PROIECT DIDACTIC

ARIA CURRICULARĂ: Limba si comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română
DOMENIUL: Literatura română
UNITATEA DE INVATARE: Proza scurtă
CLASA: a X-a
SUBIECTUL LECTIEI: „Moara cu noroc” , de Ioan Slavici
TIPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă
COMPETENŢE GENERALE:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii
de comunicare;
- Argumentarea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare.
COMPETENŢE SPECIFICE:
- Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
- Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în înţelegerea şi în producerea diverselor texte;
- Utilizarea adecvată a conceptelor de teorie a literaturii în analiza şi în discutarea textelor literare
studiate.
OBIECTIVE:
a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:
O1 – să prezinte coordonatele operei lui Ioan Slavici;
O2 - să plaseze opera Moara cu noroc în contextul creaţiei lui Slavici;
O3 - să încadreze textul în realism şi în specia nuvelei;
O4 - să identifice tema nuvelei;
O5 - să evidenţieze conflictul;
O6 - să interpreteze semnificaţiile titlului;
O7 - să relateze conţinutul nuvelei, respctând momentele subiectului;
O8 - să indice reperele temporale şi spaţiale ale acţiunii.
O9 - să definească conceptul operaţional personaj literar;
O10 - să identifice tipuri de personaje;
O11 - să recunoască mijloacele de caracterizare a unui personaj
b) Afective:
O1 - să îşi cultive plăcerea de a citi;
O2- să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.

Strategii didactice:
 de tip dialogat
 bazate pe activitatea de grup si individuala a elevilor
Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, demonstraţia, problematizarea, eseul de cinci minute,
cercetarea în echipă, teoria inteligenţelor multiple.
Mijloace de învăţământ: tabla, fise de lucru, manualul, fise cu citate, flip –chart, rebusul
Forme de organizare a activităţii elevilor: alternativ activitate frontală şi activitate pe grupe
Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative.
 SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. Momentul organizatoric (1 min): Notarea absenţelor şi crearea atmosferei propice desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea temei şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (5 min): Elevii au avut ca temă să
explice anumite clişee internaţionale. Se vor reactualiza idei şi problemă „ancoră” dintre obiectivele
activităţilor didactice precedente: Nuvela „Moara cu noroc”, momentele subiectului.

3. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv (3 min) : Elevii completează un rebus din care va
rezulta personaj literar – anunţând titlul noii lectii (Anexa 1). Se reamintesc câteva noţiuni legate de
personaj – dobândite în clasa a IX-a.

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor (2 min): Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe
tablă: Caracterizarea unui personaj. Sunt enunţate obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul activităţii.

5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare (20 min): Activitatea se

desfăşoară pe baza dialogului profesor – elev, elev – elev. Este definit personajul literar şi sunt identificate
diferite tipuri de personaje, în functie de locul pe care îl ocupă in opera, de trăsăturile morale, felul în care
este construit, raportul cu realitatea. Elevii dau exemple din operele literare studiate. Sunt identificate
elementele pe care trebuie să le cuprindă o caracterizare de personaj: trăsături morale, fizice, modalităţile
prin care acestea se evidenţiază, se dezvăluie cititorului, dar si modalităţile de caracterizare – directă şi
indirectă. Profesorul imparte elevii in 4 grupe și primesc pe fişe citate semnificative din nuvela avand sarcini
de lucruce vor ajuta la caracterizarea personajului Ghita (Anexa 2). Rezultatele vor fi discutate cu toată
clasa.

6. Obtinerea performanţei si asigurarea feed-back-ului (5 min): La sfârşitul orei, ca modalitate de

evaluare, profesorul imparte elevilor fise de evaluare (Anexa 3). Se evidenţiază câteva răspunsuri.

7. Aprecieri finale (4 min): Se fac aprecierile finale şi se dă tema pentru acasă – caracterizarea personajului
Ghiţă urmărind reperele prezentate mai sus, ţinând cont de următoarele criterii :
- complexitate ;
- evoluţie ;
- semnificaţie etică.
Anexa 1 REBUS

1 2 3 4 5 6 7 8 9
A
PM U D
RO T E
IT O Z
NI C U
CV A M
I R G A
A P T A H N
A N A R C I S I S T B
T L I T T L Z O R
I D E A A A C A
C E R B R I G
I M I I E A I
P E Z C L C
A N A I
T S R U
I I E N
V O A E
N A

1. Titlul nuvelei se validează ca………….

2. Ghiţă deţine rolul de personaj………….
3. După clasificarea lui Wayne Booth, Ghiţă este un personaj………………
4. În fragmentul: “Ce să-mi fac dacă e în mine cava mai tare decât voinţa mea”, se identifică
ca modalitatea de caracterizare directă………
5. Veriga slabă din lanţul Lică – Pintea, este….
6. Lică îi descoperă lui Ghiţă…………… pentru bani
7. Sub influenţa nefastă a banilor, Ghiţă parcurge un proces de………….
8. Asupra lui Ghiţă acţionează un determinism………..
9. Privit din perspectiva supratemei destinului, Ghiţă este un personaj……..

A-B Conform teoriei lui Freud Ghiţă aparţine tipului………..

Anexa 2

Grupa I.:
I. “- Vorba scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care
umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi…”
“- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul şi de St. George
cârciuma de la moara cu noroc e a noastră.”
“Rămâind singur cu Ana şi cu copiii, Ghiţă priveşte împrejurul său, se bucură de frumuseţea locului
şi inima-i râde când Ana cea înţeleaptă şi aşezată deodată îşi pierde cumpătul şi se aruncă răsfăţată asupra
lui, căci Ana era tânără şi frumoasă, Ana era fragedă şi subţirică, Ana era sprintenă şi mlădioasă, iară el
însuşi, înalt şi spătos, o purta ca pe o pană subţirică”.
“…el pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca un copil îmbăiat lângă dânsul, nu
cumva s-a descoperit prin somn şi s-o acopăre iar.”
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Explică în ce constă complexul de inferioritate al lui Ghiţă.
III. Care este obiectivul lui Ghiţă pentru început?

Grupa II:
I. „Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea
puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă
înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an,
doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Care este atitudinea lui Ghiţă faţă de Lică la început?
III. Ilustrează starea de nesiguranţă, de teama si suspiciune( masurile de precautie).

Grupa III:
I. ,,Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura când o
vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice lucru de nimic,
nu mai zâmbea ca mai-nainte, ci râdea cu hohot, încât îşi venea să te sperii de el, iar când se mai
hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţe.”
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Ilustrează procesul de îndepărtare al lui Ghiţă de propria familie.
III. În ce constă conflictul psihologic?

Grupa IV:
I. „Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am sa mă iert cat oi trai pe fata pamantului”.
„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un ticălos”.
„aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voinţa mea?! Nici
cocoşatul nu e însuşi vinovat ca are cocoaşa in spinare”.
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Ilustrează trăirile contradictorii ale personajului.
III. Prezintă legătura dintre cuvintele bătrânei din incipit şi destinul lui Ghiţă.
Anexa 3

1. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă,
sau litera F, dacă o consideri greşită:
I. A F Ioan Slavici prezintă caractere deja formate
II. A F Atenţia scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza zbuciumului
lăuntric
III. A F Personajele create de Slavici au o viaţă interioară tensionată, ele sunt în permanent conflict cu
lumea
IV. A F Nuvela Moara cu noroc, privită din perspectiva evoluţiei protagonistului, este o dramă a
dedublării, a incapacităţii de a înţelege

2. Ghiţă, personaj din nuvela Moara cu noroc, concentrează în devenirea sa întreaga

problematică a nuvelei. Stabiliţi statutul acestuia în operă, încercuind literele corespunzătoare:
a) personaj plat; d) secundar;
b) tridimensional; C e) eponim;
c) protagonist; C f) tragic; C
g) realist C

3. Atitudinea autorului faţă de Ghiţă este:

a) de compătimire; C
b) ironie;
c) admiraţie.

4. Ce întâmplare declanşează drama protagonistului:

a) venirea lui Lică la han; C
b) mutarea la Moara cu noroc;
c) intervenţia lui Pintea.

5. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă,
sau litera F, dacă o consideri greşită:
I. A F Ghiţă este înzestrat cu un spirit realist şi pragmatic.
II. A F Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiţă este un scop în sine, ca şi la Lică.
III. A F La început, Ghiţă încearcă să opună rezistenţă sămădăului.
IV. A F Zbuciumul interior al lui Ghiţă creşte în intensitate, fiind determinat de imposibilitatea
luării unei decizii.
V. A F Ghiţă devine un disimulat faţă de Ana şi de soacra lui.
VI. A F Ghiţă se înscrie pe o traiectorie tragică, prin încercarea lui de a-şi schimba condiţia.
VII. A F Tragicul condiţiei sale este provocat doar de factori exteriori.