Mercantilismul

particularități naționale
Tatiana BUCOS,
dr., conf. univ., ASEM
Mercantilismul metalist sau bullionist Spania,
Portugalia

 acumularea și conservarea metalelor preţioase provenite

din noile continente cucerite

 interzicerea scoaterii din ţară a metalelor prețioase

 limitarea importului de mărfuri străine

 ignorarea/discreditarea activităților de producție

Măsurile intreprinse au dus la ruinarea economiei

Mercantilismul industrialist Franța
Antoine de Montchrétien (1575-1621)
“ Traité de l’économie politique” (1615)
 consideră că valorificarea bogăţiilor ţării are loc prin munca cetăţenilor săi, cu
implicarea statului independent

 face distincţia între bani şi bogăţie - abundenţa de bani creează premisa

îmbogăţirii ţării, dar nu neapărat o şi îmbogăţeşte

 pentru îmbogățire, țara are nevoie de manufacturi, care vor oferi p/u comerţ
mărfuri aducătoare de metale preţioase în ţară

 a luptat contra consumului de lux şi susținea că creşterea consumului comun,

este un factor care stimulează creşterea economică

 a fost adeptul comercializării mărfurilor străine în țară, dar cu condiția

realizării balanţei comerciale active

 a promovat ideea importului de materii prime pentru manufacturile franceze –

asta va stimula creșterea bogăției
 specialist în domeniul administraţiei publice,
Jean Baptiste Colbert (1619-1683) economiei şi finanţelor

Industria şi comerţul - izvoarele fundamentale de bogăţie şi putere pentru Franţa

 aducerea specialiştilor străini

 impunerea standardelor de calitate – amenzi p/u nerespectarea lor

 încurajarea formării de companii constructoare de nave

 oferirea drepturilor de monopol pentru producție și comerțul

 taxe de import / interzicerea importului unor produse

 scutirea de taxe a manufacturilor

 crearea unui sistem de spioni care urmăreau comercianții

manufacturierii

Franța a devenit o națiune prosperă, cu o industrie bine dezvoltată

Mercantilismul comercialist Marea Britanie

 sursele de îmbogăţire - comerţul şi navigaţia

 statul protejează şi favorizează expansiunea comerţului şi a navigaţiei

Actele de Navigaţie ale lui Cromwell şi Charles al II-lea

 o navă străină nu poate exporta în Marea Britanie decât mărfuri produse în ţara de origine;
 comerţul exterior englez nu se poate face decât prin intermediul navelor construite în
şantierele engleze.
Thomas Mun (1571-1641)
 recomandă permiterea ieşirii banilor din țară - pot aduce o bogăţie mult mai
mare Angliei
“Dacă noi l-am judeca pe agricultor numai prin prisma momentului semănatului am putea să-l
considerăm nebun. Dar dacă ne amintim în acel moment şi de secerat, care este scopul activităţii
sale, atunci am putea judeca cum se cuvine munca lui şi belşugul care decurge din ea”.

Pentru a ne îmbogăți “trebuie să respectăm regula … în fiecare an să vindem străinilor mărfurile

noastre, de o sumă mai mare decât suma mărfurilor folosite de noi de la ei”.

Avantajul comerțului extern:

 vindem surplusul de mărfuri şi încasăm metale preţioase

 cumpărăm acele mărfuri de care ţara are nevoie şi pe care nu le poate

produce ca urmare a costurilor de producţie ridicate
Caracteristici deosebite ale mercantilismului comercialist:

sporirea stocului de metal preţios şi de bani se realizează

prin aportul comerţului şi nu al industriei

Factorii care au asigurat îmbogățirea Angliei:

 dezvoltarea unei flote maritime puternice;

 crearea de monopoluri în comerţ şi transporturi;

 reglementarea raporturilor cu alte state exportatoare sau

importatoare de bunuri şi servicii

 dezvoltarea comerțului intermediar

 colonizarea de noi teritorii

 permiterea scoaterii banilor in scopuri investiționale

Rătăcirile mercantilismul

 a fost supraapreciat rolul circulaţiei mărfurilor și ignorată sfera

de producţie

 s-au echivalat banii cu bogăția – însă banii constituie doar o

mică parte din bogăția unei ţări

 aplicarea în practică teoriei mercantiliştilor s-a făcut cu preţul

multor sacrificii: scăderea nivelului de trai şi accentuarea
diferenţierii dintre bogaţi săraci