Tema 7

7.1 Reguli de etichetă în cadrul relațiilor internaționale

7.2 Ținuta și comportamentul în cadrul întâlnirilor oficiale
7.3 Codul European al bunei conduite administrative

7.1 Reguli de etichetă în cadrul relațiilor internaționale

Regulile de conduită” sau „regulile de comportare” la care se referă eticheta
contribuie la buna desfăşurare a relaţiilor din societate. Ceremonialul şi protocolul
garantează egalitatea în drepturi a partenerilor, care permite fiecăruia dintre ei să-şi
facă auzită în mod liber vocea. Şi unul şi celălalt impun curtoazia care trebuie să
guverneze raporturile între oamenii de bună credinţă
. Aspecte care contribuie la crearea unei bune prime impresii: • Punctualitatea •
Ţinuta vestimentară • Salutul (strangerea de mână) • Conversatia
Punctualitatea • În unele ţări (cu precădere în Germania, Olanda, Japonia)
punctualitatea absolută este cerută în cadrul întâlnirilor de curtoazie sau de afaceri.
• În altele (cum ar fi majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu şi America Latină)
punctualitatea nu este, în mod tradiţional, o prioritate – timpul pentru întâlnire este
considerat relativ. • Astfel, în timp ce o întârziere de 30 de minute, în cazul unei
întâlniri în S.U.A., ar fi o insultă şi un fapt frustrant pentru participanţii ei, în
Arabia Saudită, acest lucru nu ar avea un impact deosebit.
Vestimentaţia • Regula de etichetă vestimentară cere o îmbrăcăminte corectă, în
plină armonie cu conformaţia corpului şi împrejurările în care este purtată. • A fi
elegant nu înseamnă preocuparea exclusivă pentru numărul şi preţul toaletelor,
copierea fidelă a modei lansate de diferite case de specialitate, ci preocuparea
pentru alegerea unor materiale de bună calitate şi o croială corespunzătoare. •
Costumul gri sau albastru închis pentru bărbaţi şi (echivalentul acestuia pentru
femei) induce un anume profesionalism.
• În unele ţări, în special cu climă caldă, purtarea unui costum s-ar putea dovedi o
îmbrăcăminte prea groasă. În astfel de climate, omul de afaceri care vine la
întâlnire ar putea să poarte o cămaşă deschisă la gât (aceasta este o îmbrăcăminte
obişnuită în unele ţări ca Israel, Nicaragua sau Malaesia).
• Femeile trebuie să fie mult mai atente la toate aspectele care privesc ţinuta
vestimentară. De exemplu, chiar dacă poartă un costum de culoare închisă
recomandat în Japonia sau Oman, decolteul bluzei nu trebuie să fie prea adânc.
Bluzele nepotrivite atrag atenţia în culturi care fie nu sunt obişnuite cu fizicul

1
multor femei occidentale, fie interzic acest gen de „expuneri” prin virtutea propriei
religii
. Pentru un bărbat:
• cămaşă albă cu cravată simplă (culori sobre, dungi şi modele simple);
• ţinuta oficială este dată de un costum cu vestă, în materiale închise la culoare,
care dau impresia de supleţe, sau în imprimeuri mărunte.
Pentru femei, este recomandabil
• Să poarte fuste clasice, taioare, rochii cu croială clasică, simplă;
• Să nu poarte inele pe toate degetele;
• Machiajul și accesoriile să fie discrete;
• Ca pantofii să se asorteze cu geanta (din aceasi gama cromatica); • Să evite să
poarte tocuri prea înalte.
Salutul este o manifestare de curtoazie faţă de o altă persoană sau de un grup de
persoane. Câteva reguli de baza în legătură cu salutul:
• bărbaţii salută primii femeile;
• persoanele mai tinere salută primele pe cele mai în vârstă;
• subalternii salută pe superiorii in grad. Răspunsul la salut este obligatoriu: un
gest contrar poate fi socotit ca lipsă de politeţe. În timpul salutului se folosesc şi
formulele: „bună dimineaţa, bună ziua sau bună seara”. La întâlnirile oficiale se
pronunţă denumirea rangului: „bună ziua domnule director, presedinte, pentru a
strânge mâna interlocutorului; femeile, în schimb, nu se ridică în picioare decât
când este vorba de o persoană mult mai în vârstă sau pe care doresc s-o onoreze în
mod special.
• Sărutul mâinii continuă încă să fie practicat în numeroase locuri sau împrejurări,
fiind considerat ca o formă de curtoazie. Sărutul mâinii se face într-o formă
politicoasă, prin aplecarea corpului, este recomandabil să se simuleze gestul (nu se
atinge cu buzele mana persoanei).
Conversatia • Pentru desfăşurareceea ce priveşte atitudinea în timpul unei
conversaţii, de obicei se spune că nu este frumos „să pari nici mai inteligent şi nici
mai instruit decât interlocutorul tău”. • Trebuie evitate întreruperile partenerului cu
exclamaţii de felul: „nu aveţi dreptate!”, „ce eroare!” etc. • Se va evita, pe cât
posibil, tusea sau strănutul zgomotos în timpul conversaţiilor, acestea făcându-se
cât mai discret posibil şi întotdeauna în dosul batistei, cu corpul întors într-o parte
faţă de interlocutor

2
7.2 Ținuta și comportamentul în cadrul întâlnirilor oficiale

Tinuta și comportamentul în cadrul întâlnirilor oficiale sunt aspecte esențiale,

deoarece ele reflectă profesionalismul, respectul și seriozitatea unei persoane sau a
unei organizații.
Tinuta:
1. Eleganța și adecvarea: Ținuta trebuie să fie elegantă și adecvată
contextului. În funcție de natura întâlnirii, trebuie să alegeți o ținută formală
sau semiformală. Bărbații ar trebui să poarte costum și cravată, în timp ce
femeile ar trebui să opteze pentru rochii sau costume formale. Culorile
neutre și închise sunt de obicei o alegere bună.
2. Îngrijire personală: Asigurați-vă că sunteți bine îngrijiți. Hainele ar trebui
să fie curate, călcate și fără pete.
3. Accesorii potrivite: Accesorii precum ceasuri de mână, bijuterii sau curele
ar trebui să fie discrete și să completeze ținuta, nu să o distragă sau să o facă
prea ostentativă.
4. Încălțăminte adecvată: Încălțămintea trebuie să fie curată și confortabilă.
Bărbații ar trebui să poarte pantofi de piele, iar femeile pot alege o pereche
de tocuri potrivite.
Comportament:
1. Punctualitate: Fiind la timp la o întâlnire oficială este un semn important de
respect. Dacă nu puteți ajunge la timp, ar trebui să anunțați cu anticipație.
2. Salutul și prezentarea: La începutul întâlnirii, salutați cu respect și vă
prezentați corect, menționând numele dvs. și poziția, dacă este cazul.
3. Comunicare: Ascultați cu atenție și comunicați clar. Evitați subiectele
sensibile sau controversate, dacă nu sunt relevante pentru întâlnire. Vorbiți
la un volum adecvat și evitați limbajul vulgar sau sarcasmul.
4. Gesturi și expresii faciale: Folosiți gesturi adecvate, cum ar fi strânsul
mâinii sau un zâmbet sincer. Evitați să fiți nepoliticoși sau să aveți expresii
faciale inadecvate, cum ar fi ridicarea sprâncenelor sau oftatul.
5. Eticheta la masă: Dacă întâlnirea include o masă, respectați eticheta la
masă. Așteptați ca gazda să înceapă să mănânce înainte de a începe și
folosiți tacâmurile și paharele în mod corect.
6. Telefonul mobil: Telefonul mobil ar trebui să fie pus în modul silențios sau
închis în timpul întâlnirii pentru a evita distragerile.
3
 7. Mulțumire: La finalul întâlnirii, exprimați mulțumire pentru timpul și
efortul acordat. O scrisoare de mulțumire ulterioară poate fi, de asemenea, o
modalitate excelentă de a arăta aprecierea dvs.
În concluzie, ținuta și comportamentul adecvat sunt esențiale în cadrul întâlnirilor
oficiale. Ele transmit profesionalism, respect și seriozitate și pot contribui la
construirea unor relații de succes.

7.3 Codul European al bunei conduite administrative

Codul European al Bunei Conduite Administrative (CEBCA) reprezintă un set de

principii și reguli care guvernează comportamentul administrațiilor publice din
statele membre ale Uniunii Europene (UE). A fost adoptat pentru prima dată în
anul 1993, iar versiunea actuală este cea din 2001. Scopul principal al CEBCA este
de a asigura o guvernare publică eficientă, transparentă și orientată către cetățeni în
toate instituțiile publice din statele membre ale UE.
Iată câteva aspecte cheie ale Codului European al Bunei Conduite Administrative:
1. Principiile fundamentale: CEBCA stabilește principii esențiale ale unei
bune guvernări, cum ar fi legalitatea, imparțialitatea, eficacitatea,
transparența, responsabilitatea și echitatea. Aceste principii sunt
fundamentale pentru a asigura un comportament administrativ corect și
echitabil.
2. Accesul la informații: Codul prevede că administrațiile publice trebuie să
ofere cetățenilor acces la informațiile deținute de ele, astfel încât aceștia să
poată înțelege și să participe mai bine la procesul decizional. De asemenea,
se subliniază importanța răspunsurilor prompte la cererile de informații.
3. Dialogul cu cetățenii: CEBCA încurajează instituțiile publice să promoveze
dialogul cu cetățenii și să solicite opiniile acestora în procesul de elaborare a
politicilor publice. Consultările publice și participarea activă a cetățenilor
sunt considerate esențiale pentru o guvernare responsabilă.
4. Procedurile administrative corecte: Codul cere administrațiilor publice să
respecte procedurile administrative corecte în toate deciziile și acțiunile lor.
Aceasta include dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la motivele
deciziilor administrative și de a contesta aceste decizii.
5. Reclamațiile și remedierea: CEBCA stabilește că orice cetățean sau
companie afectată de o decizie administrativă are dreptul să depună o
plângere sau o reclamație împotriva acesteia. Administrațiile publice trebuie
4
 să aibă proceduri pentru tratarea și remedierea plângerilor într-un mod just și
eficient.
6. Confidențialitatea și protecția datelor: Codul subliniază importanța
protejării datelor personale ale cetățenilor și a respectării confidențialității în
administrarea publică.
7. Promovarea integrității: CEBCA promovează integritatea și combaterea
corupției în administrațiile publice, subliniind nevoia de standarde etice
ridicate în rândul funcționarilor publici.
8. Cooperarea transfrontalieră: Codul European al Bunei Conduite
Administrative recunoaște importanța cooperării transfrontaliere între statele
membre ale UE în soluționarea problemelor administrative care transcend
frontierele naționale.
9. Evaluarea și îmbunătățirea constantă: Administrațiile publice sunt
încurajate să evalueze în mod regulat aplicarea Codului și să identifice
modalități de îmbunătățire a practicilor administrative.
Este important de menționat că CEBCA nu este juridic obligatoriu, dar reprezintă o
bază solidă pentru promovarea standardelor ridicate de integritate și etică în
administrațiile publice ale statelor membre ale Uniunii Europene. Statele membre
sunt încurajate să adopte și să adapteze principiile și regulile Codului în propriile
lor sisteme administrative, în scopul consolidării bunei guvernări și a încrederii
cetățenilor în instituțiile publice.