Secvența didactică „Mediile acvatice”

Scopuri:

Propuneți situații de recunoaștere a diferitelor medii acvatice, a caracteristicilor

fizice ale acestora și a ființelor vii care le locuiesc.

Obiective:

Recunoașteți caracteristicile unui mediu acvatic, elementele sale fizice și

diversitatea organismelor care îl locuiesc.

Identificați caracteristicile adaptative ale ființelor vii (animale și plante) din

mediu.

Forme de grupare:

 Individual, în perechi, în grupuri de cel mult patru elevi.

Timp și spații:

 15 zile, sală de clasă, sală de adunări, loc de joacă școlii, printre altele.

Materiale si resurse:

 Postere- Manual- Fotocopii- Videoclipuri- Printuri- Material bibliografic

Evaluare

Se va evalua într-o manieră procesuală (calitativ) punând accent pe

autoevaluare astfel încât elevii să-și cunoască propriile abilită ți și modalită ți de
învățare; coevaluare luând în considerare procesele de evaluare împărtă șite de
profesor, elevi și elev-elev. Și, în final, se vor avea în vedere sarcini de evaluare
a performanțelor în care se va evalua nu doar ceea ce știe elevul, ci și ceea ce
este capabil să facă, să rezolve sau să producă fie oral pentru a promova
dialogul și comunicarea între elevi, elevi și profesor, producerea și în țelegerea
de texte și scriere simple și științifice, acordând o atenție deosebită coeren ței,
coeziunii și corectării ortografice. De asemenea, se va intocmi o evidenta a
realizarilor asupra abilitatilor, aptitudinilor, calitatilor personale si rezultatelor
obtinute de elev. Această formă de evaluare ne va permite să înregistrăm
realizările progresiv și nu numai la sfârșitul secvenței, men ținând o perspectivă
cuprinzătoare în care se vor înregistra o gamă largă de învă țare și realizări ale
elevilor.
Activități:

Clasa 1: În căutarea lui Nemo

Voi începe clasa prin a vă cere să scoateți o foaie de hârtie pentru a lua notă
de animalele și plantele acvatice pe care le ve ți vedea în film. Unele fragmente
din film vor fi luate pentru a lucra exclusiv asupra a ceea ce este un ocean,
factorii care îl afectează precum adâncimea, oxigenul, lumina, temperatura,
animalele și plantele.

La finalul vizionării filmului Finding Nemo vom discuta cu elevii despre film:
Despre ce tip de mediu acvatic este vorba? Ce tipuri de animale și plante a ți
văzut? Ce animal este? Ce plante? Ce relație au aceste fiin țe vii cu mediul? De
ce cred că pot trăi în acel mediu și nu în altul?

Apoi îi voi cere să răspundă la ultimele două întrebări cu propriile cuvinte și să

le copieze în caiete.

Odată terminată activitatea, voi întreba oral: Oceanul din diferite zone are
aceeași adâncime? Deoarece? Ce se întâmplă în acele locuri unde nu există
lumină? Va fi oxigen? Vom găsi viața în adâncuri?

Apoi voi aprofunda ideile aduse de elevi, pentru a stabili o defini ție a mediului
acvatic oceanic.

Definiție: Oceanele sunt mase de apă sărată de adâncime care se găsesc între
continente, iar mările sunt zonele oceanului cele mai apropiate de coastă.

Condițiile fizice ale oceanelor, cum ar fi temperatura, variază în func ție de

adâncime. În zonele mai de coastă apa este mai caldă, în timp ce în zonele mai
adânci apa este mai rece. Lumina este un alt factor fizic care influen țează
mediul oceanic, deoarece lumina soarelui pătrunde la o anumită adâncime; iar
la adâncimi mai mari apa este în întuneric absolut.

În încheiere, vă voi oferi următoarea fotocopie:

ochiul științific

În marile adâncimi ale oceanului există viață; dar oamenii de știin ță credeau că
o regiune atât de rece, atât de întunecată și atât de sterilă trebuie să fie privată
de viață. Cu toate acestea, în prima lucrare de cercetare asupra acestor
funduri mării, ei au reușit să realizeze că există via ță, deoarece au găsit fiin țe
cu forme ciudate care păreau un coșmar. După 200 de metri de adâncime,
cantitatea mare de apă nu permite razelor Soarelui să ajungă pe fundul mării.
Viața în aceste zone ale oceanului este reprezentată doar de animale, deoarece
plantele, fără lumină, nu pot trăi. Prin urmare, adâncurile mărilor nu sunt
goale: deși le lipsesc imensele varietăți de pești din apele de suprafa ță, au o
viață proprie care abia începe să fie cunoscută. Există creaturi uimitoare care
se mișcă în acele adâncimi în care domnește o lini ște teribilă, unde ac țiunile
vântului, Soarelui sau valurilor nu se simt, astfel încât mediul este aproape
nemișcat, întunecat și complet rece, un exemplu al acestor animale. este
bioluminiscența. Este un pește care are maxilarul mai mare decât celălalt, ceea
ce îi permite să colecteze resturile de hrană împră știate în apă. De asemenea,
sunt orbi (orbi) și au propria lor lumină, ca o lampă mică care iese din corp.

Odată ce elevii citesc textul, le voi cere să răspundă la următoarea întrebare:

Unde nu ajunge lumina, vor fi plante și animale?

Pentru a termina activitatea va avea loc o împărtășire între to ți. Totodată, voi
interveni pentru a aprofunda răspunsurile elevilor.

Clasa 2: Caracteristicile ființelor vii care locuiesc în mediul acvatic:

animale.

Voi începe cursul recuperând ceea ce am văzut în ziua precedentă.

În continuare voi investiga caracteristicile pe care le împărtă șesc animalele din

mediile acvatice. Pentru a face acest lucru, adresați următoarele întrebări:

Ce tipuri de animale găsim într-un mediu acvatic?

Cum trăiesc ei în apă? Toată lumea respiră la fel? Deoarece?

Cum se mișcă? Ce mănâncă viețuitoarele acvatice?

Activitate individuală:

1) Inventează un animal care are caracteristicile adecvate pentru a trăi într-un

mediu acvatic. Desenează-l și apoi completează fișa spunând cum folose ște
acele caracteristici pentru a supraviețui în acel mediu

Nume:

Cum se mișcă?
Cum sunt picioarele lor?

Cum respiră?

Odată finalizată activitatea, elevii vor socializa fiecare dintre animalele pe care
le-au inventat. În funcție de diversitatea animalelor care apar în momentul de
față, împreună cu elevii veți stabili asemănări și diferen țe între ele. Scopul este
ca elevii să înțeleagă că, deși toți locuiesc în mediul acvatic, au și caracteristici
diferite.

Apoi voi ridica ideea că țestoasele marine, rațele și peștii sunt diferi ți, totu și to ți
trei trăiesc în apă și mă întreb: Ce au în comun? Forma corpului tău? Sau au
membre plate? Le va permite acest lucru să se deplaseze sub apă? La fel de?

Voi continua să explic că majoritatea animalelor care înoată au corpuri

alungite, curbate și conice la capete. Din acest motiv, forma corpului lor le
permite să se deplaseze în apă și de aceea se spune că au un corp
hidrodinamic. În același timp, membrele sunt importante pentru a se putea
mișca în apă. De exemplu, rața are o membrană care î și une ște degetele, ceea
ce îi permite să înoate ușor. Peștii au aripioare pentru înot, în timp ce
țestoasele marine au membre plate, asemănătoare înotătoarelor, astfel încât
le-ar fi greu să se deplaseze pe uscat. Și acea formă este ceea ce noi oamenii
încercăm să imitem atunci când înotăm cu brațele și picioarele întinse; ca
broaștele.

În continuare și revenind la prima activitate, voi propune elevilor să se uite la

desen și să recupereze răspunsul despre modul în care se mi șcă animalul pe
care l-au inventat ținând cont de definiția locomoției. Adică ceea ce ar modifica
sau nu despre mișcarea ființei vii pe care au creat-o.

Pentru a închide clasa, voi copia pe tablă definiția locomoției, ținând cont de
contribuțiile fiecăruia dintre elevi.

Definiție: Locomoția este mișcarea pe care o fac animalele acvatice pentru a se

deplasa în apă.

Clasa 3: Respirația animalelor acvatice

Voi începe clasa prin a reveni la întrebarea despre cum respiră animalul
acvatic pe care l-au inventat, pentru a introduce o altă caracteristică
adaptativă: respirația.
Voi începe de la distincția cum respiră un pește și un delfin. Pentru a face
acest lucru voi pune următoarele întrebări: cum respiră delfinul și pe ștele?
Cum captează oxigenul?

Și cum respiră caracatița? si o stea de mare? Ce zici de un burete de mare? Și

meduzele?

Toate răspunsurile vor fi înregistrate pe tablă, astfel încât elevii să poată crea
apoi un text descriptiv în care vor trebui să scrie cum respiră animalele
acvatice discutate în timpul orei. Odată ce textul este terminat, ei trebuie să
revină la felul în care respira animalul pe care l-au inventat și să modifice sau
să schimbe felul în care acesta respiră.

La sfârșitul activității, elevii vor socializa ceea ce au scris. Voi încheia explicând
că locomoția, adică mișcarea sau mișcarea și respirația sunt caracteristici
adaptative care permit animalelor acvatice să supraviețuiască în apă.

Clasa 4: Caracteristicile adaptative ale fiin țelor acvatice. Voi reveni la

clasa anterioară pentru a putea avansa asupra avantajelor adaptative pe care
le au animalele pentru a se proteja în mediul în care locuiesc. Pentru aceasta
se vor recupera diferitele animale lucrate anterior.

Voi începe prin a întreba: Ce se întâmplă când caracati ța se simte amenin țată?
Ce faci ca sa te aperi? De ce ejectează cerneala? Apoi voi continua să întreb:
Ce se întâmplă dacă atingem o meduză/apă vie? Cum te aperi când te sim ți
amenințat? Conform răspunsurilor care apar, profesorul va interveni explicând
că atunci când o caracatiță se simte amenințată, elimină cerneală pentru a
crea un nor întunecat în apă. Încețoșând apa, caracatița poate scăpa înainte ca
atacatorul să poată vedea din nou clar. În timp ce prădătorul încearcă să se
orienteze, caracatița înoată cu propulsie cu reacție. La rândul lor, meduzele nu
atacă de plăcere, conțin o otravă în interior. Și când îl eliberează, este pentru a
vâna sau pentru a se apăra de pericol. De aceea, atunci când îl atingem,
simțim arsuri în partea care ne-a atins.

Apoi îi voi întreba pe elevi: Ce se întâmplă dacă ne scufundăm în apă mult

timp? Forma corpului nostru ne permite să stăm în apă? Ai încercat vreodată
să alergi în apă? Ce se întâmplă? Putem respira sub apă? Deoarece?

După ce am investigat, voi face o comparație între om și animalele acvatice,

explicând că caracteristicile ființei umane nu ne permit să ne adaptăm la
mediul acvatic deoarece nu avem membre plate și nici un corp hidrodinamic
care să ne permită să înotăm. În plus, nu avem branhii și spiraculi pentru a
putea respira sub apă și nici avantaje adaptative care ne permit să ne
protejăm de o amenințare. Prin urmare, caracteristicile organismului
determină adaptarea la mediul în care trăiește.

Ca o încheiere a orei și în raport cu caracteristicile lucrate anterior, voi copia

pe tablă: locomoția, respirația, și avantajele de protecție pe care le îndepline ște
fiecare ființă vie, le numim Adaptări; deoarece acestea permit fiecărui organism
să se adapteze cu succes la mediul său, fie că este vorba de râuri, lagune,
mări și oceane.

Clasa 5: Alte ființe vii din mediul acvatic: Plante

Voi începe ora prin copierea următoarei întrebări pe tablă, astfel încât elevii să
răspundă cu propriile cuvinte, ținând cont de aptitudinile, interesele, abilită țile
și cunoștințele anterioare.

De la animale acvatice:

Ce alte tipuri de ființe vii găsim într-un mediu acvatic? Odată ce se răspunde
la întrebare, elevii vor comenta răspunsurile oral. Și profesorul va continua să
pună alte întrebări: Ce plante? Cum trăiesc ei în apă? Vom găsi un cactus?
Deoarece? Vom găsi un irupé? Ce este un irupé? Unde îl putem găsi? In rau?
La mare? In ocean? sau intr-o laguna? Voi distribui fotocopii pentru a
desfasura urmatoarea activitate:
Le voi spune elevilor tăi că cel sau cei care termină primul activitatea î și vor
putea ajuta colegii atunci când au dificultăți în rezolvarea acesteia. Dacă
studentul expert detectează o eroare, acesta va putea face corecturile pe care
le consideră adecvate.

La sfârșitul orei va avea loc o discuție despre caracteristicile fiecăruia dintre

tipurile de plante acvatice.

Clasa 6: Medii cu apă dulce: râuri și lagune

În continuare voi începe cu următoarea întrebare, pentru ca elevii să-i poată

răspunde cu propriile cuvinte: Pe lângă ocean și mare, există și alte tipuri de
medii acvatice? Care este? Dacă vreau să caut o stea de mare într-o lagună, o
voi găsi? De ce nu? Care sunt diferențele dintre un ocean și o lagună? Apa din
lagună se mișcă? De unde vine apa din lagună? Ce culoare are? Ce animale și
plante putem găsi acolo? Animalele din ocean și dintr-o lagună sunt la fel? Și
într-un râu, ce ființe vii putem găsi? După urmărirea ideilor anterioare ale
elevilor, voi face următorul tabel comparativ pe tablă:

Odată realizat tabelul comparativ, elevii împreună cu profesorul vor împărtă și

fiecare dintre ființele vii pe care le putem găsi în mediile acvatice.

Ulterior, li se va oferi un scurt text pentru a desfășura următoarea activitate:

1) Scrieți un text cu principalele caracteristici ale unui mediu acvatic de apă
dulce. (râuri și lagune).

La sfârșitul orei, fiecare elev își va citi producțiile despre caracteristicile râurilor
și lagunelor. De asemenea, voi copia sarcina pe tablă:

Sarcină: Aduceți următoarele materiale la următoarea clasă. În acest fel

responsabilitatea va fi încurajată. Voi realiza pe tablă un tabel cu materialele
pentru a grăbi temele elevilor și a lucra la fiecare mediu acvatic. Pentru
selectarea elevilor din fiecare grupă se vor lua în considerare diferitele
aptitudini, interese, abilități, astfel încât aceștia să poată lucra în colaborare:

Clasa 7: SUNTEM NATURALIști: construim modele de medii acvatice

Voi începe clasa lucrând la acele animale acvatice de tranziție.

Pentru a face acest lucru, voi începe prin a investiga: Unde trăiesc pescăru șii?
Și pinguinii? Vor fi animale terestre sau acvatice? Deoarece? Cum se hrănesc?

Toate răspunsurile vor fi consemnate pe tablă, iar apoi se vor citi textul pe
care profesorul le va oferi pentru ca elevii să scrie ce este un mediu de
tranziție. Odată terminată activitatea, profesorul va propune să se pună în
rolul unui naturalist pentru a recrea diferitele tipuri de medii acvatice, ținând
cont de caracteristicile fiecăruia, de diferitele animale și plante care locuiesc în
fiecare dintre aceste medii. . .

Pentru construirea modelului se poate folosi ceea ce a fost înregistrat în

foldere. La rândul lor, ei trebuie să redacteze un text descriptiv care să spună
principalele caracteristici ale mediului acvatic, ținând cont de coeren ță,
coeziune și ortografie pentru prezentarea acestei lucrări.

La finalul modelelor, fiecare dintre grupuri va face o scurtă explica ție a

fiecăruia dintre mediile acvatice. Odată realizat textul, îl vor plasa pe modele
ca referință pentru mediu.

Clasa 8: Expoziție de modele

Elevii vor începe clasa prin construirea modelului. Acest Propunerea oferă
posibilitatea de revizuire a cunoștințelor, făcând posibilă demonstrarea
învățării despre ființele vii din mediile acvatice și lăsând o produc ție specifică
să fie folosită de grupuri de elevi în alți ani. Pentru a promova concentrarea
elevilor, voi comenta că îi voi monitoriza zilnic pentru a vedea cum î și petrec
timpul în activitatea propusă și va fi consemnat într-o listă. La sfâr șitul
activității, elevii vor putea vedea înregistrarea realizată pentru a- și putea
observa performanța în timpul orei.

În final, profesorul va discuta cu elevii ideea de a prezenta lucrările realizate la

un târg științific pentru ca aceasta să fie apreciată de studenții din întreaga
instituție.