Se balansează pe fiecare picior pentru 6 secunde. Poate merge de-a lungul unei linii subţiri. Merge pe vîrfuri, sare în faţă, pe loc şi într-un picior. Prinde mingea, ţinînd mîinile drepte. Arunca mingea peste cap. Taie în mod stîngaci cu foarfecele. Construieşte trepte din 3-4 cuburi. Mănîncă cu furculiţa. Se îmbracă şi se dezbracă singur. DOMENIUL 2: Dezvoltarea cognitivă Percepţia Compară 2 obiecte ca greutate (mai uşor-mai greu), ca înălţime (mai înalt-mai jos). Identifică pe o construcţie 4 poziţii spaţiale (sus, jos, faţă, spate). Sortează obiectele după culoare. Înţelege mai bine conceptul de timp. Înţelege ordinea evenimentelor zilnice: trezire, îmbrăcare, micul dejun, spălatul pe dinţi, grădiniţa etc. Atenţia Are atenţie involuntară stabilă în medie 30 min (cu mari variaţii individuale). Dovedeşte spirit de observaţie (ex., Rochiţa păpuşii are o pată). Memoria Reproduce cu uşurinţă şi plăcere poezii. Recunoaşte elementele omise de pe 5-6 desene incomplete. Păstrează în memorie informaţia 1 an. Gîndirea Distinge cifrele. Numară pe degete sau enumară pînă la 5 obiecte. Înţelege şi numeşte 2 lucruri opuse. Ştie obiectele casnice uzuale: bani, mîncare, utilaje de bucătărie. Relatează despre 2 imagini. Explică o relaţie necesară mai complexă (ex., De ce avem nevoie de ochi?). Grupează imagini în raport cu 3 noţiuni generale (fructe, păsări, flori). Imaginaţia Are imaginaţie reproductivă mai bogată. Se costumează şi se pretinde a fi un personaj ireal sau real. Coordonarea oculomotorie Desenează un om din 6 elemente (ex., cap, corp, membre, îmbrăcăminte, nasturi, coafură). Desenează un dreptunghi după model. Pliază hîrtia în diagonală, după demonstraţie. DOMENIUL 3: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării Vorbirea este fluentă, cu cîteva substituţii infantile. Lexicul numără aproximativ 2200-2800 de cuvinte. Vorbeşte clar, dar nu întotdeauna pronunţă corect anumite consoane (cum ar fi "r" sau "z"). Vorbeşte singur în timpul activităţilor zilnice. Utilizează propoziţii lungi şi complexe (ex., Nu m-am dat pe tobogan, dar m-am jucat în groapa de nisip.). Este caracteristică abundenţa întrebărilor. Recunoaşte majoritatea literelor alfabetului. Unii pot citi cărţi simple, scrise cu litere mari. Scrie unele litere ale alfabetului, îşi poate scrie numele. Îşi poate susţine punctul de vedere şi oferă diverse idei. Povesteşte despre evenimente din trecut, prezent şi viitor, avînd un bun simţ temporal. Poate repeta o propoziţie din 9 cuvinte. Înţelege cuvintele opuse simple: mare-mic, tare-moale, greu-uşor etc. Semnalele de întîrziere a dezvoltării apar atunci cînd vorbirea copilului nu este înţeleasă sau cînd copilul nu aude cuvintele rostite în şoaptă. Copilul este interesat de toate aspectele vieţii. Este important a le pune la dispoziţie teme de discuţie cît mai diverse. DOMENIUL 4: Dezvoltarea personală, socială şi emoţională Îşi cunoaşte adresa şi numărul de telefon. Începe să îşi formeze conştiinţa de sine prin interiorizarea limbajului. Are preferinţe şi aversiuni clare. Manifestă empatie. Alină prietenii aflaţi în suferinţă. Preferă anumiţi copii din grup. Pare sigur pe sine. Are, deseori, un comportament negativ. Poate să îşi tempereze reacţiile (cînd este în grup). Are nevoie de o "libertate controlată". Trăieşte sentimente morale faţă de faptele altor copii (încălcarea normelor jocului). Trăieşte cu impresia că părinţii sînt cei mai „tari” şi ştiu totul. Învaţă să aibă încredere în abilităţile sale fizice, dar, uneori, fie exagerează, fie nu se implică suficient, caz în care trebuie îndrumat cu sfaturi. Sugestie! Refuzul de a asculta şi a face ceea ce i se spune este un mod trecător de a-şi afirma independenţa. Trecerea de la dependenţă la interdependenţă se face în mai multe etape: • dependenţa:”faci pentru mine” – sugar; • independenţa: “fac singur” – copilul mic; • interdependenţa: “noi facem” – preşcolarul; copilul vrea sa facă ceva, dar cere ajutor, pentru a face mai bine. Cea mai bună metodă de a-i ajuta pe copii să devină independenţi este să le oferiţi oportunitatea de a-şi asuma responsabilitatea, în măsura în care sînt pregătiţi, ceea ce înseamnă ca înainte de a le da o sarcină urmează să le solicitaţi părerea. Este important să nu-i criticaţi atunci cînd încearcă să fie independenţi. Daţi-le copiilor sarcini simple – să facă curăţenie atunci cînd au vărsat ceva pe jos, să vă ajute la căratul unor obiecte uşoare, să organizeze jucăriile, să sorteze cărţile etc.