Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
subtire. Este una dintre cele mai comune infectii bacteriene la nivel mondial si este asociata cu diferite
afectiuni gastrice, cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, gastrita cronica si chiar cancerul gastric. Helicobacter
pylori poate supravietui intr-un mediu acid, cum este cel din stomac, datorita capacitatii sale de a secreta
enzima ureaza. Aceasta enzima transforma ureea prezenta in stomac in bicarbonat, neutralizand astfel
aciditatea si creand un mediu favorabil pentru bacterie.
Modul exact de transmitere al H. pylori nu este pe deplin inteles, dar se crede ca se intampla prin intermediul
apei sau alimentelor contaminate, precum si prin contactul direct de la o persoana infectata la alta. Majoritatea
persoanelor infectate cu H. pylori nu prezinta simptome, dar in unele cazuri, bacteriile pot provoca inflamatie a
mucoasei stomacului si duodenului, ceea ce duce la aparitia simptomelor gastritei sau a ulcerului gastric.
Transmiterea de la o persoana la alta: Infectia cu H. pylori se poate transmite de la o persoana infectata la alta
prin intermediul contactului direct cu saliva, varsaturi sau materii fecale. Transmiterea poate avea loc in
principal prin contactul familial, in special in copilarie.
Consumul de alimente sau apa contaminate: H. pylori poate fi prezenta in alimente sau apa contaminate cu
bacterii. Consumul acestor alimente sau apa poate duce la infectarea persoanei.
Igiena personala precara: O igiena personala necorespunzatoare, cum ar fi spalarea insuficienta a mainilor sau
utilizarea obiectelor de igiena personala (cum ar fi prosoapele) impartite cu o persoana infectata, poate
contribui la transmiterea H. pylori.
Factori de mediu: Anumiti factori de mediu, cum ar fi conditiile de viata in conditii insalubre sau in zone cu
infrastructura precara, pot creste riscul de expunere si infectare cu H. pylori.
Este important sa mentionez ca nu toate persoanele expuse la H. pylori dezvolta infectie si afectiuni asociate.
Se crede ca susceptibilitatea individuala si raspunsul imun al fiecarei persoane pot juca un rol in dezvoltarea
infectiei si in manifestarea simptomelor.
Desi cauzele exacte ale infectiei cu H. pylori nu sunt pe deplin intelese, transmisia persoana-persoana si
ingestia de alimente sau apa contaminate sunt considerate cele mai probabile modalitati de raspandire a
bacteriei. Infectia cu Helicobacter pylori poate provoca o varietate de simptome, dar majoritatea persoanelor
infectate nu prezinta simptome evidente. In cazurile in care se dezvolta simptome, acestea pot include:
Simptome gastrice:
Sangerare gastrointestinala: se poate manifesta prin varsaturi cu sange sau scaun negru ca smoala.
Anemie: infectia cu H. pylori poate contribui la dezvoltarea anemiei prin sangerare cronica.
Alte simptome:
Pierdere in greutate inexplicabila.
Oboseala sau slabiciune persistenta.
Reflux gastroesofagian (aciditate gastrica care urca inapoi in esofag), care poate provoca arsuri la stomac si
disconfort.
Helicobacter pylori: Cum se depisteaza
Pentru a depista infectia cu Helicobacter pylori, medicul poate utiliza mai multe teste:
Testul respirator cu uree: Acest test implica administrarea unei substante cu uree marcata cu un izotop
radioactiv, insa care nu este nociv. Daca Helicobacter pylori este prezent in stomac, va produce o enzima
numita ureaza, care va descompune ureea in dioxid de carbon. Acest dioxid de carbon va fi detectat in
respiratia pacientului si va indica prezenta bacteriei.
Teste serologice: Aceste teste implica prelevarea unei mostre de sange pentru a verifica prezenta anticorpilor
specifici impotriva bacteriei Helicobacter pylori. Cu toate acestea, este important de mentionat ca aceste teste
pot indica doar prezenta unei infectii anterioare sau recente si nu pot distinge intre infectia activa si infectia
anterioara.
Endoscopia digestiva superioara cu biopsie: Aceasta procedura implica introducerea unui tub flexibil
(endoscop) in gatul pacientului pentru a vizualiza stomacul si duodenul. In timpul endoscopiei, medicul poate
preleva probe de tesut (biopsii) din mucoasa stomacului si duodenului pentru a fi examinate in laborator in
vederea identificarii bacteriei H. pylori.
Teste de detectare a antigenelor in probele de scaun: Aceste teste implica colectarea unei probe de scaun si
testarea acesteia pentru prezenta antigenelor specifice H. pylori.
Test de ureaza – care se face prin intermediul prelevarii biopsiei si care detecteaza ureaza, o enzima ce
supravietuieste in mediul acid din stomac.
Cum se trateaza
Infectia cu Helicobacter pylori este tratata de obicei cu un regim de tratament combinat care include antibiotice
si inhibitori ai pompei de protoni. Tratamentul are ca scop eradicarea bacteriei si vindecarea afectiunilor
asociate. Iata cum se trateaza de obicei infectia cu Helicobacter pylori:
Se utilizeaza de obicei doua sau trei antibiotice simultan pentru a creste eficacitatea tratamentului si pentru a
minimiza riscul de rezistenta la antibiotice. Antibioticele comune utilizate in tratamentul infectiei cu H. pylori
includ amoxicilina, claritromicina, metronidazol si tetraciclina.
Aceste medicamente sunt utilizate pentru a reduce aciditatea gastrica si pentru a crea un mediu favorabil pentru
actiunea antibioticelor. IPP-urile comune utilizate includ omeprazol, lansoprazol, pantoprazol si esomeprazol.
Alte medicamente
In unele cazuri, medicul poate recomanda si alte medicamente, cum ar fi bismutul subsalicilat sau
citoprotectoarele, pentru a ajuta la reducerea inflamatiei si a simptomelor.
Evita alimentele iritante pentru stomac: Anumite alimente pot irita mucoasa stomacului si pot agrava
simptomele. Acestea pot include alimente picante, alimente prajite sau grase, alimente acide (cum ar fi citricele
si sucurile de fructe acide), cafea, alcool si bauturile carbogazoase. Fiecare persoana poate avea toleranta
diferita la aceste alimente, deci este important sa observi cum reactionezi la ele si sa le eviti daca agraveaza
simptomele.
Consuma alimente usor digerabile: Opteaza pentru alimente usor digerabile, cum ar fi orezul, pastele, cartofii
fierti, legumele aburite, carnea slaba (cum ar fi puiul fara piela si pestele) si lactatele degresate. Evita
alimentele grele si grase care pot solicita stomacul. Mananca in portii mici si frecvente: In loc sa mananci mese
mari, incearca sa consumi mese mici si sanatoase de-a lungul zilei. Acest lucru poate ajuta la reducerea
stresului asupra stomacului si la evitarea supraalimentarii.
Evita mancarea cu cateva ore inainte de culcare: Incearca sa ai o perioada de repaus alimentar inainte de
culcare, deoarece digestia poate fi mai lenta in pozitie culcata, ceea ce poate agrava simptomele. Include
alimente care ajuta la protejarea mucoasei stomacului: Anumite alimente pot avea proprietati de protectie
pentru mucoasa stomacului, cum ar fi mierea, aloe vera, produsele lactate fermentate (cum ar fi iaurtul
probiotic) si sucul de varza acra. Acestea pot ajuta la reducerea inflamatiei si la imbunatatirea sanatatii
digestive. Este important sa respecti intocmai indicatiile medicului si sa termini intregul curs de tratament,
chiar daca simptomele s-au ameliorat. Acest lucru ajuta la prevenirea recidivei infectiei si la asigurarea
vindecarii complete.
Bibliografie:
1. Gibson GR, Roberfroid MB. Dietary modulation of the human colonic microbiota: introducing the concept
of prebiotics. J Nutr 1995;125(6):1401–12.
2. Reid G, Sanders M, Gaskins H. New scientific paradigms for probiotics and prebiotics. J Clin
2003;37(2):105–18.
3. Gibson GR, Probert HM, Van Loo J, Rastall RA, Roberfroid MB. Dietary modulation of the human colonic
microbiota: updating the concept of prebiotics. Nutr Res Rev 2004;17(2):259–75.
4. Roberfroid M. Prebiotics: The Concept Revisited. J Nutr 2007;137(3):830S–837S.
5. Pineiro M, Asp N-G, Reid G, Macfarlane S, Morelli L, Brunser O, Tuohy K. FAO technical meeting on
prebiotics. J Clin Gastroenterol 2008;42:S156–9.
6. Gibson GR, Scott KP, Rastall RA, Tuohy KM, Hotchkiss A, Dubert-Ferrandon A, Gareau M, Murphy EF,
Saulnier D, Loh G, et al.Dietary prebiotics: current status and new definition. Food Sci Technol Bull Funct
Foods 2010;7(1):1–19.
Bibliografie
“Helicobacter Pylori.” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org
“Helicobacter Pylori (H. Pylori) Infection - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic,
2022, www.mayoclinic.org
Berry, Jennifer. “Symptoms, Treatment, and Everything to Know about Helicobacter Pylori (H.
Pylori).” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 14 Dec.
2021, www.medicalnewstoday.com
Infectia cu Helicobacter Pylori este una dintre cele mai frecvente infectii pe intreg globul.
Helicobacter Pylori este o bacterie spiralata,care afecteaza mucoasa stomacului si a
duodenului,fiind singura bacterie care poate sa traiasca in mediul acid al stomacului.Infectia cu
Helicobacter Pylori apare la copii in jurul varstei de 10 ani.Prevalenta acestei infectii este de 1%
la copiii cu varsta cuprinsa intre 1-3 ani si de 34%,dupa varsta de 18 ani. Transmiterea
helicobacter Pylori se face prin urmatoarele cai: -calea orala:tuse, stranut,sarut -contact fecal-oral
-fructe si legume insuficient spalate -carnea insuficient preparate termic Infectia cu Helicobacter
Pylori determina aparitaia gastritei cronice. Simptomatologie -la copii simptomatologia gastritei
cronice determinata de Helicobacter Pylori este complexa dar nespecifica -epigastralgii ( dureri
in epigastru ) -varsaturi -greata -pirozis ( senzatie de arsura ) -regurgitatii -eructatii -durerea
andominala este in geneeral difuza,dar poate fi localizata in epigastru sau periombilical -
localizarea durerii este dificila la copiii cu varsta sub 6 ani -copiii cu varsta mai mare de 6 ani pot
identifica destul de bine localizarea durerii -varsaturile sunt alimentare si apar in special
dimineata Parintii copiilor care prezinta aceste manifestari clinice,trebuie sa se prezinte la
medic,pentru un control amanuntit. Pentru diagnosticarea infectiei cu Helicobacter Pylori se
folosesc metode neinvazive si metode invazive. Metodele neinvazive sunt: -testul resprator cu
uree marcata -serologia:aparitia anticorpilor de tip IgM si apoi a celor de tip IgA si
IgG;determinarea anticorpilor de tip IgA sunt um marker fidel a infectiei cu Helicobacter
Pylorila copiii cu varsta sub 1 an -testul salivar -detectarea antigenului Helicobacter Pylori in
scaun Metodele invazive sunt: -examenul histologic,culturi si testul rapid al ureazei practicate pe
fragmente de biopsie prelevate endoscopic. Complicatii: -ulcerul peptic -gastrita cronica -gastrita
atrofica -limfomul MALT -adenocarcinomul gastric Tratament -regimul igienodietetic,cu
continut mare de fibre,produse lactate,fructe,legume si sucuri naturale de fructe -tratamentul
medicamentos care are mai mule scheme;schemele terapeutice putand fi triple sau cvadruple.S-
au acceptat schemele terapeutice triple,care au o rata de eradicare a infectiei de 85-
90%.Exemplific cateva scheme triple Claritromicina+Amoxicilina+Omeprazol
Amoxicilina+Metronidazol+Omeprazol Claritromicina+Metronidazol+Bismut -exemplific si
cateva scheme terapeutice cvadruple Claritromicina+Amoxicilina+Metronidazol+Omeprazol
Amoxicilina+Metronidazol+Furazolidon+Omeprazol
Amoxicilina+Metronidazol+Furazolidon+Cimetidina/Ranitidina -tratamentul trebuie sa dureze 7
zile,putand fi prelungit timp de 14 zile Majoritatea pacientilor cu infectie cu Helicobacter Pylori
sunt asimptomatici si raman purtatori cronici ai bacteriei. Prognosticul infectiei cu Helicobacter
Pylori este in general bun,eradicarea infectiei ducand la disparitia simptomelor. Masurile de
profilaxie ale infectiei cu Helicobacter Pylori sunt: -parintii trebuie sa invete copiii sa se spele
corect pe maini -spalarea fructelor si legumelor,inainte de a fi consumate -prepararea termica
corespunzatoare carnii si produselor din carne -evitarea contactului copiilor cu persoanele
bolnave Toate infectiile cu Helicobacter Pylori trebuie sa fie tratate.
1. Activitate antimicrobiană
Mierea de Manuka poate inhiba dezvoltarea unei game largi de bacterii și microbi și, prin urmare, este foarte
eficientă în cazul bacteriilor rezistente la antibiotice. Studiile au arătat că activitatea antibacteriană non-
peroxidică a mierii de Manuka se datorează prezenței enzimei metilglioxal (MGO™), care se regăsește în
concentrații foarte mari în nectarul florilor de Manuka.
Acest lucru arată faptul că mierea de Manuka este un agent antimicrobian puternic, iar această proprietate
ajută la prevenirea infecției cu Helicobacter pylori.
2. Proprități bacteriostatice
Un compus bacteriostatic poate opri dezvoltarea bacteriilor și împiedică răspândirea acestora, evitând astfel
provocarea unor infecții.
Într-un studiu s-a constatat că mierea de Manuka conține substanțe fitochimice și factori antibacterieni care
stopează dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori. Aceast lucru indică faptul că mierea de Manuka împiedică
dezvoltarea bacteriilor prin inhibarea ciclului de creștere, astfel încât bacteriile nu se mai pot multiplica în
stomac.
3. Activitate bactericidă
În urma unui studiu privind caracterizarea factorilor bactericizi dintr-o miere medicinală, s-a constatat că
mierea de Manuka își păstrează proprietatea bactericidă (care omoară bacterii), chiar și după neutralizarea
proprietăților componentei metilglioxal. Aceast lucru demonstrează prezența unui alt compus în miere care
contribuie la efectul bactericid. Mai târziu, acest compus a fost identificat ca defensin-1.
Astfel, mierea de Manuka conține nu numai peroxid de hidrogen și metilglioxal, dar și anumite proteine și
componente cum ar fi defensin-1, care întăresc proprietatea mierii de a ucide bacterii precum Helicobacter
pylori.
5. Vindecă ulcerul
Mierea de Manuka previne infecția cu Helicobacter pylori nu numai prin uciderea bacteriilor, ci și prin
protejarea mucoasei gastrice, având abilitatea de a reduce efectul activității bacteriene și de a vindeca
ulcerul.
Efectul gastroprotector al mierii de Manuka împotriva ulcerelor gastrice induse de etanol, a fost dovedit într-
un studiu realizat pe animale. După tratamentul cu miere de Manuka administrat timp de câteva săptămâni,
s-a observat că mucoasa gastrică a fost complet protejată de leziuni. De asemenea, datorită proprietăților
antioxidante, mierea de Manuka a inhibat procesul de peroxidare a lipidelor, având astfel o acțiune anti-
ulcer.
Citeşte despre cele 5 beneficii esenţiale ale mierii de Manuka MGO™ cu extract de ceai verde
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11218379
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3074916/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20228250/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4685122/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1294271/pdf/jrsocmed00089-0013.pdf