29 Iulie 2016

CERCETARE DOCUMENTARĂ PRIVIND EVOLUȚIA GLOBALĂ A

SECTORULUI CULTURII NUCULUI ȘI A PROGRAMELOR DE
CERCETARE DIN PRINCIPALELE 4 ȚĂRI PRODUCĂTOARE DE NUCI
PRIVIND SEGREGAREA UNOR CARACTERE MORFO-ANATOMICE LA
UNELE SELECȚII DE NUC

Iosif-Karoly KISS 1
1
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București , Bulevardul Mărăști nr. 59
Sector 1 , București, România

Email autor : iosif.kiss@nucifere.com, nucifere@yahoo.com

Abstract

La nivel global. în ultimii 50 de ani cultura nucului a cunoscut un trend ascendent pronunțat , determinat de
calitățile nutriționale și curative ale miezului de nucă și a produselor rezultate din procesarea acestora. Astfel, la nivel
țărilor cultivatoare de nuci s-a ridicat problema selecției genotipurilor valoroase și/sau a realizării unor hibridări
controlate în scopul realizării unui material biologic calitativ adaptat condițiilor pedoclimatice locale , atât din
prisma calităților organolepice ale produselor rezultate ( nucă în coajă și miez de nucă), cât și din prisma caracterelor
morfo-anatomice ale nucilor care determină/influențează producția și păstrarea calităților fructelor pe parcursul
proceselor de recoltare, condiționare, păstrare și industrializare .

În centrele de cercetare horticolă din principalele țări cultivatoare de nuci, au fost analizate și influențele diverșilor
portaltoi în combinație cu altoii din soiurile consacrate și cu genotipurile valoroase selecționate și/sau realizate prin
hibridare controlată. Finalitatea practică a acestor cercetări o reprezintă furnizarea către cultivatori a soluțiilor
optime pentru înființarea și exploatarea livezilor de nuci în condiții de eficiență economică ridicată.

Pentru formarea unei imagini de ansamblu corecte asupra acesui domeniu, au fost analizate atât efectele consumului
de nucă și cât și ale produselor derivate din acestea asupra sănătății umane, coroborate cu evoluția morbidității și a
mortalității cauzate de către bolile sistemului circulator și de către cancer . De asemenea, a fost documentată evoluția
domeniului culturii nucului și a principalelor programe de cercetare din primele 4 țări producătoare de nuci , care au
avut ca scop conservarea resurselor genetice, analizarea segregării caracterelor morfo-anatomice la unele selecții de
nuc, pentru obținerea și omologarea de soiuri noi , de portaltoi noi rezistenți la boli și dăunători , precum și pentru
analizarea celor mai bune combinații dintre altoi și portaltoi, ținând cont de condițiile pedoclimatice locale .

Scopul acestei documentări este acela de a fundamenta realizarea unei strategii de dezvoltare a culturii nucului în
România .

Cuvinte cheie : Cercetare, eficiență economică, genotip valoros, nuci .

1
 29 Iulie 2016

INTRODUCERE

De-a lungul a mii de ani nucul a fost una din sursele de fructe cu un efect nutrițional și terapeutic
incontestabil asupra sănătății umane, cu un aport caloric de 720 kcal/100 gr produs (miez de nucă)
cu un conținut de peste 60 % de acid linoleic și cu o activitate antimicrobiană relevantă împotriva
bacteriilor gram pozitive ( Bacilus cereus, Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus) și a bacterilor
gram negative (Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae) și împotriva
fungilor ( Candida albicans, Cryptococcus neoformans) ( Pereira și colaboratorii, 2008).

Nucile au un conținut ridicat de compuși care au un efect benefic asupra sănătății : lizină, arginină,
folați, fibre, taninuri și polifenoli , iar un consum frecvent de cantități mici de nuci – are un efect de
reducere a riscurilor coronariene ( Feldman. EB, 2002). Introducerea nucilor în dieta medie
alimentară cu un echivalent energetic ca al carbohidraților a fost asociată cu reducere de 30% a
riscului coronarian, iar înlocuirea grăsimilor saturate din dietă cu grăsimile din nuci a fost asociată
cu reducerea cu 45% a acelorași riscuri coronariene ( Hu FB și Stampfer Mj, 1999).

Prin diversitatea componentelor sale ce acționează sinergic, consumul de miez de nucă a determinat
un efect inhibitor asupra dezvoltării tumorilor canceroase umane ce au fost implantate cobailor, de
până la 80% și o scădere a numărului de celule specifice cancerului de sân ce au fost implantae
cobailor. (Hardman și Ion, 2008 ; Hardman, 2014) .

Sănătatea creierului și a întregului sistem nervos este protejată de o dietă sănătoasă, bogată în
antioxidanți și antiinflamatoare. Miezul de nucă , prin conținutul său de polifenoli, nu numai că
contribuie la reducerea oxidărilor și are un efect antiinflamator, dar are crește semnalizarea
interneuronală, crește neurogeneza și sporește blocarea compușilor insolubili ai proteinelor toxice (
Poulouse și colab. 2014).

Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organisation) a făcut public faptul că în anul 2012
31 % din toate decesele înregistrate în lume au fost cauzate de bolile cardiovaculare , cumulând
un nr de 17,5 milioane decese, din care 7,4 milioane au fost cauzate de boli coronariene și 6,7
milioane au fost provocate de infarct ( http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/ ),
repartizate global astfel:

Fig.1 Harta globală cu mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare la 100.000 locuitori

2
 29 Iulie 2016

Fig. 2 Codul de culori pentru ilustrarea ratei mortalității la nivel global.

În privința morbidității și a mortalității cauzate de cancer , Organizația Mondială a Sănătății a făcut

public faptul că anual apar 14 milioane de cazuri noi, iar numărul deceselor cauzate de acest geni
de boli a fost de 8,4 milioane doar în 2012 și se așteaptă ca în următoarele două decade acestea să
ajungă la 22 milioane de decese anual . Din totalul deceselor cauzate de cancer în rândul femeilor,
cea mai comună formă de cancer diagnosticată e cea de sân. Printre cauzele principale ce
determină apariția acestor forme de cancer sunt: un indice al masei corporale ridicat, consumul
redus de fructe și legume, lipsa mișcării , fumatul și consumul de alcool.
(http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs297/en/)

Toate acestea de mai sus reprezintă argumente forte pentru introducerea în dieta curentă a nucilor și
a produselor derivate din acestea, pe scară largă. Totuși, pentru anul 2013 conform Organizației
Fondului Alimentar ( FAO), la o populație de 7,18 miliarde locuitori ( sursa :
http://faostat3.fao.org/download/O/OA/E) , cantitatea totală de nuci în coajă a fost de doar 3458045
tone ( sursa: http://faostat3.fao.org/download/Q/QC/E ), adică 0,48 kg de nucă în coajă pe cap de
locuitor/an sau 1,319 grame de nucă in coajă pe cap de locuitor/zi.

La un consum de doar 20 de grame de miez de nucă/zi/cap de locuitor( 3-4 nuci/zi), necesarul de

nucă in coajă anual pentru o persoană este de 14,6 kg nucă în coajă/an. Aceasta echivalează cu o
producție globală potențială necesară de 104.828.000 tone/an, în ipoteza că populația nu ar mai
crește față de nivelul anului 2013.Adică producția globală de nucă în coajă ar trebui să crească de
30,314 ori față de cea din anul 2013 iar populația să rămână la același nivel.

MATERIAL ȘI METODĂ

Din punct de vedere al relevanței programelor de cercetare în domeniul creării de noi soiuri de nuc,
de portaltoi și a combinațiilor de altoi/portaltoi , punctul de plecare este analiza evoluției cantităților
de nuci produse în perioada 1961-2013 în țările aflate în Top 10 producători de nucă în coajă în
perioada 1961-2013.
Acest top a fost realizat prin cumularea tuturor producțiilor de nuci realizate de către fiecare țară în
intervalul 1961-2013 ( sursa : http://faostat3.fao.org/download/Q/QC/E ), rezultând următoarele:

3
 29 Iulie 2016

Fig. 3 Top 10 producători nucă în coajă în perioada 1961-2013

Pentru anul 1961 , Top 10 producători de nucă în coajă a fost următorul:

Fig.4 Top 10 producători de nucă în coajă, 1961

Pentru anul 2013, Top 10 producători de nucă în coajă a fost următorul:

Fig.5 Top 10 producători de nucă în coajă, 2013

4
 29 Iulie 2016

Evoluția globală a producțiilor totale de nucă în coajă în perioada 1961-2013:

4000000 1961 1962 1963 1964

1965 1966 1967 1968
3500000
1969 1970 1971 1972
3000000 1973 1974 1975 1976
1977 1978 1979 1980
2500000 1981 1982 1983 1984
2000000 1985 1986 1987 1988
1989 1990 1991 1992
1500000 1993 1994 1995 1996
1997 1998 1999 2000
1000000
2001 2002 2003 2004
500000 2005 2006 2007 2008
2009 2010 2011 2012
0
2013
Total

Figura 6. Evoluția producțiilor globale de nucă în coajă , 1961-2013

Evoluția producțiilor de nucă în coajă în perioada 1961-2013 , în țările aflate în Top 10 producători
nucă în coajă în anul 2013

Figura 7 Evoluția producției de nucă în coajă în China, 1961-2013

5
 29 Iulie 2016

Figura 8 Evoluția producției de nucă în coajă în Iran, 1961-2013

Figura 9 Evoluția producției de nucă în coajă în SUA, 1961-2013

6
 29 Iulie 2016

Figura 10 Evoluția producției de nucă în coajă în Turcia, 1961-2013

Figura 11 Evoluția producției de nucă în coajă în Ucraina, 1992-2013

7
 29 Iulie 2016

Figura 12 Evoluția producției de nucă în coajă în Mexic, 1961-2013

Figura 13 Evoluția producției de nucă în coajă în Chile, 1974-2013

8
 29 Iulie 2016

Figura 14 Evoluția producției de nucă în coajă în India, 1961-2013

Figura 15 Evoluția producției de nucă în coajă în Franța, 1961-2013

9
 29 Iulie 2016

Figura 16 Evoluția producției de nucă în coajă în România, 1961-2013

Perioada de referință Variație ,%

China 1961-2013 4250.00
Iran 1961-2012 5674.85
SUA 1961-2011 685.88
Turcia 1961-2010 263.53
Ucraina 1992-2013 203.54
Mexic 1961-2013 3072.25
Chile 1974-2013 1540.36
India 1961-2013 300.00
Franța 1961-2013 121.28
România 1961-2013 88.23

Figura 17 Variația procentuală a producției de nucă în țările din Top 10 Producători de nucă ,
2013, în perioada documentată statistic de către FAO.org

10
 29 Iulie 2016

Pentru a reflecta dinamica activităților productive a livezilor de nuci din România, raportăm ultima
producție de nucă în coajă românească documentată statistic , la producțiile primilor 9 producători
mondiali ( an de referință: 2013), astfel încât să vizualizăm decalajele de timp necesare pentru a
obține producții comparabile cantitativ, exprimate în ani agricoli:

Țara Decalaj în ani agricoli

China 54.00
Iran 15.00
SUA 14.00
Turcia 7.00
Ucraina 4.00
Mexic 4.00
Chile 2.00
India 2.00
Franța 2.00

Figura 18 Numărul de ani necesari pentru ca productia României de nucă în coajă din anul 2013
să echivaleze cantitățile produse în același an de către primele 9 țări producătoare din lume.
***

China- Programe de cercetare dedicate conservării resurselor genetice , selecției și obținerii

controlate de noi genotipuri de nuci:

1. Banca de gene de nucul din Fondul Național de Germoplasmă din China pentru plante
clonale, în care sunt conservate 415 resurse de germoplasmă de nuc, incluzând soiuri de nuc
de proveniență străină, populații și soiuri locale. Acest fond de germoplasmă servește
programul național de creștere a nucului , producția de nuci și activitățile de cercetare
științifică.( X. Chen, și colab, 2014). Acest fond de germoplasmăa fost înființat în anul 1985
în cadrul Shandong Pomology Institute.
2. Diversitatea genetică și relațiile filogenetice a 131 cultivaruri de Juglans regia L. au fost
analizate prin AFLP ( Amplified fragment length polymorphism) – instrument folosit în
cercetarea și ingineria genetică (Wang și colab. 2011).
3. Zhou și colab. (2011) au stabilit o metodă simplă , rapidă și eficientă pentru stabilirea
paternității nucilor pentru a rezolva problemele cauzate de necunoasterea sau confuzia
parentală în reproducerea nucilor .
4. Experții în cultura nucului din Xinjiang înmulțesc 30 de cultivaruri de nuc pornind de la
resursele existente, realizând o excelentă selecție a pomilor. Această metodă asigură
obținerea unui material biologic cu fructificație timpurie, pomii altoiți intrând pe rod din
anul 2 de la altoire și ajungând la productivitate maximă după 6-8 ani . Printre calitățile
pomilor selecționați se numără productivitatea ridicată pe metrul pătrat de coroană ce
recepționează lumina solară, respectiv de 569,7 grame de miez de nucă/mp de lumină
recepționată. Miezul acestor soiuri reprezintă în medie 50-65,9 din masa nucilor, dar poate
ajunge până la un maxim de 74% . Cele mai valoroase 4 cultivaruri selecționate din cele
30genotipuri inițiale sunt ˝Za 343˝, ˝Xinfeng˝, ˝Wen 185˝și ˝Xinxin2˝ ( Wang și
colab.2014).

11
 29 Iulie 2016

5. Cercetările legate de inmulțirea nucului din cadrul Institutului de Pomologie din Shandong
au abordat atât hibridările controlate intra și interpecifice cât și inmultirea generativă.
Astfel au fost obținuțe următoarele soiuri:
◦ Daixiang, soi protandru de tip dwarf, compact, ce emite multe ramuri cu lăstari
scurți . Fructifică timpuriu și are fructifificație laterală în proporție de 95%, cu câte 2
sau 3 fructe grupate în formațiunea de rod. Vărful perioadei de dezmugurit este la
sfârșitul lunii martie, iar înfloritul amenților în prima decadă a lunii aprilie.
Maturarea fructelor are loc in prima decadă a lunii septembrie , iar scuturatul
frunzelor are loc în prima decadă a lunii noiembrie. Greutatea nucii este de 13,9
grame, miezul alb-gălbui are 58,9 % din greutatea nucii. Conținutul în grăsimi este
de 66,2% iar conținutul în proteine este de 20,7%.
◦ Luguo 2 conține 22,3% proteine și 71,3% grăsimi. Greutatea nucii este de 14,5 gr,
grosimea cojii între 0,8 și mm . Miezul reprezintă 59% din greutatea nucii și se
extrage extrem de ușor. Fructificația este laterală în proporție de 73,6%. Maturarea
fructelor are loc la sfârșitul lunii august, iar frunzele cad la inceputul lunii
noiembrie.
◦ Luguo 7, soi de tip dwarf, compact, ce emite multe ramuri cu lăstari scurți .
Fructifică timpuriu și are fructificație laterală în proporție de 87%, cu câte 2 sau 3
fructe grupate în formațiunea de rod. Vârful perioadei de dezmugurit este la mijlocul
lunii martie, iar înfloritul amenților în ultima decadă a lunii martie. Maturarea
fructelor are loc in prima decadă a lunii septembrie , iar scuturatul frunzelor are loc
în prima decadă a lunii noiembrie. Masa nucii este de 13,2 grame, miezul alb-gălbui
are o pondere 56,9 % din masa nucii. Conținutul în grăsimi este de 65,7% iar
conținutul în proteine este de 20,8%.
(Zhang și colab, 2014)

***

Iran- Programe de cercetare dedicate conservării resurselor genetice , selecției și obținerii

controlate de noi genotipuri de nuci:

În ultimii 30 de ani cultura nucului a crescut de la 10 mii de hectare la 200 mii de hectare .
Programul național de dezvoltare a culturii nucului a debutat în anul 1980, având două obiective
importante: realizarea de noi soiuri de nuc și rezolvarea dificultăților de propagare vegetativă a
nucului. În anul 1990 au fost cultivate 7 genotipuri din Karaj alături de alte 8 cultivaruri comerciale
străine în vederea efectuării unor studii avansate. Dintre soiurile străine rezultatele cele mai bune au
fost obținute cu soiurile Chandler, Pedro și Hartley iar din soiurile utilizate ca polenizatori au dat
rezultate foarte bune Ronde de Montignac și Franquette . Dintre cele 7 genotipuri locale, Jamal și
Davad au fost omologate ca soiuri noi . Al doilea stadiu de selecție a genotipurilor valoroase a avut
loc în prima decadă a anilor 2000, prin evaluarea a câte 5-10 genotipuri valoroase din 12 provincii.
In momentul de față, începând cu anul 2009 60 de genotipuri se află în studiu la Karaj ( D. Hassani
și colab, 2014).

12
 29 Iulie 2016

SUA: Programul național de inmulțire a nucului s-a derulat începând cu anul 1948 până în anul
1976, fiind condus de Eugene. F. Serr și Harold I. Forde. Succesul acestui program constă în faptul
că 99% din nuca în coajă produsă în Statele Unite ale Americii este produsă în California ( Tulecke
și McGranahan, 1994).
Ca obiective de cercetare Programul de de dezvoltare a nucului al Universității California-
Davis a abordat două direcții principale în scopul de a crește eficiența înmulțirii nucului:
1) obținerea de soiuri de nuc cu epocă de maturare timpurie , culoare deschisă a miezului ,
rezistență la antracnoză și dezvoltarea altoilor cu rezistență crescută la Cherry leaf roll
virus și pentru asigurarea unei mai bune utilizări a utilajelor din fermele nucicole ( din cauza
cultivării pe scară largă a soiului Chandler) :
- Gillet
- Ivanhoe
- Solano
- Robert Livermore- soi cu miezul roșu
2) dezvoltarea unor portaltoi noi rezistenți la dăunătorii și agenții patogeni din sol . Au
fost lansați în scopuri comerciale portaltoii
1. RX1 ( Juglans microcarpa x Juglans regia)- cu rezistență la Phytophtora
2. VX211 ( Juglans hindsii x Juglans regia) cu rezistență excepțională la atacul
nematozilor
(Leslie și Mc Granahan, 2014)

Progresele în cercetarea genetică din cadrul UCDavis au condus la reușita descifrării secvențiale a
codului genetic al soiului Chandler ( cel mai cultivat soi amercian atât în SUA-44% din total
suprafață cultivată, cât și în străinătate). Aplicabilitatea practică a acestestei activități de cercetare
constă în accelerarea ratei de înmulțire a soiului , creșterea varietății nucilor și ajută
pepinieriștii/inmulțitorii să selecteze caracteristicile dorite de ei cum ar fi rezistența la boli și
dăunători sau rezistența la secetă ( Martinez-Garcia și colab, 2016)

Turcia:
Începând cu anul 1995, în cadrul University of Yüzüncü Yýl, Faculty of Agriculture, Department of
Horticulture, 5080 Van, Turkey a fost derulat un program de evaluare a 10000 de nuci obținuți prin
selecție naturală, urmărindu-se atât caracteristicile pomilor cât și caracteristicile fructelor. Au fost
identificate 5 genotipuri cu miez cuprins între 50,55% și 53,12 %, 17 genotipuri selecționate au
miezul extra-alb în proporție de 70-100%. Conținutul în proteine a variat între 12,5% și 23,8 %, în
timp ce 17 geotipuri au un conținut de ulei de peste 60%. ( Sen, 1995)

Din anul 1997 a avut loc un proiect de cercetare derulat de către University of Yüzüncü Yil,
Faculty of Agriculture, Van , având ca scop selecția naturală a nucilor din Ikizdere, districtul Rize.,
în cadrul căruia au fost identificate 39 de selecții promițătoare cu următoarele caracteristici.
- greutatea nucii între 10,5 g și 20,84 g
- grosimea cojii între 0,93 mm și 201 mm
- greutatea miezului cuprinsă între 5,01g și 9,33 g
- procentul de miez între 39 și 60%
- cele mai multe selecții au miezul colorat deschis
- fructificare laterală între 20% și 80%
- fructificare terminală între 60% și 100%
( Balta, 2001)

13
 29 Iulie 2016

Între anii 2008 și 2012 cercetătorii turci din Bursa au evaluat comportamentul unor cultivaruri
locale ( Bilecic, Maraș 12 , Maraș 18, Șebin Șen 1, Șen 2) și comportamentul unor cultivaruri
străine ( Chandler, Fernette, Fernor, Howard, Pedro și Serr), concluzionând că în funcție de
perioada de vegetație soiurile Howard, Pedro , Chandler, Fernette și Fernor sunt mai pretabile
decât cele locale pentru cultivare în regiunea analizată. ( Erturk și colab. 2014).

CONCLUZII

Pentru structurarea unei strategii corespunzătoare pentru valorizarea potențialului național de

producție în domeniul culturii nucului , care să aibă ca scop înființarea în România a unui număr
de minim 50.000 de hectare de livadă de nuc în următorii 15 ani vor fi derulate cercetări privind:
1. Testarea modului de adaptare la condițiile pedoclimatice din România a portaltoilor
rezultați în urma programelor de cercetare americane.
2. Identificarea și testarea portaltoilor rezistenți la terenurile acide și la terenurile bazice, atât
de origine europeană cât și non-europeană.
3. Testarea genotipurilor și soiurilor valoroase de tip dwarf de origine chineză.
4. Testarea în condițiile pedoclimatice ale României ( în Transilvania, Moldova, Muntenia,
Banat) a soiurilor Chandler, Howard, Vina, Gillet, Ivanhoe, Solano. Robert Livermore , Red
Danube, Fernor, Fernette, Ferjan, Franquette, Ronde de Montignac.
5. Identificarea unor genotipuri valoroase din vegetația spontană autohtonă din Dobrogea
pentru omologarea unor portaltoi rezistenți la terenuri calcaroase.
6. Identificarea unor genotipuri valoroase de vigoare mică și mijlocie din vegetația spontană
din Transilvania, Oltenia, Moldova și Muntenia.
7. Realizarea unui fond de germoplasmă care să includă atât genotipurile și soiurile locale , cât
și cele străine, în vederea asigurării unei bânci de gene care să poată fi folosită pentru
realizarea de hibridări libere și controlate pentru obținerea de hibrizi și soiuri noi.

14
 29 Iulie 2016

REFEFRINȚE

Pereira JA, Oliveira I., Sousa A. Ferreira IC, Bento A. Estevinho L., 2008 Bioactive properties and chemical
composition of six walnut (Juglans regia L.) cultivars.
Food Chem Toxicol. 2008 Jun;46(6):2103-11. doi: 10.1016/j.fct.2008.02.002. Epub 2008 Feb 8.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18334279?
ordinalpos=1&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DiscoveryPanel.Pubmed_Discov
ery_RA&linkpos=1&log$=relatedarticles&logdbfrom=pubmed

Feldman EB, The scientific evidence for a beneficial health relationship between walnuts and coronary heart
disease.
J Nutr. 2002 May;132(5):1062S-1101S.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11983840?
ordinalpos=1&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DiscoveryPanel.Pubmed_Discov
ery_RA&linkpos=3&log$=relatedreviews&logdbfrom=pubmed

Hu, FB, Stampfer MJ, 1999 . Nut consumption and risk of coronary heart disease: a review of epidemiologic
evidence.
Curr Atheroscler Rep. 1999 Nov;1(3):204-9.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11122711

Hardman WE, Ion. G , 2008 . Suppression of implanted MDA-MB 231 human breast cancer growth in nude mice
by dietary walnut.
Nutr Cancer. 2008;60(5):666-74. doi: 10.1080/01635580802065302
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18791931?
ordinalpos=6&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DefaultReportPanel.Pubmed_RV
DocSum

Hardman WE, 2014.Walnuts have potential for cancer prevention and treatment in mice.
J Nutr. 2014 Apr;144(4 Suppl):555S-560S. doi: 10.3945/jn.113.188466. Epub 2014 Feb 5

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24500939

Pouloso SM, Miller MG, Shukitt-Hale B., 2014 Role of walnuts in maintaining brain health with age
J Nutr. 2014 Apr;144(4 Suppl):561S-566S. doi: 10.3945/jn.113.184838. Epub 2014 Feb 5

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24500933

http://faostat3.fao.org/download/Q/QC/E

X. Chen, L. Xu, S.L. Zhang and Z.Q. Liu , 2014.Walnut Genebank in China National Clonal Plant Germplasm
Repository
http://www.actahort.org/members/showpdf?booknrarnr=1050_10
Acta Hort. 1050, ISHS 2014

Wang, H.X., Zhao, S.G., Gao, Y., Zhang, Z.H. and Xuan, L.C. 2011. Genetic diversity of
Juglans regia L. cultivars revealed by AFLP analysis. Scientia Agricultura Sinica
44(7):1434-1442

Zhou, B.B., Ma, Q.G., Wang, H., Wang, W., Zhang, M.Y. and Pei, D. 2011.
Establishment of walnut paternity test. Scientia Agricultura Sinica 44(20):4258-4264

G.A. Wang , X.Y Shang, Q. Zhang, Y. Abduxukur and M.M. Huang, 2014

15
 29 Iulie 2016

The walnut în Xijiang,

Acta Hort. 1050, ISHS 2014, p. 30

M.Y Zhang , Y Xu, K. Xiang and X. I. Wang, 2014

Review of Walnut Breeding Research at the Shangdong Institute of Pomology,
Acta Hort. 1050, ISHS 2014, p. 55

D. Hassani, R. Dastjerdi, R. Haghjooyan, A. Soleimani, M. Keshavarzi, J. Atefi, M. Mozaffari, R. Rezaee,, A. Fahadan

and A. Rahmanian
Genetic Improvement of Persian Walnut (Juglans regia L.) in Iran
Acta Hort. 1050, ISHS 2014, p. 95

Walt Tulecke and Gale McGranahan , 1994

The Walnut Germplasm Collection of the University of California, Davis . A Description of the Collection and a
History of the Breeding Program of Eugene F. Serr and Harold I. Forde
Genetic Resources Conservation Program http://www.ishs.org/sites/default/files/documents/usa_walnut_varieties_0.pdf

C.A. Leslie and G.H. McGranahan

The California Walnut Improvement Program: Scion Breeding and Rootstock Development
Acta Hort. 1050, ISHS 2014, p. 81

The walnut (Juglans regia) genome sequence reveals diversity in genes coding for the biosynthesis of non‐
structural polyphenols
Authors
Pedro J. Martínez‐García ,Marc W. Crepeau ,Daniela Puiu , Daniel Gonzalez‐Ibeas , Jeanne Whalen , Kristian A.
Stevens , Robin Paul , Timothy S. Butterfield ,Monica T. Britton , Russell L. Reagan ,Sandeep Chakraborty ,Sriema L.
Walawage ,Hans A. Vasquez‐Gross , Charis Cardeno ,Randi A. Famula , Kevin Pratt ,Sowmya Kuruganti ,Mallikarjuna
K. Aradhya , Charles A. Leslie ,Abhaya M. Dandekar ,Steven L. Salzberg , Jill L. Wegrzyn , Charles H. Langley ,David
B. Neale
DOI: 10.1111/tpj.13207
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/tpj.13207/full

http://www.fao.org/docrep/007/y5704e/y5704e0p.htm#bm25.3

U. Erturk, C. Meri, A. Soylu, Y. Akca și Y. Okay

Evaluation of some domestic and foreign walnut cultivars în the condition of Bursa
Acta Hort. 1050, ISHS 2014, p. 123

16