Introducere în metodele de analiză ale romanului şi ale povestirii

A. Forma externă a textului

Ficţiunea ca limbaj (forma externă a textului) – analiza lingvistică (fonetică, sintaxă, lexic,
semantică, pragmatică) şi stilistică a romanului/povestirii (tropi)

B. Forma internă a textului

I. Constituenţii lumii ficţionale:
1. Orientarea spaţialo-temporală; Personaje; Obiecte
2. Stări, Acţiuni, Procese, Evenimente
- Construcţia unei lumi ficţionale înseamnă a situa fapte într-un loc şi într-un timp, a
înzestra individul cu un număr de proprietăţi
- funcţiile narrative ale personajelor: erou/personaje secundare şi raporturile dintre ele;
- descrierea personajelor (portret moral, fizic, al unui tip)
- descrierea acţiunilor, lucrurilor, locurilor, timpului, animalelor, plantelor

II. Temporalitatea: timpul intern al povestirii

1. Istorie vs. naraţiune: timpul povestitorului (textul, enunţul în liniaritatea sa orală/scripturală) şi
timpul povestitului (istoria povestită)
2. Relaţiile între povestitor şi povestit exprimate prin:
a. ordine şi dezordine (anacronie narativă: rupturi între timpul povestitorului şi timpul povestit)
prin analepsă (evocare ulterioară a unui eveniment istoric) şi prolepsă (Figură de stil sau de
retorică, constînd dintr-o anticipare în construcția gramaticală a unei propoziții sau în ordinea
relatării evenimentelor, făcută cu scopul de a preveni o obiecție sau de a o respinge înainte de a se
fi produs);
b. viteza sau ritmul povestirii:pauza, rezumatul, scena(tabloul), elipsa (Figură de stil care constă
în omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau care nu sunt absolut
necesare pentru înțelesul comunicării), digresiunea (Abatere de la subiect, în vorbire sau în scris)
reflexivă, montajul
c. frecvenţa narativă: o acţiune povestită de mai multe ori, posibil, de naratori diferiţi
povestirea ca transformare, nodul povestirii, tensiunea dramatică

III. Autor –Narator – Punct de vedere

1. Naratorul: a. voce narativă anonimă sau lipsită de identitate, extradiegetică (extranarativ),
autorial (pers. a 3-a) diegeză=narațiune
b. actor al diegezei (intradiegetic, actorial): martor-participant sau erou (pers.1)
c. personaj-reflector (stil indirect liber)
d. metalepsa autorului (autorul devine personaj în propria povestire) vs. metalepsa personajului
(personajul iese din ficţiune, se poziţionează pe acelaţi nivel cu autorul şi cititorul)
metalepsă = Figură retorică constînd în schimbarea ordinii normale a ideilor prin substituirea
termenilor; Figură de stil înrudită cu metonimia, care constă în indicarea unui amănunt antecedent
pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers.

-Metalepsa este încălcarea intenționată, de către un autor, a pragului dintre universul său, cel real,
și universul operei sale (de pildă, o carte sau un film). Dacă un autor se inserează pe sine, ca
personaj, într-o operă de-a sa, păstrându-și identitatea reală, spunem că se produce o metalepsă.-

2. Focalizare sau punct de vedere: a. Zero (nu se exprimă nici un punct de vedere, omniscienţă) b.
Externă: actanţii sunt văzuţi din exterior, autorul nu pătrunde în mintea personajelor sale ; c.
Internă: naratorul este unul din personaje.

IV. Tipologia enunţului romanesc: narativ, descriptiv, discursiv

Tipuri de discurs: - vorbire directă
 - vorbire indirectă
- discurs indirect liber
- gîndirea: monolog interior şi fluxul conştiinţei
- textul naratorului

V. Relaţia între parţi ale textului sau între mai multe texte (Gerard Genette 1979, 1982)
1. Arhitext – relaţia între text şi genul literar în care se înscrie (epic, liric, dramatic)
2. Intertext – relaţia dintre un text şi un altul, care îl precede sau succede din punct de
vedere cronologic, prin intermediul citării, aluziei, plagiatului.
3. Paratext – relaţia între textul propriu-zis (fabulă) şi titlu, prefaţă, prolog, epilog, note de
subsol, ilustraţii etc.
4. Hipertext – relaţia dintre un text şi transformarea lui prin imitaţie, parodie, pastişă.
5. Metatext – relaţia dintre text şi comentariile critice, teoretice despre acesta.

VI. Idei şi mentalităţi reduse la teme, motive, simboluri, mituri