Miopia

Miopia este un defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge

clar obiectele situate la o distanță mai mare. Aceasta se întâmplă deoarece razele
paralele, ce vin de la un obiect, atunci când traversează globul ocular, se focalizează
înaintea retinei, permițând doar distingerea obiectelor situate la o distanță mai mică.
Globul ocular al persoanelor mioape este mai alungit, fiind nevoie de lentile
divergente pentru a corecta vederea, deplasând focarul pe retină. În jur de 26% din
populația lumii are miopie

Optica
.
Prima etapă a vederii este crearea unei imagini pe retină, folosind razele paralele ce
rezultă din cristalin. Această primă fază este bazată pe legile focalizării luminii. Un
obiect va fi cu atât mai bine definit, cu cât razele sale produc o imagine mai clară pe
retină. În emetropie, adică în absența unor tulburări de refracție, imaginea este
focalizata exact pe retină.

În miopie, focalizarea se efectueaza în fața retinei.

Cu toate că ar trebui să fie situat la infinit (5 metri în practică), punctum remotum (cel
mai îndepărtat punct văzut încă net) este situat la miopi între nas și 5 metri, în funcție
de gradul miopiei.

Miopia se măsoară în dioptrii, care sunt negative. O miopie de +2 dioptrii are nevoie
de ochelari de -2 dioptrii.

Determinarea distanței de la punctum remotum oferă, de asemenea, de gradul de

miopie: gradul de miopie este invers proporțional cu distanța de la punctum
remotum exprimată în metri. Exemplu, în cazul în care cel mai îndepărtat obiect vazut
clar este de 10 cm, deci 0,1 metri, atunci miopia este de 10 dioptrii; daca obiectul este
situat la 2 metri, atunci miopia de 0,5 dioptrii.

Cauze
 Ereditară - Una din cele mai frecvente cauze este cea genetică, aproximativ 89% din
părinții cu miopie având de asemenea copii miopi.
 Mediul - Altă cauză importantă este influența mediului asupra mușchilor globului
ocular. Astfel că un exces de tonus din partea mușchiului ciliar poate sa antreneze
miopia prin spasme ciliare. Și indicele de refracție a cristalinului poate fi modificat
sub influența temperaturilor înalte (opacifierea cristalinului). Altă teorie susține că un
efort prea mare consolidează mușchii ciliari, micșorând curbura cristalinului.
 Combinație factorilor ereditari cu cei de mediu
  Patologici - există o serie de afecțiuni care determină apariția miopiei

Tratament
Cele mai comune forme de tratament includ purtarea ochelarilor și a lentilelor de
contact (doar cu lentile divergente), precum și o procedură chirurgicală refractivă
oculară, dar aceasta este recomandată doar persoanelor cu un anumit grad de
miopie, precum și cu o vârstă nu foarte înaintată.

Există 3 tipuri de proceduri chirurgicale keratotomie radială - și cea mai riscantă. Se face
o incizie în cornee cu ajutorul unei lame foarte ascuțite, aplatizându-se după lecuire,
mărind calitatea imaginii pe retină.
 keratectomie fotorefractivă - se aplică doar la forme ușoare ale miopiei. Cu ajutorul
unui laser se aplatizează corneea.
 LASIK - cea mai modernă tehnică. Se aplică aproape tuturor formelor de miopie. Se
folosesc laseri și o microkeratomă, care taie o porțiune circulară din cornee. Aceasta
este apoi tratată cu laseri pentru a-și schimba forma și focalizarea.

Bancu Vlad
Clasa a XI-a A