Descrieti si exemplificati tipurile de influente negative ale structurilor cognitive
ale gandirii asupra procesului rezolvarii de probleme
Structurile cognitive, depind de
o serie de factori (natura şi
cantitatea informaţiilor
procesate,
semnificaţia generală şi
particulară a acestor informaţii
pentru individ, caracterul
esenţial sau
neesenţial, empiric sau ştiinţific
al informaţiilor etc), produc
efecte adaptative sau
dezadaptative
asupra conduitelor raţionale ale
individului.
Structurile cognitive, depind de o serie de factori (natura şi cantitatea informaţiilor procesate,
semnificaţia generală şi particulară a acestor informaţii pentru individ, caracterul esenţial sau
neesenţial, empiric sau ştiinţific al informaţiilor etc), produc efecte adaptative sau dezadaptative
asupra conduitelor raţionale ale individului.
Dacă individul dispune de structuri cognitive de calitate, atunci şi activităţile lui cognitive vor fi
de calitate,productive şi eficiente. Când structurile cognitive sunt simple, sărăcăcioase, inerte
sau incompletformate, activităţile cognitive ale individului se vor desfăşura greoi, cu pierdere de
timp şi efort,vor fi ineficiente. In acest ultim caz este foarte probabilă intrarea în funcţiune a unor
fenomenede influenţă negativă a structurilor cognitive, care instituie adevărate bariere
şi blocaje ale activităţilor cognitive.
„ Orbirea " gândirii
Constă în imposibilitatea sesizării a ceea ce este esenţial într-o problemă încărcată cu multe
date, ascunse, mascate, aşezate dezordonat.
EXEMPLU: „Două gări sunt situate la 50 km depărtare. La ora 14:00, sâmbătă după-amiază,
două trenuri pleacă simultan unul către celălalt, din cele două gări. În momentul în care trenurile
pornesc din staţie, o pasăre începesă zboare în direcţia de mers a primului tren, până când
ajunge in faţa celui de-al doilea tren, carevine. Apoi se întoarce şi parcurge distanţa ce a mai
rămas până la primul tren. Pasărea continua să facă acest drum dus-întors, până ce trenurile se
întâlnesc. Dacă fiecare din trenuri merge cu 25km/oră, iar pasărea zboară cu 100 km/oră, câţi
km zboară pasărea înainte ca trenurile să seîntâlnească?”
Multitudinea datelor din această problemă, irelevanţa unora dintre ele, repetarea sau
dispunerea lor dezordonată „orbesc" gândirea individului, acesta fiind tentat să se axeze pe
patternul zborului păsării şi nu pe timpul petrecut de pasăre în zbor, fapt care face ca soluţia să
fie dificil de găsit.
Stereotipia gândirii
Presupune perseverarea gândirii în aceeaşi direcţie sau manieră de lucru şi atunci
când condiţiile problemei s-au schimbat sau când soluţionarea ei s-ar putea face pe o cale
mai simplă şi mai directă. La fel ca în cazul precedent, gândirea devine aproape imposibilă
datorită intrării în funcţiune a unor automatisme adânc înrădăcinate.
EXEMPLU : N.R.F. Maier (1931) dă in acest sensun exemplu
ilustrativ devenit clasic. Este vorba despre problema celor 9 puncte
aşezate simetric3 câte 3 în formă de pătrat, care trebuie unite prin
4 segmente de dreaptă fără a ridica creionul depe hârtie şi fără a
ne întoarce înapoi. Această problemă este imposibil de rezolvat
atâta vreme câtîncercările subiectului se desfăşoară în limitele
pătratului desemnat de dispunerea punctelor. Deîndată ce aceste
limite sunt depăşite, problema va fi soluţionată.
Fixitatea funcţională
Psihologii numesc fixitate funcţională o situaţie obişnuită de blocaj al creativităţii. Un exemplu
este momentul în care ne gândim la un obiect sau la o idee şi rămânem înţepeniţi într-o rutină.
Reprezintă imposibilitatea gândirii de a acorda unor obiecte şi alte utilizări decât cele
normale,fireşti în vederea folosirii lor şi în alte scopuri.
Termenul de fixitate funcţională a fost introdus de Duncker in 1945. Iată un experiment imaginat
de Duncker : Ipoteza cercetarilor sale era ca, daca un obiect este folosit recent intr-un anumit
fel, intr-o situatie data, intr-o alta situatie, noua, subiectul va avea dificultati in a-l utiliza
EXEMPLU :Este celebra in acest sens “problema lumanarilor” Sarcina subiectilor era sa
fixeze o lumanare de perete astfel incat sa arda fara a curge ceara. Pe masa erau dispuse
urmatoarele obiecte:- pioneze, o cutie de chibrituri si lumanarea.
Soluţia : golirea cutiei de chibrituri; fixarea ei în perete cu ajutorul pionezelor;
aşezarea lumânări pe cutie
Problema nu a putut fi rezolvată de mulţi
subiecţi, deoarece aceştia nu puteau da
cutiei o altă întrebuinţare, pentru ei cutia fiind un recipient de pastrare a unor obiecte si
nicidecum suport pentru lumanari
