Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Litere
Departamentul de limba şi literatura română şi ştiințe ale comunicării
Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

TEMĂ ȘTIINȚE ALE NATURII

Coordonator:
Lect.univ.dr. Voicu Roxana

PROPUNĂTORI:
Crudu (Chiriac) Camelia
Cîrlioru Mirabela - Maria
Bîndar (Ragea) Mihaela

Anul II
Semestrul I
Anul universitar 2022-2023
 Adaptări ale animalelor la condiții de viață din diferite medii

Clasa a IV- a
Disciplina de studiu: Științe ale naturii
Unitatea de învățare: Relațiile dintre viețuitoare și mediul lor de viață
Subiectul lecției: Adaptări ale animalelor la condiții de viață din diferite medii
Tipul lecției: mixtă
Scopul:
Dezvoltarea competențelor de a identifica și diferenția diversele reacții și nevoi
ale animalelor la schimbările generate de schimbările din mediul lor de viață

Competențe specifice
1. Identificarea unor caracteristici ale viețuitoarelor
2. Utilizarea unor criterii pentru compararea corpurilor unor viețuitoare,
fenomene și procese
Obiective operaționale
O1 să identifice adaptări ale unor specii de animale la anumite condiții ale mediului
O2 să realizeze corespondența între animalul numit și mediul în care trăiește
O3 să stabilească valoarea de adevăr a unor enunțuri
Strategii didactice:
Metode/procedee/tehnici: conversația, problematizare, explicația, observația, joc de
didactic
Mijloace de învățământ: manual tipărit / digital, laptop, videoproiector, prezentarea
powerpoint, imagini, planșe, resurse digitale
Forme de organizare frontal, individual, în perechi, pe grupe
Resurse temporale 50 de minute
Bibliografice :
Pițilă, Tudora, Mihăilescu, Cleopatra, Științe ale naturii, Manual pentru clasa a IV-a, Editura
Aramis
Programa școlară pentru disciplina ȘTIINȚE ALE NATURII, CLASELE a III-a , a IV-a
https://wordwall.net/ro/resource/6907781/cum-se-pregatesc-vietuitoarele-toamna-
pentru-iarna

Desfășurarea activității

Strategii didactice
Etapele Conținutul științific Metode și Mijloace Forme de
lecției procedee didactice organizar
 e
Momentul Se vor asigura condițiile
organizatoric necesare unei bune desfășurări
a activității.

Reactualizare
a Conversația Frontal
cunoștințelor Se va purta o discuție despre
viețuitoare și particularitățile
mediului în care trăiesc.
-Numiți câteva viețuitoare pe
care le cunoașteți.
Frontal
-Urs polar, lup, cămila, balenă.
-Unde trăiesc aceste
viețuitoare ?
-Unele trăiesc la Polul Nord,
altele în deșert, altele în pădure
sau în mediul acvatic.
- Cum este la Polul Nord? Conversația
Captarea -Foarte frig.
atenției -Dar în deșert?
-Foarte cald.
Problematizar
e
Frontal
-Ce s-ar întâmpla dacă un urs
polar ar fi adus într-un deșert?
S-ar putea să nu
supraviețuiască. Acest lucru se
datorează faptului că în deșert
este foarte fierbinte și ursul
polar nu este pregătit pentru a
trăi acolo. Habitatul său
natural este regiunea polară,
care este un loc foarte rece. Explicația
Dragii mei, ora de astăzi
este dedicată observării
comportamentului anumitor
viețuitoare care trăiesc în
medii diferite. Faptul că
animalele supraviețuiesc într-
un anumit mediu înseamnă că
se adaptează. În anotimpul
 rece nu sunt întotdeauna
condiții de mediu prielnice Prezentar Individual
pentru viața animalelor. Gerul Explicația e power
aspru, viscolul, stratul prea point
mare de zăpadă, au făcut ca
viețuitoarele, fiecare în felul
său, să-și găsească o
modalitate de supraviețuire.
Demonstrația
Anunțarea Titlul lecției de astăzi este
temei Adaptări ale animalelor la În perechi
condiții de viață din diferite
medii.
Scriu titlul și data pe tablă, iar
Conversația
elevii în caiete.

Le propun elevilor să aflăm

Dirijarea
detalii despre tema de astăzi
învățării
vizionând o prezentare Power
Point
https://www.twinkl.ro/teaching
-wiki/adaptarea-plantelor-si-
animalelor-la-diferite-medii-
de-viata
Cu ajutorul videoproiectorului
vom viziona materialul propus.
Apoi se vor formula concluzii
cu privire la reacțiile anumitor
animale în anotimpul rece pe
care le voi scrie pe tablă, iar
elevii în caiete.
Organizez elevii în perechi.
Le prezint o planșă care
ilustrează câteva din Frontal
viețuitoarele prezentate în
material. Fiecărui animal îi Jetoane
este specific un mediu. Fiecare
pereche primește câte un jeton
Conversația
cu câte o viețuitoare (anexa 2).
Explicația
Elevii se consultă și
Joc didactic
reprezentantul fiecărei perechi
va poziționa viețuitoarea în
dreptul mediului specific.
În limita timpului disponibil
 putem accesa un joc pe
wordwall
Joc
Obținerea
performanței Le voi propune un joc care se
numește ,,Da, și...”.
Copiii vor fi așezați în cerc și
vor oferi informații despre
animale din lecția de zi. Cel
care urmează poate da o
informație corectă sau greșită,
informația având scopul de a
elimina un copil.
1.Elefanții au urechi mari cu
ajutorul cărora se răcoresc.
Concluzii și 2.Morsa are colți care le ajută
aprecieri să iasă din apă.
3. Vulpea polară are blana albă
pentru a se camufla în zăpadă.

Se fac aprecieri generale și se

notează elevii care au
participat activ la oră.

Fișă de lucru ( DA ȘI)

1. Adevărat sau fals?
Tot timpul iernii broaștele, șopârlele și șerpii zac în amorțire.
Hibernarea ursului constă într-un somn continuu.
Un singur arici poate curăța o gradină de insecte dăunătoare.

2. Alege varianta corectă de răspuns.

Veverița se pregătește pentru vremea geroasă:
a) Depozitând hrana preferată: nuci și alune.
b) Hibernând și ieșind din scorbură abia primăvara.
Ursul:
 a) stă toată iarna într-o stare de adormire, numită hibernare, pentru a rezista
frigului și pentru a economisi rezervele de hrană depuse de corpul lui în
anotimpurile mai calde.
b) se plimbă prin pădure zilnic.

ANEXA 2 (model)
Alege și potrivește fotografia corespunzătoare:
Unde se refugiază iarna liliecii?
 În anotimpul rece nu sunt întotdeauna condiţii de mediu prielnice pentru viaţa
plantelor şi animalelor. Gerurile aspre, viscolul, stratul prea mare de zăpadă au
făcut ca vieţuitoarele, fiecare în felul ei, să- şi găsească o modalitate potrivită de
a ajunge cu bine în primăvară. Dintre animalele care trăiesc pe meleagurile
noastre, unele rămân la locul lor să înfrunte vremea rea, altele pleacă în locuri
mai calde şi se reîntorc primăvara.
Iată cum îşi petrec iarna câteva dintre vieţuitoarele care rămân.

Majoritatea insectelor se ascund pe timpul iernii sub scoarţa copacilor, în

scorburi, sub frunzele moarte. Aici, ele stau în amorţire, nemişcate. Ar părea
chiar moarte dacă în unele zile mai călduroase din iarnă nu s- ar trezi din
amorţire şi nu s- ar mişca puţin să se încălzească sub razele firave ale soarelui.
Când vremea se înrăutăţeşte, ele se retrag din nou în starea de amorţire.
 Broaştele, şopârlele şi şerpii încep să se adune din toamnă în grupuri mai
mari şi să- şi găsească locuri de iernare la baza trunchiurilor arborilor,
uneori chiar sub rădăcini, acolo unde sunt mai ferite de zăpadă şi de vânt.
Tot timpul iernii, ele zac în amorţire.
Atunci când temperaturile ajung la 6-7°C concomitent cu scăderea
perioadei de insolaţie zilnică, melcul îşi va întrerupe activitatea,
pregătindu-se pentru un somn prelung pe tot parcursul iernii.Melcul se
retrage în căsuţa lui şi îşi astupă deschiderea cochiliei cu o membrană
care îl protejează pe parcursul hibernării. Îşi redeschide casa tocmai
primăvara.
 Ursul negru se asigură întotdeauna că are rezerve de kilograme în
greutate înainte de a patrunde în somnul adânc de iarnă. Acesta se îngrașă
cu aproape 10 kilograme pe săptămână, înainte de a pătrunde în starea
letargică din care va ieși abia primavara. Toamna el se îngrașă, iar iarna se
retrage într-un adăpost care-l ferește de ploi, viscol și îngheț și nu-și mai
caută hrană. În culcuș doarme toată iarna, fără ca somnul să îi fie o
hibernare propriu-zisă: temperatura corpului nu scade, iar funcțiile de
bază, respirația și circulația, continuă fără modificări. Hibernarea ursului
nu constă într-un somn continuu, ci este mai mult o amețeală pe jumătate
conștientă, din care se deșteaptă imediat ce este deranjat. Dacă ei sunt
surprinși în bârlog sau dacă vremea se încălzește, se trezesc ușor din acest
somn și pot fugi ori își reiau activitatea, o situație neîntâlnită la alte
mamifere hibernante.
 Ariciul este unul dintre animalele care îşi petrec iarna hibernând. Înainte
de hibernare, care începe de obicei din luna octombrie, ajunge să-şi
dubleze greutatea prin acumulări de grăsime…
În timpul hibernării, temperatura corpului unui arici scade de la 35°C la
10°C, ritmul cardiac de la 200 bătăi/minut la doar 20, iar între două
respiraţii consecutive pot trece mai multe minute…
Un singur arici curăţă grădina de insecte dăunătoare, consumând doar
într-o noapte circa 200 grame de larve, gândaci şi alte insecte.
 Liliecii hibernează şi ei. Din toamnă, aceştia se adună mai mulţi, în
locuri ferite, în podurile caselor părăsite sau în peşteri. Atârnaţi cu capul
în jos şi cu picioarele agăţate de sus, se înfăşoară în aripile lor mari, ca
nişte mantii. Ghemuiţi se vâră unul în altul, pentru a se încălzi.
 Iarna, guralivele vrăbii se apropie şi mai mult de aşezările omeneşti.
Mai mult decât vara, iarna se grupează în stoluri mai mari. Pot fi văzute,
 chiar în oraşele mari, pe crengile arborilor, ca nişte ghemotoace sure, cu
capul vârât sub aripi. Penele corpului, mai dese şi mai înfoiate, nu lasă
aerul rece să pătrundă până la piele. Viaţa şi hrana lor depind tot mai mult
de om.
 Iepurele, cu o blană mai deasă şi un strat de grăsime mai mare devine mai
rezistent la frig. El se îndreaptă spre livezi şi nu se sfieşte să ronţăie coaja
tinerilor pomi.
 Veveriţa, s-a pregătit şi ea pentru vremea friguroasă, şi- a depozitat
pentru iarnă hrana preferată: nucile şi alunele.
Iarna, pe zăpadă, pot fi observate urme de veveriţă, ce duc de la un arbore
la altul. Când şi- a terminat proviziile, veveriţa dezgroapă ciuperci de sub
zăpadă sau culege conuri de brad.