Sunteți pe pagina 1din 3

Științe, clasa a IV-a,

Adaptări ale vieţuitoarelor la condiţii de viaţă din diferite medii (pajişte, pădure, râu, mare,
deşert)1

Context:
Într-o discuție despre excursiile în care au fost copiii se inițiază o listă a viețuitoarelor (plante
și animale) pe care le-au întâlnit aceștia în diversele locuri în care au fost. Se notează viețuitoarele pe
care le-au întâlnit într-o pajiște, într-o pădure, pe malul unui râu, la mare. De ce nu am găsit aceleași
viețuitoare în diferitele locuri în care am fost?

Materiale necesare: imagini cu diverse viețuitoare, imagini cu diverse medii de viață, fișe de lucru,
lipici

Desfășurarea activității:
Viețuitoarele își caută o casă
Ora 1
 Se împart elevii în șase grupe. Fiecare grupă primește câte un set de imagini cu diverse viețuitoare
și fișa de lucru nr.1: (1.2)

Fișa de lucru nr.1


Viețuitoare deplasare mijloace de hrănire apa (dacă o respirație (de înmulțire/
(pe ce apărare de (cu ce se are la unde ia răspândire
substrat, dușmani hrănește, dispoziție, oxigenul, cu ce
cum, cu ce (culoare, mijloace cum o organe)
organe) comportament) de procură,
procurare cum o
a hranei) păstrează)

Imaginile cu viețuitoare se distribuie astfel:


Grupa nr. 1- un greiere, o ciocârlie, un șoarece, un iepure, o păpădie
Grupa nr.2 - o ciocănitoare, o veveriță, un stejar, un fluture, o căprioară, un lup
Grupa nr.3 - un crap, un rac, o trestie, o broască, o scoică
Grupa nr. 4 - un rechin, o vulpe de mare, un delfin, o algă, un crab, o scoică, o stea de mare
Grupa nr. 5 - un șarpe, un scorpion, o vulpe fenec, un cactus, o cămilă
Grupa nr.6 - un urs polar, o vulpe argintie, o focă, un lichen

Elevii sunt îndrumați să completeze fișa de lucru pe baza caracteristicilor observabile din imaginile
date, precum și a cunoștințelor din clasele anterioare despre grupele de viețuitoare.

 În următoarea etapă (1.1), fiecare grupă primește același set de imagini cu condițiile tipice din
diversele medii de viață:
-o pajiște (cu ierburi graminee, culoarea verde-cenușie a câmpului, luminozitate mare, vânt),
- o pădure de foioase (arbori rari-stejari, fagi, luminoasă, plante cu flori colorate),
-mai multe imagini ale unui râu (malul, masa apei, fundul râului),
-o mare (fundul apei, masa apei, litoralul),
-un deșert cald (lumină, uscăciune, culoare roșiatică sau gălbuie),
1
exemplu propus de Gina Barac
-un deșert rece (zăpadă, culoare albă, temperatură mică).

Elevii au ca sarcină de lucru analiza condițiilor de viață oferite de fiecare mediu distribuit. Se
atrage atenția de a se ține cont de factori precum: substratul de deplasare, luminozitatea, bogăția în
hrană, prezența apei, vânt, curenți, deoarece aceștia sunt factori de mediu care influențează adaptările
pe care elevii le-au identificat deja prin completarea primei fișe. Se discută în fiecare grupă despre
aceste aspecte.
Pe baza condițiilor oferite de fiecare mediu, corelate cu caracteristicile viețuitoarelor pe care
le-au avut de analizat, fiecare grupă trebuie să găsească cel mai potrivit mediu pentru acestea. Elevii
vor asocia astfel caracteristicile plantelor și ale animalelor cu factorii locali, percepând astfel aceste
caracteristici ca adaptări la mediul de viață.

Fișa de lucru nr.2


Ce condiții Caracteristicile de alcătuire sau de Ce alte animale și Concluzii (2.4)
oferă .......................... comportament care îi este de folos plante ar putea trăi
......? acelei viețuitoare în..................?
(mediul identificat) în........................................ (mediul identificat)
(mediul identificat)
viețuitoare caracteristică

 Elevii vor lipi, în grupele de lucru, imaginile animalelor primite pe imaginea cu mediul de viață
respectiv, producând astfel șase colaje. (2.3)
Se poate da ca sarcină, ca aceste colaje să fie îmbogățite cu alte plante și animale, dintre cele notate de
ei în ultima coloană a fișei de lucru nr. 2.

Ora a 2-a
 Fiecare grup își prezintă fișele de lucru și colajul realizat. Se poate lăsă elevilor decizia modului
de prezentare (prin purtători de cuvânt pentru fiecare din cele trei produse sau fiecare elev prezintă
câte o viețuitoare în fiecare din cele trei produse). (2.5)
 Se revine apoi frontal la întrebarea inițială (De ce nu am găsit aceleași viețuitoare în diferitele
locuri în care am fost?). Conversația se canalizează către concluzia că fiecare organism are
adaptări la mediul său de viață, adaptări ce îi permit realizarea funcțiilor sale de bază (relație cu
alte viețuitoare, hrănirea, înmulțirea). Astfel, condițiile de viață oferite de fiecare loc determină
răspândirea diverselor viețuitoare.

Timp necesar: 2 ore

Competențe specifice:
1.1. Identificarea unor relaţii între corpuri în cadrul unor fenomene şi procese
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea şi clasificarea unor corpuri, fenomene şi procese
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observaţii realizate în cadrul investigaţiei proprii,
utilizând tabele, diagrame, formule simple
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigaţiei proprii
2.5. Prezentarea concluziilor investigaţiei proprii
3.2. Identificarea unor modalităţi de protejare a mediului înconjurător
Observații:
Produsele de lucru ale elevilor de la această activitate pot fi folosite în alte capitole ale
programei de Științe ale naturii și la formarea altor competențe, facilitând astfel învățarea integrată a
diverselor noțiuni de științe ale vieții, științe ale pământului și științe ale fizicii.
Colajele pot fi folosite ca puncte de plecare în capitolul Influenţa omului asupra mediului de
viaţă- Dispariţia speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv). Protejarea mediului pentru identificarea unor
caracteristici ale mediului, pe care omul le poate schimba prin diverse activități. Se poate contribui
astfel la formarea unei alte competențe din programă (Identificarea unor modalităţi de protejare a
mediului înconjurător)
Fișele de lucru pot fi puncte de plecare sau simple exemple pentru unele elemente de conținut
precum: Plutirea corpurilor în apă (adaptări ale viețuitoarelor acvatice), Transferul de căldură între
obiecte (adaptări ale viețuitoarelor pentru păstrarea sau pierderea căldurii în diverse medii), fenomene
comune care implică lumina (adaptări ale viețuitoarelor pentru apărare-culori homocrome, mimetism
sau atac- culori agresive, vizibile)
Produsele de lucru ale elevilor, mai ales colajele, pot fi utilizate și în cadrul orelor de
geografie, la explorarea unor elemente de conținut din programa acestei discipline, precum: Elemente
de geografie a României: Relieful: caracteristici generale și trepte de relief ;Clima, apele, vegetația,
animalele și solurile; Marile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de
relief) -Carpații, Dealurile și podișurile, Câmpiile (inclusiv Delta Dunării).

S-ar putea să vă placă și