Pasoptismul si Dacia literara

1.Prima jumatate a secolului al XIX-lea se caracterizeaza prin spirit national si prin dorinta de
emancipare prin cultura, ce reprezinta o continuare a ideologiei Scolii Ardelene.In acest mod,
ideologia cultural literara, se afla in stransa legatura cu cea politica si sociala, deoarece
principalii reprezentanti ai pasoptismului sunt si oameni politici avand national ce a pus
bazele statului si culturii romane. Printre reprezententii ei ii amintim si pe Mihail
Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Radulescu, C.A. Rosetti si Andrei Muresanu.
Reformele acestora precum literartura religioasa, literatura presei sau constituirea unei
adunari legislative alcatuite din reprezentanti ai tuturor claselor sociale au pus bazele culturii
romane.

2.Din punct de vedere istoric, perioada pasotista debuteaza cu Pacea de la Adrianopol, prin
care s a revenit la domniile pamantene, ceea ce marcheaza ruperea de orient. Tarile Romane
obtinand libertatea comertului si pacea de a introduce alfabetul latin in locul celui chirilic
literal, aceasta perioada este delimitata de doua momente importanta: debutul lui Vasile
Carlova in 1830 si cel al lui Mihai Eminescu in 1866. Asadar perioada pasoptista se
caracterizeaza prin doua trasaturi funmdamentale: tranzitia politica si alfabetica si
eclectismul (coexistenta a mai multor curente literare), romantismul fiind racordat de
iluminsm clasicism si relism.

3.Etapelr romantismului romanesc:

Prima etapa se numeste preromantica, este ilustrata de scriitori precum Iancu Vacarescu,
Vasile Carlova, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, Ion Heliade Radulescu, Grigire Alecsandri,
scriitori care s au straduit sa creeze o scoala nationala, presa, teatrul, sa scoata in evidenta
trecutul glorios si sa determine scriitorii sa realizeze traduceri ale marilor opere din literatura
universala.

A doua etapa este marcata de paritia Daciei literare, perioada cunoscuta si sub numele de
curent national popular, aceasta perioada debuteaza cu anul 1840 si se termina in 1860.

A treia etapa apartine romantismului propriu zis eminescian, plenar, fiind reprezentata de
opera marelui criitor Mihai Eminescu, dar si de operele marilor clasici, etapa urmata de un
posmodernism care se prelungeste pana la WW1.
4.Programul Daciei literare:
Un loc aparte in dezvoltarea literaturii romantice romanesti si in definirea romantismului
autohton in are in cea de a doua etapa articolului program intitulat “introductie” si a aprut in
primul nr al revistei Dacia literara din 1840. Aceasta revista are ca tematica literatura
tematica din cele trei regiuni, fiind prima de acest gen, deoarece celelalte reviste literare
(Curierul romanesc, Albina romaneasca si Gazeta de Transivlania) nu aveau ca princilala
preocupare literatura.

Spre deosebire de celelete reviste, Dacia literara va fi exclusiv o revista de literatura,

adresandu se scriitorilor din toate provinciile romanesti. Ea va publica opere originale,
articole din alte publicatii si se va ocupa fie de lucrarile nou aparute, exprimand un punct de
vedere critic fie de cele care urmau sa apara, inserand stiri despre evenimente culturale si
scriitori.

In ciuda faptului ca apar doar 3 numere ale revistei, Dacia literara traseaza principalele
directii de reformare ale literaturii. Astfel, in articolul introductie din primul numar, Mihail
Kogalniceanu prezinta principalele obiective revolutionare ale revistei: realizarea unei
literaturi nationale, a unui ”repertoriu general al literaturii romanesti”;dezvoltarea spiritului
critic (”vom critica cartea, iar nu persona”), a unei lirteraturi originale si calitative, nu
cantitative, prin folosirea unor izvoaare de inspiratie cu specific national (istoria, folclorul,
natura) si eliminarea traducerilor; dezvoltarea si unificarea limbii literare.

5.Prin urmare, coordonatorii revistei voiau sa realizeze un repertoriu al scrierilor valoroase

din toate cele 3 provincii romanesti.

Criteriul de selectie al lucrarilor ce urmau a fi publicate era originalitatea iar acest criteriu se
aplica in mod obiectiv fara a face diferenta intre persoana, clasa sociala sau clasa politica.

Ca doctrina literara, dacia literara se inscribe in romantism, desi nu se poate vorbi despre o
aderare propriu zisa la acest curent literar, cu toate acestea, putem identifica si cateva
trasaturi generale ale acestui current, numit romantism eclectic de tip BIEDERMAEIER era
specific mediului cultural European, dar cel urban.

1.Respingerea imitarii modelelor antice appreciate de classicism;

2.Orientarea catre folclor, istorie si natura;

3.Inclinatia catre mituri si spre trasaturile fantastice;

4.Diversitatea genurilor si a speciilor literare;

5.Inclinatia catre moralitate, spre valorile domestic, idilismul, pasiunea temperate si resemnarea.

In tarile romane s au scris astfel opera cu un puternic character patriotic (legendele istorice de
Dimitrie Bolintineanu; nuvele de Costache Negruzzi; cantarea Romaniei de Alecu Russo), opera de
inspiratie folclorica (Zburatoru de I.H. Radulescu; Dochia si Traian de Gheorghe Asachi) iar
pastelurile lui Alecsandri au elogiat intreaga natura mioritica.

Cea de-a doua directive a revistei, aceea de a promova spiritual national s a concretizat in lupta
penttru cultivarea unei limbi literare prin scrieri referitore la gramatica si la scrierea fonetica a
limbii dar si prin lucrari care sustineau caracteul realistic al limbii.

Pe de alta parte, se sustine idea efectlui moralizator al artei si se are in vedere educarea cititorului in
spirit patriotic, filosofic, ligvistic s.a.
In concluzie, perioada pasoptista reprezinta un moment deosebit de important in cultura romana.In
convingerile scriitorilor acestei perioade (Alecsandri, Negruzii, Russo, Alexandrescu, Alecsandru
Donici, Bolintineanu, Nicolae Balcescu) isi vor gasi ecou, teoriile iluministe ale Scolii Ardelene,
reprezentand totodata si un punct de plecare pentru mariile teorii maioresciene si lovinesciene.In
ciuda faptului ca nu au excelat in niciunul dintre aspectele propuse, marele merit al pasoptistilor
consta in pionieratul in aproape toate domeniile.