UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

PROGRAM DE STUDIU: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

CURCĂ GEORGIANA–AURELIA

GRUPA I, ANUL I

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA

DINAMICA LIMBII ROMÂNE ACTUALE

CADRU DIDACTIC: lect. dr. MELANIA ROIBU

I. FIȘE LEXICALE

Dinamica unei terminologii (gastronomie), pe baza DCR 3 sau a corpusului propriu

FIȘA 1

PAPAIA

 Sursa:https://www.csid.ro/dieta-sport/dieta-si-nutritie/papaia-si-beneficiile-
consumului-acestui-fruct-exotic-10872872/
 Context: „Un alt beneficiu al consumului de papaia, atunci când este adăugat în
meniul zilnic, este acela că stimulează slăbirea şi ajută la dezintoxicarea
organismului.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba italiană.
 Sens etimologic: Arbore fructifer răspândit în zona tropicală, din care se extrage
papaina.
 Sens contextual: Își păstrează sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilare morgologică: Este un substantiv comun, genul feminin, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilarea fonetică: Se pronunță ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
FIȘA 2

PIZZA

 Sursa: https://www.viceristo.ro/
 Context: „Pizza reuşeşte să ofere arome şi delicii pe care papilele gustative le găsesc
atât de încântătoare, încât întreg corpul se relaxează şi se bucură de cea mai înălţătoare
stare de bine.”
 Tip: Împrumut
 Etimologia: Externă, termenul provine din limba italiană.
 Sens etimologic: Tartă din aluat, garnisită cu roșii, ciuperci, cașcaval, șuncă, pește etc.
 Sens contextual: Își păstrează sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilare morfologică: Este un substantiv comun, genul feminin, numărul singular,
nearticulat, pluralul se formează cu desidența -e (ex: „pizze”)
 Asimilare fonetică: Pronunția s-a adaptat normelor limbii române odată cu preluarea
acestui termen [ p i ț a].
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
FIȘA 3

STEAK

 Sursa: https://angustos.ro/diferente-steak-vita-rare-medium-well-done/
 Context: „În ultimii ani, steakul de vită a întrat încet-încet în preferințele românilor,
după o perioadă foarte lungă în care puiul și porcul au fost „vedetele” incontestabile
ale felurilor principale.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba franceză.
 Sens etimologic: Friptură la grătar.
 Sens contextual: Își păstrează sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilare morfologică: Este un substantiv comun, genul neutru, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilare fonetică: Se pronunță ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu,
Editura Saeculum, 2000
FIȘA 4

JUICE

 Sursa: https://retete.eva.ro/cocktail/cum-prepari-cel-mai-bun-suc-de-portocale-articol-
3689.html
 Context: „Juice-ul poate fi folosit și atunci când vrei să accentuezi savoarea anumitor
dulciuri sau, de ce nu, a unor mâncăruri delicioase.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba engleză.
 Sens etimologic: Suc de fructe
 Sens contextual: Își păstrează sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilare morfologică: Este un substantiv comun, genul neutru, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilare fonetică: Pronunția s-a adaptat normelor limbii române odată cu preluarea
acestui termen [g i u s].
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009.
FIȘA 5

QUINOA

 Sursa: https://www.mega-image.ro/inspiratie/idei-pentru-tine/totul-despre-quinoa
 Context: „Quinoa a devenit cunoscută în ultimii ani drept un adevărat superaliment,
plin de nutrienți, cu puține contraindicații și foarte ușor de inclus în orice dietă,
indiferent cât de restrictivă ar fi.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba franceză.
 Sens etimologic: Plantă erbacee cultivată în America Centrală pentru semințele sale
cu o mare valoare nutritivă.
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilare morfologică: Este un substantiv comun, genul feminin, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilare fonetică: Pronunția s-a adaptat normelor limbii române odată cu preluarea
acestui termen [c h i n ó a].
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu,
Editura Saeculum, 2000.
FIȘA 6

GRANITA

 Sursa: https://delly.garbo.ro/articol/Retete-culinare/11238/granita.html
 Context: „Granita de cireșe este un desert răcoros potrivit pentru zilele caniculare de
vară, foarte ușor de realizat și în plus, cu puține calorii.”
 Tip: Împrumut.
 Etimologia: Externă, termenul provine din limba italiană.
 Sens etimologic: Suc de fructe care se servește cu bucăți de gheață.
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilarea morfologică: Este un substantiv comun, genul feminin, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilare fonetică: Se pronunță ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu,
Editura Saeculum, 2000.
FIȘA 7

MANGO

 Sursa: https://www.libertatea.ro/lifestyle/cum-se-mananca-mango-2866418
 Context: „Fructul mango este unul dintre cele mai complicate fructe de decojit, mai
ales dacă nu vrei să te murdărești.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba portugheză.
 Sens etimologic: Fruct exotic originar din India, foarte răspândit în America Latină,
de formă ovală, galben și aromat.
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Din punct de vedere grafic, termenul este scris ca în limba de origine.
 Asimilarea morfologică: Este un substantiv comun, genul neutru, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilare fonetică: Se pronunță la fel ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009.
FIȘA 8

AVOCADO

 Sursa: https://www.libertatea.ro/lifestyle/cum-se-mananca-avocado-2142293
 Context: „Spre deosebire de alte fructe, avocado trebuie consumat cu moderație
deoarece este un fruct bogat în calorii.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba franceză.
 Sens etimologic: Fruct exotic, comestibil, de mare valoare nutritivă, având formă de
pară, de culoare verde-închis, cu un sâmbure mare cât o nucă la mijloc.
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Termenul se scrie ca în limba de origine.
 Asimilarea morfologică: Este un substantiv comun, genul masculin, numărul
singular, nearticulat.
 Asimilarea fonetică: Se pronunță la fel ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009.
FIȘA 9

COCA–COLA

 Sursa:https://www.coca-cola.ro/despre-noi/faq/coca-cola-romania-are-in-portofoliu-
doar-bauturi-carbogazoase
 Context: „Deși am început cu Coca-Cola, de-a lungul timpului ne-am extins
portofoliul încercând astfel să oferim variante pentru cât mai multe gusturi.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba franceză.
 Sens etimologic: Băutură răcoritoare carbogazoasă care conține zahăr caramel și
substanțe vegetale obținute din frunzele de cola (din care s-a extras substanța toxică).
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Termenul se scrie la fel ca în limba de origine.
 Asimilarea morfologică: Substantiv propriu, gen feminin, numărul singular,
nearticulat.
 Asimilarea fonetică: Se pronunță la fel ca în limba de origine.
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ al limbii române,
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009.
FIȘA 10

FARSĂ

 Sursa: https://www.scritub.com/diverse/retete-culinare/RULADA-DIN-PIEPT-DE-
PUI73122282.php
 Context: „Se face o farsă (300gr. piept de pui) fină. Pieptul de pui se bate, se întinde,
se condimentează cu sare, piper, coniac. In farsă se pun condimente, coniac și ou
pentru a lega mai bine.”
 Tip: Împrumut
 Etimologie: Externă, termenul provine din limba franceză.
 Sens etimologic: Carne tocată și condimentată cu care se umple o pasăre, un pește, o
legumă; umplutură.
 Sens contextual: Se menține sensul etimologic.
 Grafie: Termenul a suferit modificări din punct de vedere grafic ( din limba franceză
„farce” este preluat în limba română sub formă de „farsă”).
 Asimilarea morfologică: Substantiv comun, gen feminin, numărul singular,
nearticulat, pluralul se formează cu desidența „-e” (ex: „farse”).
 Asimilarea fonetică: Pronunția s-a adaptat normelor limbii române odată cu preluarea
acestui termen [f á r s ă].
 Valoare stilistică: Împrumutul se regăsește în limbajele de specialitate (gastronomie).
 Înregistrare în dicționarele limbii: Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române,
Eugenia Dima – coordonator, Editura Gunivas & Arc, 2007.
 II. CONCLUZII PE BAZA CERCETĂRII

Dinamica unei terminologii (gastronomie), pe baza DCR 3 sau a corpusului propriu

Gastronomia studiază relația dintre cultură și mâncare, iar termenul gastronomie nu se

referă în mod exclusiv la arta de a găti.

Primul studiu destinat gastronomiei este „Fiziologia gustului” Jean Anthelme Brillat-
Savarin, apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de cărțile tradiționale de
rețete, el studia relațiile dintre simțuri si mâncare, tratând starea de bine survenită după o masă
de calitate ca pe un fenomen științific.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "gastronomie" este derivat din greaca antică,
γαστήρ (gastér) semnificând "stomac" și νόμος (nómos) - "cunoaștere" sau "lege".

În anul 2004, în orașul Bra din Italia a fost fondată prima universitate din lume
dedicată și devotată exclusiv principiilor gastronomiei, denumită Universitatea de Științe
Gastronomice (Università degli Studi di Scienze Gastronomiche). Aceasta își propune crearea
unui centru internațional de cercetare și educație pentru cei care lucrează la îmbunătățirea
metodelor de cultivare, la protejarea biodiversității, și la realizarea unei relații organice între
gastronomie și științele agricole.

În termenii aduși de către mine, franțuzismele au cel mai important rol. Acestea au
reușit să-și păstreze eleganța în acest limbaj de specialitate, în ciuda englezismelor care devin
tot mai prezente în limba noastră. Franțuzismele alese de mine au suferit schimbări de grafic
și de fonetic (ex: „farsă” din francezul „farce”), dar anumite cuvinte găsite și-au păstrat grafia,
cu mici adaptări fonetice ale normelor românești (ex: „avocado” din francezul „avocado” sau
„steak” din francezul „steak”).

Regăsim și termeni proveniți din limba italiană, portugheză sau engleză. Aceștia nu au
suferit schimbări de grafic și de fonetic (ex: „mango” din portughezul „mango” sau „granita”
din italianul „granita”).

În comparație cu limba română, termenii de specialitate ai domeniului gastronomiei

sunt săraci în origini. Nu am putut găsi niște termeni exacți care să evidențieze limbajul
propus. În raport cu Franța, România nu are la fel de mulți termeni noi.
 În concluzie, domeniul gastronomiei necesită o schimbare și reactualizare. Odată cu
trecerea anilor și apariția noilor generații, se simte nevoia aceasta. Cu siguranță, involuntar,
schimbarea și reactualizarea se va întâmpla, la fel ca în orice alt domeniu, datorită noilor
generații.