Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopuri:
Obiective:
Forme de grupare:
Timp și spații:
15 zile, sală de clasă, sală de adunări, loc de joacă școlii, printre altele.
Materiale si resurse:
Evaluare
Voi începe clasa prin a vă cere să scoateți o foaie de hârtie pentru a lua notă
de animalele și plantele acvatice pe care le ve ți vedea în film. Unele fragmente
din film vor fi luate pentru a lucra exclusiv asupra a ceea ce este un ocean,
factorii care îl afectează precum adâncimea, oxigenul, lumina, temperatura,
animalele și plantele.
La finalul vizionării filmului Finding Nemo vom discuta cu elevii despre film:
Despre ce tip de mediu acvatic este vorba? Ce tipuri de animale și plante a ți
văzut? Ce animal este? Ce plante? Ce relație au aceste fiin țe vii cu mediul? De
ce cred că pot trăi în acel mediu și nu în altul?
Odată terminată activitatea, voi întreba oral: Oceanul din diferite zone are
aceeași adâncime? Deoarece? Ce se întâmplă în acele locuri unde nu există
lumină? Va fi oxigen? Vom găsi viața în adâncuri?
Apoi voi aprofunda ideile aduse de elevi, pentru a stabili o defini ție a mediului
acvatic oceanic.
Definiție: Oceanele sunt mase de apă sărată de adâncime care se găsesc între
continente, iar mările sunt zonele oceanului cele mai apropiate de coastă.
ochiul științific
În marile adâncimi ale oceanului există viață; dar oamenii de știin ță credeau că
o regiune atât de rece, atât de întunecată și atât de sterilă trebuie să fie privată
de viață. Cu toate acestea, în prima lucrare de cercetare asupra acestor
funduri mării, ei au reușit să realizeze că există via ță, deoarece au găsit fiin țe
cu forme ciudate care păreau un coșmar. După 200 de metri de adâncime,
cantitatea mare de apă nu permite razelor Soarelui să ajungă pe fundul mării.
Viața în aceste zone ale oceanului este reprezentată doar de animale, deoarece
plantele, fără lumină, nu pot trăi. Prin urmare, adâncurile mărilor nu sunt
goale: deși le lipsesc imensele varietăți de pești din apele de suprafa ță, au o
viață proprie care abia începe să fie cunoscută. Există creaturi uimitoare care
se mișcă în acele adâncimi în care domnește o lini ște teribilă, unde ac țiunile
vântului, Soarelui sau valurilor nu se simt, astfel încât mediul este aproape
nemișcat, întunecat și complet rece, un exemplu al acestor animale. este
bioluminiscența. Este un pește care are maxilarul mai mare decât celălalt, ceea
ce îi permite să colecteze resturile de hrană împră știate în apă. De asemenea,
sunt orbi (orbi) și au propria lor lumină, ca o lampă mică care iese din corp.
Pentru a termina activitatea va avea loc o împărtășire între to ți. Totodată, voi
interveni pentru a aprofunda răspunsurile elevilor.
Activitate individuală:
Nume:
Cum se mișcă?
Cum sunt picioarele lor?
Cum respiră?
Odată finalizată activitatea, elevii vor socializa fiecare dintre animalele pe care
le-au inventat. În funcție de diversitatea animalelor care apar în momentul de
față, împreună cu elevii veți stabili asemănări și diferen țe între ele. Scopul este
ca elevii să înțeleagă că, deși toți locuiesc în mediul acvatic, au și caracteristici
diferite.
Apoi voi ridica ideea că țestoasele marine, rațele și peștii sunt diferi ți, totu și to ți
trei trăiesc în apă și mă întreb: Ce au în comun? Forma corpului tău? Sau au
membre plate? Le va permite acest lucru să se deplaseze sub apă? La fel de?
Pentru a închide clasa, voi copia pe tablă definiția locomoției, ținând cont de
contribuțiile fiecăruia dintre elevi.
Voi începe clasa prin a reveni la întrebarea despre cum respiră animalul
acvatic pe care l-au inventat, pentru a introduce o altă caracteristică
adaptativă: respirația.
Voi începe de la distincția cum respiră un pește și un delfin. Pentru a face
acest lucru voi pune următoarele întrebări: cum respiră delfinul și pe ștele?
Cum captează oxigenul?
Toate răspunsurile vor fi înregistrate pe tablă, astfel încât elevii să poată crea
apoi un text descriptiv în care vor trebui să scrie cum respiră animalele
acvatice discutate în timpul orei. Odată ce textul este terminat, ei trebuie să
revină la felul în care respira animalul pe care l-au inventat și să modifice sau
să schimbe felul în care acesta respiră.
La sfârșitul activității, elevii vor socializa ceea ce au scris. Voi încheia explicând
că locomoția, adică mișcarea sau mișcarea și respirația sunt caracteristici
adaptative care permit animalelor acvatice să supraviețuiască în apă.
Voi începe prin a întreba: Ce se întâmplă când caracati ța se simte amenin țată?
Ce faci ca sa te aperi? De ce ejectează cerneala? Apoi voi continua să întreb:
Ce se întâmplă dacă atingem o meduză/apă vie? Cum te aperi când te sim ți
amenințat? Conform răspunsurilor care apar, profesorul va interveni explicând
că atunci când o caracatiță se simte amenințată, elimină cerneală pentru a
crea un nor întunecat în apă. Încețoșând apa, caracatița poate scăpa înainte ca
atacatorul să poată vedea din nou clar. În timp ce prădătorul încearcă să se
orienteze, caracatița înoată cu propulsie cu reacție. La rândul lor, meduzele nu
atacă de plăcere, conțin o otravă în interior. Și când îl eliberează, este pentru a
vâna sau pentru a se apăra de pericol. De aceea, atunci când îl atingem,
simțim arsuri în partea care ne-a atins.
Voi începe ora prin copierea următoarei întrebări pe tablă, astfel încât elevii să
răspundă cu propriile cuvinte, ținând cont de aptitudinile, interesele, abilită țile
și cunoștințele anterioare.
De la animale acvatice:
Ce alte tipuri de ființe vii găsim într-un mediu acvatic? Odată ce se răspunde
la întrebare, elevii vor comenta răspunsurile oral. Și profesorul va continua să
pună alte întrebări: Ce plante? Cum trăiesc ei în apă? Vom găsi un cactus?
Deoarece? Vom găsi un irupé? Ce este un irupé? Unde îl putem găsi? In rau?
La mare? In ocean? sau intr-o laguna? Voi distribui fotocopii pentru a
desfasura urmatoarea activitate:
Le voi spune elevilor tăi că cel sau cei care termină primul activitatea î și vor
putea ajuta colegii atunci când au dificultăți în rezolvarea acesteia. Dacă
studentul expert detectează o eroare, acesta va putea face corecturile pe care
le consideră adecvate.
La sfârșitul orei, fiecare elev își va citi producțiile despre caracteristicile râurilor
și lagunelor. De asemenea, voi copia sarcina pe tablă:
Pentru a face acest lucru, voi începe prin a investiga: Unde trăiesc pescăru șii?
Și pinguinii? Vor fi animale terestre sau acvatice? Deoarece? Cum se hrănesc?
Toate răspunsurile vor fi consemnate pe tablă, iar apoi se vor citi textul pe
care profesorul le va oferi pentru ca elevii să scrie ce este un mediu de
tranziție. Odată terminată activitatea, profesorul va propune să se pună în
rolul unui naturalist pentru a recrea diferitele tipuri de medii acvatice, ținând
cont de caracteristicile fiecăruia, de diferitele animale și plante care locuiesc în
fiecare dintre aceste medii. . .