi.
- Pe măsură ce oamenii ajung să trăiască în societăţi industriale
tot mai complexe, există tot mai multe grupuri cu care se identifică
individul - mai puţină loialitate faţă de oricare din ele şi o mereu
sporită concentrare asupra ţelurilor personale, în detrimentul celor
colective.
2. bogăţia societăţii.
- Pe măsură ce oamenii prosperă, ei dobândesc independenţă
financiară unii faţă de ceilalţi, ceea ce promovează atât
independenţa, cât şi mobilitatea socială, factori care, de asemenea,
îi orientează pe indivizi mai mult asupra inte­reselor personale decât
asupra celor colective.
3. eterogeneitatea.
- Societăţile omogene tind să fie rigide şi intolerante faţă de cei
care se abat de la norme. Societăţile caracterizate prin diversitate
culturală sunt mai permisive faţă de dizidenţă, îngăduind o mai
accentuată exprimare a individualităţii.
 2. Complianța = consimţire sau asentiment

Alegerea unei strategii de complianţă depinde de mai mulţi

factori:
- cât de bine cunoaştem o anumită persoană
- statutul nostru în cadrul unei relaţii
- personalitatea şi cultura noastră
- natura cererii pe care o formulăm.

Oamenii pot fi dezarmaţi şi de formularea unei cereri.

Cum cerem ceva poate fi mai important decât ceea ce

se cere
 3. Obediența

- Situațiile de obediență sunt situații în care schimbarea în

comportamentul țintei survine ca urmare a unui ordin venit
din partea unei surse de influență înzestrate cu autoritate
legitimă

Exemplu:
simpla prezenţă a însemnelor autorităţii – titluri,
uniforme, insigne sau doar o aparenţă de figură
importantă, chiar şi lipsită de atestările unei funcţii
oficiale – îi pot transforma uneori pe oameni în
servitori
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE