Sunteți pe pagina 1din 6

Paşoptismul


Perioada paşoptistă


(1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale, în preajma Revoluţiei de la
1848. Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală şiliterară cu trăsături
specifice epocii de avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţional.Este perioada
în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse deliteratura noastră
şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de
un secol şi jumătate.Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în

coexistenţa curentelorliterare,

nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţie. Curentele
literare(iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate
simultan.

03.02.2024 2
03.02.2024 3
ION HELIADE RADULESCU
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște, Țara
Românească – d. 27 aprilie 1872, București, România) a fost un
scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei
Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă
personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său
cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și
ca un precursor al poeziei moderne.[4]

După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață


limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din
lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru
Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova), sub influența mamei
sale, Eufrosina care „știa carte numai grecească,” după cum
mărturisește Heliade.

03.02.2024 4
În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la „Sfântul
Sava”. Este membru activ al asociațiilor culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827),
Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc
(1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade
propune planul unei „biblioteci universale”, inspirat de cel al lui L. Aymé-Martin,[5] menită să
înzestreze cultura română cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor,
întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase. A fost și
director al Arhivei Țării Românești, în perioada 1843-1848.

Ion Heliade Rădulescu a fost o personalitate marcantă a Revoluției de la 1848 din Țara
Românească, fiind membru al guvernului provizoriu și apoi al locotenenței domnești.

Personalitatea complexă de scriitor a lui Ion Heliade Rădulescu a provocat în literatura română
ample controverse, opiniile criticilor literari oscilând între acceptări elogioase și contestări severe.
Indiferent de unele opinii negative, Heliade rămâne un reper important în dezvoltarea literaturii de
limbă română. Îndemnul său impetuos: „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, este emblematic pentru
generația care a contribuit decisiv la dezvoltarea modernă a literaturii române.
03.02.2024 5
12

10

0
Rândul 1 Rândul 2 Rândul 3 Rândul 4

03.02.2024 6

S-ar putea să vă placă și