Integrarea socio-profesională a tinerilor şi adolescenţiilor instituţionalizaţi

Studenţii : Mîndruta Bianca

Definirea problemei sociale

Problematica integrării socio-profesionale a tinerilor şi a adolescenţiilor instituţionalizaţi se referă la

faptul că dacă acestia au un loc de muncă, dacă posedă cunosţiinţele necesare pentru a practica o
meserie, dar şi accesul la oportunităţile oferite pe piaţa muncii. Aceşti tinerii instituţionalizaţi reprezintă
o categorie vulnerabilă, deoarece sunt expuşi riscului de excluziune socială, marginalizări, dificultăţilor
ce survin la angajare, dar şi absenţa unei locuinţe proprii. Practic, cei care au ajuns în sistemul de
protecţie se simt abandonaţi de propria familie, au capacitatea scăzută de socializare, nu beneficiază de o
pregatire profesională conform aptitudinilor şi deprinderilor dobândite, nu sunt obişnuiţi să adopte o
decizie care să le influenţeze viaţa într-un mod independent şi satisfăcător.
Din punctul de vedere al lui Popescu (2005) instituţionalizarea reflectă o serie de concesinţe
negative asupra tinerilor ce afectează procesul de incluziune socială şi totodată „ serviciile sociale sunt
slab dezvoltate şi diversificate”. Manifestările comportamentale ale acestor tinerii sunt o marcă a crizei
în perioada adolescenţiei. Din acest motiv se poate explica de ce tinerii post-instituţionalizaţi sunt
imaturi din punct de vedere psihic, închişi în sine, instabili emoţionali, impulsivi, irascibili, existenţa
rigidităţi în gândire, nonconformism în respectarea normelor. (Ursula Şchiopu, 1997).
Majoritatea tinerilor instituţionalizaţi prezintă un sentiment al lipsei de valoare rezultat din eşecurile
vieţii. Condiţiile materiale precare şi actele de devianţă ale părinţilor biologici ar putea fi o concesinţă a
abandonului cu repercursiuni asupra sentimentelor de culpabilitate, frustrare resimţite puternic de către
tinerii instituţionalizaţi. În concepţia lui Paolini (2014) mecanismele cele mai puternice de incluziune
socială a acestor tinerii instituţionalizaţi sunt formarea şi stimularea educaţiei, oferirea de oportunităţi
concrete pentru integrarea pe piaţa muncii, combaterea de practici discriminatorii.
Fiind, o problemă socială este necesar să o dezbatem şi din prisma perspectivelor sociologice.
Perspectiva patologiei sociale îi poziţionează pe aceşti tinerii în categoria persoanelor „bolnave”,
deoarece nu au fost doriţi de nimeni. Pe de altă parte, aceşti tinerii prezintă destule carenţe afective, fiind
o amprentă de parcurgere a unui traseu instituţionalizat. Dintre aceste carenţe afective am putea aminti
existenţa stărilor confrictuale cu membri grupului, manifestarea sentimentelor de neîncredere, ostelitate,
egocentrism exacerbat, revolta faţă de autoritate, impactul dramatic al ameninţărilor venite din mediul
exterior. Conform acestei perspective, adolescenţii instituţionalizaţi sunt dependenţi, deoarece au nevoie
de suport afectiv, apreciere în privinţa unei situaţii de reuşită, încurajare în privinţa urmări unei meserii,
ajutor în primirea şi însuşirea educaţiei. Comportamentul delincvent al tinerilor instituţionalizaţi
constituie o concesinţă al lipsei de toleranţă faţă de frustrare, agresivitate, autocontrol deficitar, stilul de
viaţă este unul indezirabil, viziunea despre lume este construită într-un mod greşit.
Tinerii „ defectivii” sunt cei care nu pot fi educaţi, deoarece prezintă tulburări psihice, temperamentale,
comportamentale, tulburări de personalitate. Adepţii acestei teorii sunt de părere că aceste probleme
sociale reprezintă un efect al insuccesului socializări, dar şi a valorilor greşit însuşite.

1
Perspectiva comportamentului deviant accentuează încălcarea asteptărilor şi comportamentelor
normative. Datorită, întâlzieri maturizări sociale, tânărul instituţionalizat se confruntă cu un dezechilibru
între respectarea intereselor sale şi a celor sociale, între necesităţile şi aspiraţiile sale şi cele ale
societăţii. Astfel că, tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului prezintă o insuficienţă a
maturizării sociale, dificultăţi în integrarea socială, deseori intrând în confrict cu carenţele unui anumit
sistem valoric-normativ. Aceste comportamente deviante pot fi socotite drept privaţiuni, datorită
lungului traseu de instituţionalizare. Privarea sentimentului de apartenenţă atrage după sine, nevoia
tânărului instituţionalizat de a-şi găsi grupul în care să se afirmeze, să îşi găsească nivelurile de aspiraţie
şi orientare comună, chiar dacă au o orientare negativă în cele mai multe cazuri. Agresivitatea reprezintă
un mecanism de apărare lipsit de adaptabilitate, prin care tinerii îşi manifestă furia în diverse situaţii de
criză. Comportamentul instabil poate să faciliteze acţiuni de natură imorală, cum ar fi minciuna,
vagabondajul, comportament de tip „fugă”, furtul, refuzul încadrării în activitate. Specialistii în
domeniul comportamentului deviant sunt de părere că acest comportament se datorează esecului
socializării primare. Din acest punct de vedere, putem să afirmăm că sursele cele mai favorizante pentru
apariţia acestor comportamente sunt accesul la forme deviante de satisfacţie şi a modelelor deviante cu
un efect nociv asupra personalităţi tânărului.
Perspectiva etichetării sociale se referă la reacţiile sociale pe care societatea le are supra tinerilor
instituţionalizaţi. De pildă, un angajator care angajează un tânăr instituţionalizat se aşteaptă de la aceasta
să manifeste un tip de devianţă secundară, mai ales dacă angajatorul a fost informat cu privire la o
acţiune de furt din trecut. Asteptările celorlalţi trebuie să fie în opoziţie cu persoana etichetată drept
deviantă pentru a desmonstra că merită încrederea pentru a putea fi angajată. În general, angajatorii sunt
pesimisti în privinţa „tinerilor de la casa de copii” pe care îi etichetează orfani, lipsiţi de responsabilitate,
irascibili, impulsivi, cu probleme de handicap mintal, tulburări comportamentale.
În concluzie, această problemă socială ar putea avea urmări devastatoare pe termen lung,
deoarece ar creste rata şomajului, numărul de ajutoare sociale, numărul oamenilor străzii, pasivitatea pe
piaţa muncii, numărul infractorilor, furturi, vagabondaj, cresterea timpurie a consumului de alcool şi
droguri. Aşadar, cele mai răspândite fenomene de infracţionalitate de către tinerii post-instituţionalizaţi
sunt furturile, violul, prostituţia şi tâlhăria.

2
 Date statistice privind dimensiunea problemei sociale

Grupe de vârstă Medii de UM: Procente

rezidenţă

15-19 ani Total 6,4

Urban 2,1

Rural 10,2

20-24 ani Total 36

Urban 24,4

Rural 51

25-29 ani Total 71,6

Urban 72,5

Rural 70,1

30-34 ani Total 79,8

Urban 83,8

Rural 73,8
Rata de ocupare a locurilor de
muncă pe grupe de vârstă şi medii
Sursa : INS, Bazele Amigo , studiu realizat în anul 2014
Tabelul de mai sus prezintă o variaţie a ocupări locurilor de muncă de către tinerii.
Astfel că, tinerii cuprinşi între vârsta de 15-19 ani au şanse mici să-şi găsească un loc de muncă
indiferent de mediul de rezidenţă în care trăiesc, fie urban sau rural. În acest eşantion intră în
discuţie .şi tinerii care sunt absolvenţi ai şcolilor profesionale, dar şi cei care au terminat în prezent
un liceu, fie tehnic sau teoretic. Pe baza acestor cifre înregistrate se poate considera necesar
implementarea unui sistem care să faciliteze accesul pe piaţa muncii în rândul tinerilor.
La baza acestor rezultate stă şi influenţa angajatorilor care din păcate, îi preferă pe cei care au
experienţă în domeniu şi au deprinderi şi abilităţi în activitaţile concrete. Mentalitatea angajatorilor
este una falsă în privinţa celor care au o diplomă de licenţă şi nu au stăpânirea muncii practice. Unii
specialisti interpretează această problemă din două idei : angajatori sunt nemulţumiţi de pregătirea
pe care o oferă sistemul universitar, cerinţele sau nevoile angajatorilor sunt destul de specifice, fiind
nevoie în acest sens de cursuri de specialitate.

3
Numărul copiilor din centre de plasament, pe grupele de vârstă studiu realizat în 2013
Sursa : Baze TEMPO, INS
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, anual un număr
semnificativ de tineri sunt nevoiţi să părăsească instituţiile de ocrotire. Drept efect al
instituţionalizări apare excluziunea socială, ca urmare a trei factori principali, cum ar fi lipsa unei
familii, absenţa unor cunoştiinţe şi deprinderi necesare pentru a practica o meserie, deficitul ridicat
al socializării.
Potrivit cercetărilor unii tineri post-instituţionalizaţi au un loc de muncă, însă acesta nu este unul
stabil. Drept urmare, salariul lor este unul mic. Majoritatea dintre tinerii nici nu au vreo perspectivă
de viitor şi nici nu se gândesc să-şi continue şcoala. Dacă stăm să analizăm dintr-un unghi global
putem să afirmăm faptul că tinerii post-instituţionalizaţi nu au mijloacele financiare, educaţionale,
cultural-simbolice pentru a-şi îmbunătăţi situaţia neplăcută.

În concluzie, din datele statistice reiese faptul că ne confruntăm cu o problemă socială serioasă în
privinţa tinerilor post-instituţionalizaţi care termină cursuri profesionale sau universitare, în cel mai
fericit caz şi nu sunt angajaţi pe piaţa forţei de muncă.

4
 Descrierea Complexului de tip familial „ Casa Noastră” ( Dumbrava Minunată)

Complexul de tip familial „ Dumbrava Minunată” se situează în municipiu Pitești, fiind o

alternativă de îngrijire de tip rezidențial destinată copiilor, adolescenților și tinerilor aflați sub
măsura de protecție specială. Înființarea Complexului de tip familial s-a realizat printr-o Hotărâre
nr.77/25.05.2009 ce a avut drept urmare învhiderea Centrului de Plasament Priboieni și apariția
apartamentelor de tip familial. Obiectivele inițiale ale acestui complex au constat din
dezinstituționalizarea copiilor și adolescenților aflați în Centrul de Plasament Priboieni și
transferarea acestora în unități de tip familial. Totuși, trebuie să menționăm faptul că Complexul de
tip familial “ Dumbrava Minunată” se află în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului. Pe de altă parte, în anul 2011 s-a produs o reorganizare a centrelor din
subordinea D.G.A.S.P.C, având drept concesință emiterea unei alte denumiri acea de Complexul de
tip familial Casa Noastră.
Cele mai cunoscute apartamente aflate în subordinea “ Casei Noastre” Pitești sunt :
apartamentul Trandafirului, apartamentul Crinului, apartamentul Orhideea, apartamentul Brândusa,
apartamentul Narcisa. Beneficiari acestui centru sunt copii, adolescenții și tinerii cuprinși între
vârstele 3-26 ani, cu condiția dacă își confirmă studiile sau practică vreo meserie.
Criteriile de admitere la acest complex se realizează pe baza Hotărârii Comisiei pentru Protecția
Copilului emisă de o instanță de judecată , în condițiile legii.
Serviciile oferite Complexul de tip familial „ Casa Noastră “ vizează :
- Găzduirea pe o perioadă limitată
- îngrijirea copiilor, adolescenților și tinerilor
- educația informală și non-formală realizată de către educatori
- programe de consiliere psihologică
- sprijin emoțional
- dezvoltarea deprinderilor la o viață independentă și sporirea calității vieții
- reintegrarea în familia nucleară sau în familia extinsă (lărgită)
- calificarea profesională
- integrarea socio-profesională a adolescenților și tinerilor în diverse meserii sau profesii
Personalul de specialitate al Complexului „ Casa Noastră” este alcătuit din asistent social,
educatori specializați în psihopedagogia specială a adolescenților și tinerilor, psihologi, asistenți
medicali și infirmieri. Apartamentele sunt formate din spații ce includ dormitoare, camere pentru
activității educaționale, bucătării, toalete.
Capacitatea „ Complexului Casa Noastră “ este de patruzeci de persoane dacă luăm în discuție toate
apartamentele. Dacă ne limităm la un singur apartament, atunci numărul de persoane este de sapte.
Obiectivele studiului de caz vizează dacă tinerii instituționalizați au o meserie sau vreo profesie
pentru a putea fi integrați pe piața muncii cât și implicarea personalului de specializare în activitatea
profesională. Cunostiințele, deprinderile sunt esențiale pentru a practica o meserie cu un loc stabil
de muncă.

5
 Studiu de caz

În cadrul Complexului „ Casa Noastră” am avut experiența să cunosc un beneficiar S.M care m-a
informat cu privire la modul de implicare a personalului de specialitate în privința procesului de
integrare socio-profesională a tinerilor instituționalizați. Din fericire, tânărul S.M și-a găsit un loc
de muncă pe cont propriu, dar și prin constientizarea importanției unui serviciu în ziua de astăzi.
În timpul discuției față în față, S.M mi-a povestit cu privire la faptul că personalul de specialitate
îi încurajează pe tinerii să-și găsească un loc de muncă. Meseria pe care S.M a dobândit-o datorită
voinței și perseverenției este acea de tehnician proiectant în domeniul autovehicolelor auto.
Principalele meserii ale adolescenților și tinerilor instituționalizați sunt tâmplar, ospătar, sudor,
vânzător alimentar, patisier, lucrător în Auchan, mecanic, bucătar. Drept concesință, meseriile
ocupă un loc central pe piața muncii spre deosebire de profesiile ce solicită anumite cursuri
universitare. În acest Complex „ Casa Noastră” sunt înregistrate cazuri reduse de tinerii ce urmează
o facultate în jur de unu sau două persoane la fiecare trei ani.
În general, educatori din Complexul “ Casa Noastră “ se implică în procesul instructiv-educativ prin
suportul oferit în efectuarea temelor școlare, dar și prin încercarea cresteri încrederi în sine ale
adolescențiilor.
Încrederea în sine, în ciuda acestui context nefavorabil este înțeleasă drept prin capacitatea forțelor
proprii de a obține un loc pe piața muncii. Motivul pentru care S.M a fost instituționalizat în cadru
acestui centru constă în disoluția familiei. Problemele cu care se confruntă tinerii în acest centru
sunt de natură psihologică.
Ei au probleme grave în gestionarea emoțiilor, datorită deprivări afective, lipsa sentimentelor de
empatie, sentimentul accentuat de abandon familial, lipsa vizitelor efectuate de o persoană
apropiată, refuzul de a merge la scoală, consumul de alcool, sentimentul de vinovăție pentru
situația nefericită în care se află, absența modelelor pozitive în viață. Spre exemplu, unii
adolescenți și tinerii manifestă revoltă și invidie în momentul în care un tânăr este vizitat de un
membru al familiei de origine. În acest sens vom emite și o afirmație relevant “ Dacă la noi vine
cineva la noi cine să vină ? / Numai Dumnezeu. / În rest suntem singuri pe această lume a suferinției
și nedreptății”.
Infirmieri în acest complex au rolul să-I învețe pe adolescenți și tineri să-și însusească obiceiul de a
trăi în curățenie și de a-și pregăti patul. Psihologi au menirea de a le oferi suportul emoțional și
afectiv în situațiile de criză. Pe de altă parte, complexul „ Casa Noastră” oferă servicii de consiliere
și orientare profesională în scopul de a identifica meseria potrivită, punctele tari și slabe ale tinerilor
instituționalizați. De asemenea, beneficiarul S.M ne-a adus la cunostiință că în centru sunt și cazuri
în care tinerii nu stiu să scrie și să citească. Astfel încât, în acest context putem să vorbim despre
fenomenul tinerilor analfabeți și neputincioși, datorită unor tulburări neuro-cognitive. Din păcate,
acesti tinerii au dificultăți majore la angajare.
În privința implicări statului asupra problemelor tinerilor instituționalizați acestia oferă suma de 28
lei reprezentând banii de buzunar. Fiind, o sumă modestă, tinerii instituționalizați nu își permit mare
lucru să cumpere. Resursele materiale, educaționale, calificările profesionale sunt limitate. În

6
situații rare există posibilitatea de intervenție ale diverselor asociații care vin în Complexul „ Casa
Noastră” și îi preiau pe tinerii instituționalizați și le oferă cursuri de calificare profesională, o
locuință proprie pentru a se putea hrăni singuri, dar și un loc de muncă asigurat.
În concluzie, tinerii instituționalizați au nevoie de compasiune, încurajare, respectarea dreptului
la autodeterminare, susținerea propriilor aspirați sau pasiuni, îndrumare în privința alegeri unei
meserii sau profesii care să le aducă venituri suficiente pentru un trai decent. De asemenea, trebuie
să menționăm faptul că realizările lui S.M vizează existența unui loc de muncă, obținerea unui
permis de categoria B, dar și achiziționarea unui autoturism din economii propri.

Analiza Swoot a Complexului „ Casa Noastră”

Puncte tari
- Personal de specialitate dornic să ajute tinerii să-și găsească un loc de muncă
- Educatori dornici să se implice în procesul educației formale și informale a tinerilor
instituționalizați
- Psihologi deschiși să se implice în orientarea și consilierea tinerilor instituționalizați
- Interesul ridicat al infirmierilor de ai invăța pe tinerii instituționalizați deprinderile de auto-
îngrijire şi auto-gospodărie
- Facilitarea accesului la serviciile medicale în rândul tinerilor instituționalizați

Puncte slabe
- Refuzul adolescenților și tinerilor de a frecventa o unitate de învățământ școlar
- Stima de sine scăzută a tinerilor în privința formări profesionale
- Gestionarea deficitară a problemelor comportamentale si emoționale din partea tinerilor
instituționalizați
- Absența modelelor pozitive în viață
- Confruntarea cu eșecurile repetate ale tinerilor instituționalizați
- Existența problemelor de comunicare din partea tinerilor instituționalizați
- Accentuarea sentimentului de vinovăție pentru situația nefericită de a urma un traseu instituțional
- Neînțelegerea sensului în viață
- Absența unei famili care să îi susțină pe tinerii institiționalizați
- Numărul limitat al resurselor financiare oferite de stat către tinerii instituționalizați
- Numărul limitat al tinerilor instituționalizați ce decid să urmeze cursuri la universitate
- Prezența fenomenului de analfabetism funcțional și parțial prezent la unii tineri instituționalizați
- Numărul limitat al cursurilor de calificare profesională
- Numărul limitat al locurilor de mună în concordanță cu nivelul de pregătire al tinerilor
instituționalizați

7
Amenințări
- Posibilitatea de a fi etichetat de către angajator drept „ copil de la casa de copii”, copil cu handicap
- Posibilitatea de a rămâne pe drumuri, datorită nonconformări cu normele Complexului “ Casa
Noastră”
- Absența unui loc de muncă în cazul tinerilor instituționalizați ce suferă de problem neuro-
cognitive
- Imposibilitatea de a scăpa de dislexie
- Lipsa unor locuințe în vederea adaptări la o viață independentă

În concluzie din Analiza Swoot rezultă că tinerii instituționalizați în Complexul „ Casa Noastră” se
confruntă cu mai multe puncte slabe spre deosebire de punctele tari existente la nivelul unități
asistențiale.

Scopul planului de intervenţie: reducerea ratei somajului, creşterea numărului de agajaţi pe piaţa
muncii, prevenirea şi combaterea actelor infracţionale de furt şi alte delicte cu caracter de natură
penală

Planul de intervenție pentru integrarea socio-profesională a

tinerilor instituționalizați

- Servicii de consiliere psihologică individuală și orientare profesională a tinerilor instituționalizați

- Asigurarea unor programe de gestionare a problemelor emoționale în rândul tinerilor
instituționalizați
- Asigurarea unor programe de dezvoltare personală tinerilor instituționalizați
- Implementarea unor activități de petrecere a timpului liber care să fie benefice pentru identificarea
aptitudinilor, deprinderilor, competențelor tinerilor instituționalizați
- Dezvoltarea unor programe în vederea recuperării abilităților sociale prin activități sportive și
creative
- Sprijinirea emoțională a adolescențiilor și tinerilor instituționalizați în orice etapă a cercetări
penale, dacă este cazul
- Implicarea personalului de specialitate în ameliorarea situației dramatice în care se află
adolescenții și tinerii instituționalizați
- Aducerea serviciilor cât mai aproape de beneficiar însemnând informarea cu privire la lista
posturilor de muncă disponibile pentru tinerii instituționalizați
- Implementarea de intership-uri pentru acumularea experienției în rândul tinerilor instituționalizați
- Adoptarea atitudini noncritice din partea personalului de specialitate în ceea ce privește meseria
sau profesia pe care tânărul instituționalizat o practică

8
- Crearea de oferte educaționale în rândul școlilor profesionale pentru adolescenții și tineri
instituționalizați
- Informare și consiliere profesională
- Acces gratuit în tabere de odihnă și instruire pentru tinerii beneficiari de burse pentru continuarea
studiilor
- Elaborarea unor politici în folosul adolescenților și tinerilor instituționalizați, având drept scop
asigurarea unui nivel ridicat de ocupare și adaptare a forței de muncă la cerințele pieției muncii
- Elaborarea unor măsuri pentru garantarea accesului la locul de muncă
- Elaborarea unor măsuri pentru garantarea accesului la o locuință proprie
- Facilitarea accesului fundațiilor pentru a prelua tinerii în scopul încadrării la locul de muncă și
formarea abilităților la o viață independent
- Colaborarea Complexului “ Casa Noastră “ cu diverse O.N.G-uri
- Colaborarea Complexului “ Casa Noastră “ cu Agenția Județeană de Ocupare a Forțelor de Muncă
- Târguri de job-uri
- Programe de voluntariat

Bibliografie

1.Paolini G. , Yourth Social Exclusion and Lessons from Yourth Work, Raport produs de către
Agenția Exclusivă de Educație, Audio Vizual și Cultură ( Education, Audiovisual and Culture
Exclusive Agency (EACEA)) 2014 disponibil online la
http://eacea.ec.europa.eu/yourth/tools/documents/social_exclusion_and_yourthwork.pdf
2. Popescu R, Arpinte, D. Neagu , Necesitatea suportului pentru combaterea exluziunii sociale a
copilului, în Revista “ Calitatea Vieții”, nr.3-4, 2005 pp.333-357
3. Ursula Șchiopu, Emil Verza, Psihologia Vârstelor , Editura Didactică și Pedagogică,
București,1981