Teste psihologice:

Identificarea din literatura de specialitate a testelor psihologice pentru determinarea

maturității psihologice la preșcolari.

Identificarea maturității psihologice la preșcolari este un aspect important în evaluarea

dezvoltării lor. Există câteva teste psihologice utilizate în literatura de specialitate pentru a
evalua diferite aspecte ale maturității psihologice a preșcolarilor. Iată câteva exemple de
instrumente de evaluare care sunt folosite în acest scop:

1. Scala de Dezvoltare a Copilului Denver (Denver Developmental Screening Test -

DDST): Acest test evaluatează abilitățile copilului în diferite domenii de dezvoltare,
precum motricitate fină și grosieră, limbaj, socializare etc. Este folosit pentru a identifica
eventuale întârzieri în dezvoltarea copilului.

2. Scala de Evaluare a Comportamentului Infantil (Infant Behavior Rating Scale): Acest

test evaluează comportamentul și reacțiile emoționale ale copiilor mici, oferind informații
despre modul în care aceștia răspund la stimuli și interacționează cu mediul înconjurător.

3. Scala de Evaluare a Competenței Sociale a Preșcolarilor (Preschool Social Skills Rating

Scale): Acest test se concentrează pe abilitățile sociale ale preșcolarilor, evaluând modul
în care aceștia se integrează în grupuri, comunică și colaborează cu ceilalți copii.

4. Scala de Evaluare a Abilităților Cognitive pentru Grădiniță (Preschool Cognitive

Assessment Scale): Acest instrument măsoară abilitățile cognitive ale preșcolarilor,
inclusiv logica, memoria, rezolvarea de probleme etc.

Acestea sunt doar câteva exemple de teste care sunt utilizate pentru evaluarea maturității
psihologice la preșcolari. Este important să fie administrează de către profesioniști
specializați în dezvoltarea copilului și să fie interpretate luând în considerare contextul
individual al fiecărui copil evaluat.
I. Caracteristicile de dezvoltare mentionate in testul Denver sunt inscrise foarte prescurtat
in dreptunghiurile figurate. Pentru mai multa claritate se pot folosi indicii orientativi ai
dezvoltarii neuro psihice pentru copilul 0-3 ani
INDICI ORIENTATIVI AI DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

VARS COORDONARE LIMBAJ

TA
POSTURA SI A COMPORTAME
LOCOMOTIE MISCARILOR NT ADAPTATIV
1 luna - Usoara -reflexul de apucare tipa de foame si se emite mici sunete
prezent calmeaza laringiene
hipertoniemusculara a cand este luat in brate
flexorilor
- in decubit dorsal, pozitie
laterala a capului
2 luni - tinut vertical, isi ridica - reflexul de agatare se fixeaza cu privirea gangureste
pentru cateva momente capul mentine persoanele straine
in decubit ventral
- isi ridica umerii si capul
cateva momente
3 luni - se sprijina pe antebrat cand - isi tine mana - zambeste - reactioneaza la
e deschisa in somn -intoarce capul la oameni sau
culcat pe abdomen - se agata de haine , zgomote obiacte cunoscute
- isi tine sus capul cand e obiecte - rade sau emite sunete
culcat pe abdomen voioase
44 - sade sprijinit pentru scurt - tine jucaria cu patru - zambeste persoanelor - tendinta la o
timp degete si familiale modelare a vocii
luni palma o scutura - priveste activ in jur
- schiteaza miscarea de
apucare
5 luni Sade sprijinit mai mult timp - in decubit ventral isi deosebeste persoanele emite grupe de sunete
ridica toracele straine cu ritm rapid
- tine mana pe cana de cele familiare
6 luni Isi ridica , din decubit dorsal, - muta jucaria dintr-o intinde mainile pentru a - gangureste
capul; mana in alta; fi ridicat
- se intoarce de pe spate pe - strange in pumn -isi manifesta simpatia si
abdomen obiecte mici antipatia
9 luni - poate sta in sezut fara apuca obiecte cu 2 isi tine singur cana - intelege “nu” si
sprijin degete se joaca “bau-bau” sau “papa”
- se tine de mobila se poate hrani cu “papa” - cauta sa imite sunete
degetele repetate
( pentru unele
alimente)
12 merge singur sau tinut de o arunca jucariile- da vine cand este strigat - intelege si altceva
mana jucaria (obiecte) cand - ajuta cand este decat”mama” “da”
luni - se rasuceste cand e asezat I se cere imbracat - misca din cap ca
“nu”
18 - merge pe scari cu ajutor poate intoarce 2-3 are un lexic de 6 cuvinte imita unele actiuni ale
- poate arunca o jucarie din pagini dintr-o carte, ii plac jocurile cu alti adultului
luni picioare fara sa cada deodata- copii
incepe (incearca) sa se
hraneasca
singur cu lingurita
2 ani - fuge fara sa cada intoarce cate o singura se joaca cu alti copii - vorbeste in propozitii
- urca si coboara scarile pagina - cere olita mici
singur la carte - utilizeaza” mie” ,
isi scoate pantofii “tie” , “el”,
singur “ al meu” , “ al tau”
2 ani sare cu ambele picioare de pe - deschide nasturii isi spune numele intreg utilizeaza “ eu” corect
podea - tine un creion ca - in majoritatea
si 6 - arunca o minge din mana adultul - merge sa bea
luni singur fara ajutor cazurilor foloseste
pluralul si trecutul
3 ani poate pedala un triciclu isi tine mainile daca I - se joaca cu alti - povesteste pe scurt
merge pe scari alternand se spune copii, bine , se experiente
Picioarele - se imbraca si se invarteste - proprii isi
dezbraca - - imparte cu cineva cunoaste sexul
incheind si descheind propriile jucarii
nasturii din fata
 Activități de dezvoltare a conștiinței morale, structurilor motivaţionale şi
comportamentale la preșcolari.

Dezvoltarea conștiinței morale, a structurilor motivaționale și comportamentale la

preșcolari reprezintă aspecte esențiale în formarea lor ca indivizi responsabili și empatici.
Există o serie de activități pe care educatori, părinți sau specialiști în domeniul psihologiei
copilului le pot folosi pentru a sprijini acest proces:

1. Stimularea empatiei și a comportamentelor prosociale: Activități precum povestirea de

povești care pun accent pe împărtășirea, cooperarea și ajutorul reciproc pot contribui la
dezvoltarea empatiei la preșcolari și la promovarea comportamentelor prosociale.

2. Promovarea regulilor și valorilor morale: Stabilirea unor reguli clare și a valorilor

morale în cadrul grupului de preșcolari, explicarea motivațiilor din spatele acestor reguli
și oferirea de exemple concrete pentru respectarea acestora ajută la formarea unei
conștiințe morale în rândul copiilor.

3. Jocurile de rol și dramatizările: Jocurile de rol pot fi folosite pentru a ajuta copiii să
înțeleagă consecințele acțiunilor lor, să își dezvolte abilități de rezolvare a conflictelor și
să exploreze diferite perspective în interacțiunile sociale.

4. Exersarea rezolvării de probleme: Activități care implică rezolvarea de probleme sau

dileme morale simple pot fi benefice pentru dezvoltarea gândirii critice și a capacitații de
a lua decizii morale în rândul preșcolarilor.

5. Promovarea comunicării şi dialogului: Încurajarea dialogului deschis, a exprimării

emoțiilor și a gândurilor, împreună cu dezvoltarea abilităților de ascultare activă, sunt
elemente cheie în formarea unei conștiințe morale și a unei comunicări eficiente între
preșcolari.

Aceste activități pot fi integrate în cadrul activităților educaționale și ludice obișnuite din
mediul preșcolar, contribuind la formarea unei baze solide pentru dezvoltarea conștiinței
morale, a structurilor motivaționale și comportamentale la copiii de vârstă preșcolară.
 Atelier de lucru:
Elaborarea activităților de diminuare a timidității la copii.

Elaborarea unui atelier de lucru pentru diminuarea timidității la copii poate fi un proces
benefic pentru a-i ajuta să-și depășească această trăsătură și să-și dezvolte încrederea în
sine. Iată câteva activități care pot fi incluse într-un astfel de atelier:

1. Jocuri de rol: Organizarea de jocuri de rol în care copiii pot simula diferite situații
sociale și pot exersa interacțiunea cu ceilalți într-un mediu sigur și non-judecător. Aceste
jocuri pot ajuta la creșterea încrederii în propriile abilități sociale.

2. Exerciții de comunicare: Activități care promovează deprinderea abilităților de

comunicare eficientă, cum ar fi jocuri în care copiii trebuie să-și exprime dorințele,
gândurile sau emoțiile în fața celorlalți, pot fi utile în gestionarea timidității.

3. Activități de grup: Participarea la activități de grup, cum ar fi proiecte de echipă sau

jocuri colaborative, îi poate determina pe copii să lucreze împreună și să-și depășească
teama de a se exprima în fața celorlalți.

4. Încurajarea asumării riscului: Încurajarea copiilor să experimenteze provocări noi, să-și

asume riscuri controlate și să-și depășească zonele de confort poate fi un mod eficient de a
diminua timiditatea și de a le arăta că pot depăși obstacolele.

5. Feedback pozitiv și susținere: Furnizarea unui feedback pozitiv și încurajarea din partea
adulților și a colegilor poate consolida încrederea copiilor în abilitățile lor și îi poate
motiva să-și depășească timiditatea.

Prin organizarea unui atelier de lucru care include aceste tipuri de activități, copiii pot fi
ajutați să își dezvolte abilitățile sociale, să-și construiască încrederea în sine și să
gestioneze mai eficient timiditatea lor în diverse situații sociale. Este important ca astfel
de ateliere să fie desfășurate într-un mediu deschis, empatic și încurajator, unde copiii să
se simtă în siguranță să își exprime deceniile și să-și exploreze limitele personale.