Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Nr……./………..

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 4

CONTROLUL ELECTRONIC AL TRANSMISIEI

Îndrumător de proiect prof. APOLZAN LAVINIA

Candidat SÎRB ANDREI-FLORIN
Clasa a XII-a B
Ruta de pregătire profesională DIRECTĂ
Forma de învăţământ ZI
Profil TEHNIC
Domeniu ELECTRIC
Calificarea profesională TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO
Anul absolvirii 2024
Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva- 2024

CUPRINS

Table of Contents
CUPRINS....................................................................................................................................................2
ARGUMENT..............................................................................................................................................1
CAPITOLUL I - NOȚIUNI GENERALE DESPRE TRANSMISIA AUTOMOBILULUI................2
Timpi acordați pentru operațiile de încărcare/descărcare.............................................................2
CAPITOLUL II-MECANIZAREA MANIPULĂRILOR......................................................................5
CAPITOLUL III-TRANSPORTUL MĂRFURILOR............................................................................7
Sisteme de asigurare a mărfurilor în timpul transportului............................................................7
CAPITOLUL IV – NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII..................................13
Mărfuri grele și voluminoase...........................................................................................................15
Obiecte cu lungime mare;................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................17
 ARGUMENT

Lucrarea de față are drept scop analiza modului de încărcare, descărcare și transport a
mărfurilor. Pentru aceasta proiectul este structurat în capitole și subcapitole ce cuprind aspecte
teoretice cu privire la subiectul abordat.
Primul capitol are rolul de a ne familiariza cu noțiuni legate de încărcarea și descărcarea
mărfurilor, noțiuni precum timpii acordați pentru operațiunile de încărcare, ritmul de lucru,
ritmul de mers al autovehiculelor etc.
Cel de-al doilea capitol prezintă atât teoretic cât și practic modul în care se realizează
manipularea la încărcare și descărcare a mărfii. Astfel manipularea poate fi realizată manual,
mecanizat sau automatizat așa cum este descris în acest capitol.
Capitolul trei arată modul în care sunt transportate mărfurile după ce acestea au fost
încărcate specificând sistemul de asigurare a mărfurilor în funcție de natura lor, modul de
ambalare a acestora și nu în ultimul rând autovehiculele care sunt destinate transportului de
mărfuri.
Ultimul capitol al lucrării prezintă normele de securitate și sănătate în muncă, norme fără
de care nu se poate realiza nici o activitate în condițiile legii
 CAPITOLUL I - NOȚIUNI GENERALE DESPRE TRANSMISIA
AUTOMOBILULUI

Timpi acordați pentru operațiile de încărcare/descărcare

Transportul rutier este o formă de transport terestru și totodată un subsistem al

sistemului național al transporturilor.
Autovehiculele se caracterizează printr-o mobilitate deosebită, nefiind legate de
instalații speciale fixe cum este cazul în transportul feroviar de pildă (linii de cale ferată,
depouri, triaje etc). Datorită acestui fapt, ele pot pătrunde în locuri unde alte mijloace de
transport nu au accesibilitate, constituind o componentă indispensabilă a transporturilor
multimodale. Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor și
până la beneficiarul mărfurilor din țara sau străinătate, evitându-se transportările pe parcurs și
consecințele acestora: manipulări costisitoare; pierderi cantitative și calitative; rătăciri de
colete; sustrageri etc.
Timpul de încărcare-descărcare este convenit de comun-acord între părțile
contractante, iar depășirea acestuia din cauze care nu pot fi imputabile cărăușului da naștere la
penalizări de întârziere stabilite conform contractului. În practica curentă din țara noastră
aceste penalizări se numesc taxe de staționare. Timpul de încărcare-descărcare se suspendă în
afara programului oficial de lucru al expeditorului respectiv destinatarului. Dacă se lucrează
pe timpul nopții sau în zilele nelucrătoare cu acordul cărăușului timpul respectiv nu contează
ca timp de încărcare- descărcare decât dacă părțile au convenit în mod expres acest fapt.
Timpii normaţi (duratele normate) se utilizează ca elemente de dimensionare a tarifului pentru
prestațiile executate și a retribuției personalului.

În fig. 1. se prezintă o structură posibilă a timpului de staționare

la punctul de descărcare încărcare a unui autovehicul
 La determinarea componentelor timpului de staționare a mijloacelor de transport se
are în vedere că încărcarea și descărcarea se efectuează fără intrarea autovehiculului în
puncte terțe.
Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de încărcare deplină a
autovehiculului este necesar ca norma de timp la încărcarea unei tone de marfă să se
înmulțească la capacitatea autovehiculului.
La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare manuală a mărfurilor se ia
în considerare un anumit număr de hamal.
La utilizarea modului mecanizat de încărcare și descărcare la automobile cu dubă,
normele de timp pot fi mărite cu 10%.
Pentru staționarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea produselor industriale
sau de vânzare care necesită o atenție deosebită, care necesită numărare, normele de timp
pentru încărcarea-descărcarea unei tone de marfă pot fi mărite cu 25.
Este permisă și introducerea normelor interne pentru timp de staționare a
autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, pe baza condițiilor concrete de lucru.
Cu toate că legislația permite introducerea normelor interne de timp, în cazul când
acestea sunt mai mici decât cele unice, este necesar să se utilizeze normele în vigoare.
Timpii liberi (adică timpii scutiți de plata taxelor tarifare)
Doar dacă acești timpi sunt depășiți, beneficiarul va suferi penalități corespunzătoare
timpului suplimentar. În acest fel, timpul liber devine un instrument important pentru
stimularea interesului beneficiarului pentru reducerea duratei încărcării / descărcării.
Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se stabilește cu
ajutorul relației: Tt = tm + tid + tas + ts tm = timpul de mers;
tid=timpul afectat operațiunii de încărcare/descărcare; tas = timpul afectat pentru pregătire și
așteptare;
ts = timpul de staționare pentru odihna șoferului
Organizarea manipulărilor la locurile de încărcare/descărcare. Caracteristicile
punctelor de încărcare-descărcare

Fig.2,3. Locurile de încărcare / descărcare

(spații amenajate de regulă sub formă de rampe la nivelul unde vehiculul se amplasează la
sosire paralel,/perpendicular/diagonal față de frontul de încărcare).

Frontul de încărcare / descărcare (reprezintă spațiul minim de acces, necesar vehiculelor

la locurile de încărcare sau Mai multe locuri de încărcare-descărcare formează un punct de
încărcare / descărcare. Punctele de încărcare / descărcare ( amplasamente permanente, special
amenajate pentru efectuarea operațiunilor de încărcare / descărcare).
 Punctele de încărcare-descărcare trebuie să aibă:
 Păstrare / depozitare
 Pregătire
 Sortare
 Drumuri de acces
 Suprafețe pentru manevrarea mijloacelor de transport cântare, sistem anti incendiar, pază
 Zone de stocare
 Edificii de uz casnic

Fig.4.Scheme a amplasării vehiculelor rutiere la rampa de transport

În cazul vehiculelor rutiere, există trei scheme a amplasării acestora la rampa de încărcare:
 În trepte;
 Perpendicular pe front (prelucrare prin spate);
 Paralel cu frontul (laterală);
Așezarea paralelă permită o manevrare a automobilelor mai ușoară, dar prezintă
dezavantajul că necesită rampe lungi.
Așezarea perpendiculară duce la o reducere însemnată a lungimii rampelor, iar așezarea în
trepte ușurează folosirea utilajelor de încărcare-descărcare, fiind mai ușor accesul la caroseria
automobilului.
Pentru ca încărcarea / descărcarea mărfurilor să se realizeze în condiții cât mai eficiente
este necesar ca organizarea acestor operații să fie abordată din următoarele puncte de vedere:
- capacitatea orară a unui loc de încărcare;
- numărul posturilor ce compun punctele de încărcare-descărcare;
- capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare;
- ritmul de lucru și capacitatea fiecărui post; lungimea fronturilor de încărcare descărcare;
- parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă;
- ritmul mediu al sosirii / expedierii vehiculelor la / de la punctul de încărcare-descărcare;
- întocmirea documentelor de livrare și de confirmare a transportului simultan cu
încărcarea- descărcarea mărfurilor.
Tratarea acestor probleme trebuie să fie astfel făcută încât să se asigure:
- imobilizarea vehiculelor un timp cât mai scurt;
- accesul ușor al vehiculelor la postul de încărcare-descărcare și așezarea sa în poziții cât mai
convenabile;
- posibilitatea așezării încărcăturii în condiții de valorificare integrală a suprafeței și volumului
caroseriei descărcare a vehiculelor rutiere sau feroviare).
 CAPITOLUL II-MECANIZAREA MANIPULĂRILOR

Mijloacele utilizate la încărcarea – descărcarea se aleg după următoarele criterii:

 natura mărfurilor ce se transportă (produse solide sau lichide, acide sau baze, cu
sau fără risc de vătămare)
 forma și dimensiunile elementelor componente (în vrac, în bucăți mari sau mici,
grele sau voluminoase, în stare granulată sau pulverulentă)
 felul ambalajului (saci, colete, butelii, containere etc.)
 modul de așezare în depozit (în grămezi, în stive, paletizate sau nu etc.);
 tipul mijlocului cu care urmează să se realizeze transportul;
 cantitatea mărfurilor manipulate în unitatea de timp.
Manipularea poate fi realizată manual, mecanizat sau
automatizat.
Manipularea manuală se realizează în acele puncte de încărcare sau descărcare în care
volumul mărfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor mărfuri permite operarea cu
ajutorul brațelor (au volum și masă mică, ambalaje nepericuloase și fără risc de vătămare).
Manipularea manuală se poate executa și în paralel cu manipularea mecanizată, în locurile de
încărcare descărcare în care nu se poate introduce o mecanizare completă.
Pentru mecanizarea lucrărilor de încărcare, transbordare, transvazare și descărcare se utilizează
diferite mecanisme, utilaje și instalații.
Accesoriile și dispozitivele pentru prinderea și suspendarea sarcinii se construiesc
întra- o mare varietate constructivă, în funcție de caracteristicile sarcinii manipulate și ale
mecanismului de manipulare. Iată câteva exemple:

Fig.5. Caracteristicile sarcinii manipulate și ale mecanismului de manipulare cârlige și inele

(ochiuri), organe flexibile (lanțuri, funii etc)

Palanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puțin complexe, care
combină un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanțuri cu un dispozitiv demultiplicator

Fig.6. Tipuri de penale

 Fig.7.Cărucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe o grindă,
asigurând deplasarea pe orizontală a unei sarcini.

Trans paletele sunt echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile, pe

suprafețe fără denivelări.

Fig.8. Lize

Există o mare varietate constructivă de trans palete, principalele elemente de

diferențiere ținând de:
 tipul de acționare (manuală, electrică, hidraulică)
 plaja de valori pentru înălțimea de ridicare și pentru sarcina manipulabilă;
 tipul de distribuție (orizontală sau verticală) sau posibilitatea de translație laterală;
elementele constructive
Electrostivuitoare și motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a mărfurilor cele
mai răspândite, datorită posibilităților acestora de a realiza o legătură directă între liniile de
fabricație sau depozitele de expediție și mijloacele de transport.

Fig.9.Macarale
Macaralele sunt instalații de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicare
neghidată pe verticală și deplasarea pe orizontală.
Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numărul mișcărilor și de mijloacele
cu care se realizează aceste mișcări, adaptate în general la necesitățile tehnologice ale fluxului
de lucru în care este integrată macaraua
 CAPITOLUL III-TRANSPORTUL MĂRFURILOR

Sisteme de asigurare a mărfurilor în timpul transportului

Activitățile de manipulare ridică într-o măsură mai mare sau mai mică costul total al
transporturilor. În vederea eficientizării procesului de transport în general și a activităților de
manipulare în special, se poate acționa în două moduri:
 eliminarea manipulărilor inutile;
 mărirea volumului de marfă manipulată.
Primul mod tine de optimizarea organizării, coordonării, conducerii și controlului
manipulării.
Al doilea mod se realizează prin gruparea mărfurilor într-o unitate de încărcătură.
Mijloacele de grupaj reprezintă dispozitivele și echipamentele utilizate la formarea unității
de încărcătură. Ele se împart în două categorii:
 dispozitive suport pentru mărfuri;
 echipamente de arimare pe suport a mărfurilor.
Dispozitivele suport sunt:
 de forme și dimensiuni prestabilite;
 în general standardizate;
 în general refolosibile;
 apte a fi manipulate cu mijloace manuale și / sau mecanizate de manipulare;
 capabile de a cuprinde și a purta o anumită cantitate de mărfuri.
În tehnologia modernă de transport de întâlnesc două categorii de dispozitive suport
standardizate: pălitul și containerul, dar se utilizează și alte categorii de dispozitive, în general
nestandardizate (diferite tipuri de cutii și lăzi).

Fig.10. Chingi

Tehnologiile de grupare a mărfurilor cele mai utilizate sunt:

 pachetizarea;
 paletizarea;
 containerizarea.
Aceste tehnologii permit transportul în masă a mărfurilor, cu toate modurile, cu costuri
minime și timpi reduși pentru operațiile de transbordare, încărcare și descărcare.

Fig.11.Silinguri

Pentru pachetizare se utilizează în general următoarele elemente de fixare:

 slanguri
Există și situații în care se procedează la pachetizarea specială. Acest sistem necesită
elemente speciale de prindere și imobilizare cum ar fi: scânduri marginale, de distanțare, rigle,
elemente metalice de legătură, poliester, folii, benzi etc.

Fig.12.Paletizarea
Paletizarea reprezintă gruparea mai multor unități de marfă, ambalate sau nu, pe un
singur suport numit palet sau paletă.

Fig.13. Paleți

Paletul este platformă de încărcare, cu sau fără pereţi, cadre sau montanţi, formată
din două plăci unite între ele prin antretoaze,

.Fig.14.Containere

Containerizarea și transcontainerizarea constau în gruparea mărfurilor într-o construcție

cu caracter permanent numită container.

Fig.15.Container

Containerul este un mijloc de grupaj, având o construcție cu caracter permanent,

suficient de rezistentă, care permite o utilizare repetată, fără refacerea pe parcurs a
încărcăturii, având un volum interior minim de 1m2.
Containerele pot fi clasificate după mai multe criterii:
1. După capacitatea de încărcare
 container mic (cu volum interior util de 1-3 m2)
 container mijlociu (cu volum interior util de 3-7 m2)
 container mare (cu volum interior util mai mare de 7 m2)
 transcontainer (cu masă brută maximă cuprinsă între 10 și 30t)
2. După destinație:
 containere de uz general (universale), care servesc la transportul unei game largi de mărfuri și
nu comportă nici un fel de amenajări speciale;
 containere speciale individuale, destinate depozitării și transportului unui singur fel de produs,
cu proprietăți fizice și chimice, condiții de transport și de manipulare deosebite (gaze lichefiate,
acizi industriali etc.)
 containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt prevăzuți cu podea,
acoperiș și pereți termoizolanți, astfel încât să fie evitat schimbul de căldură între interior și
exterior; sunt destinate transportului mărfurilor ușor alterabile;
 containere cisternă (rezervor), pentru transportul fluidelor
3. După modul de transport, categoria de mărfuri transportate și caracteristicile fizice ale
containerelor, acestea pot fi:
 de suprafață, folosite de mijloacele de transport rutiere, feroviare și navale;
 pentru transporturile aeriene, care au dispozitive compatibile cu sistemul de prindere instalat pe
aeronave, precum și o
 structură a bazei de formă plană care permite manipularea pe căi cu role; foarte utilizat este
containerul de tip „iglu”
 după felul construcției: containere acoperite sau descoperite (cu prelată, fără prelată sau cu
acoperiș rabatabil)
 după materialul folosit: containere din metal, mase plastice, lemn etc.
4. Transcontainerizarea are următoarele avantaje:
 permite depozitarea pe verticală sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea spațiilor de
depozitare;
 economisește formele importante de investiții prin faptul că nu necesită spații de depozitare;
reduce cheltuielile cu manipularea și depozitarea mărfurilor;
 Autovehicule pentru transportul de mărfuri
Principalele elemente constitutive ale transportului rutier sunt vehiculul, calea de rulare si
instalațiile de semnalizare și dirijare. Autovehiculul poate fi construit și pentru terenuri
neamenajate și care nu au prevăzute instalații de dirijare și semnalizare, și în acest caz el poate
fi considerat ca singurul constituent al transportului rutier.
Autovehiculele se realizează în prezent într-o multitudine de variante constructive,
determinate atât de funcția pe care trebuie să o îndeplinească cât și de particularitățile pe care
le imprima firmele constructoare.
Cu toate acestea, la orice autovehicul se pot distinge câteva elemente componente
similare, prezentate în figura 3.1, care în ansamblul lor definesc însăși noțiunea de
autovehicul.
 Fig.16. Elementele constitutive ale autovehiculului

Acestea sunt: structura portanta 1; puntea față 2; puntea față 3; motorul 4; organele de
transmisie 5; suspensia 6 instalația de frânare (aceasta din urmă nu este reprezentată în figură).
Structura portantă, cunoscută și sub numele de șasiu, îndeplinește următoarele funcții:
constituie corpul la care se atașează punțile față și spate;
constituie corpul pe care se montează motorul și la care se atașează organele de transmisie a
cuplului motor la puntea motoare;
constituie structura de rezistență pentru structura autovehiculului, în care se înmagazinează
sarcina utila (mărfurile și călătorii).
În unele construcții, în vederea micșorării greutății moarte și a consumului de metal
structura portantă și suprastructura se contopesc mai mult sau mai puțin. În acest sens, se
deosebesc autovehicule cu șasiu (majoritatea construcțiilor), autovehicule cu structura semi
portantă (de obicei la autobuze) și autovehicule cu structura auto portantă (de obicei la
autoturisme).
Roțile pot fi simple sau jumelaje. Puntea de direcție are întotdeauna o roată simple pe
fiecare parte. Punțile motoare, altele decât cele care îndeplinesc și funcția de direcționare, pot
fi cu roți simple, la autovehiculele ușoare, sau cu roți jumelaje, adică cu câte doua anvelope pe
ambele pârți. În practică se utilizează o simbolizare a formulei roților vehiculului, care indica
numărul total al roților, din care câte sunt roți motoare, fără precizarea modului de compunere
a roților (cu una sau doua anvelope). De exemplu, simbolul 4x2 arată că vehiculul are 4 roți
dintre care 2 sunt roți motoare, simbolul 4x4 arata că vehiculul are 4 roți și toate cele4 sunt
roți motoare.
Motorul îndeplinește funcția de transformare a energiei necesare pentru locomoție în
energie mecanică. Noțiunea de autovehicul (vehicul autonom) include capacitate vehiculului
de a funcționa o perioadă oarecare de timp, independent de sursele de energie exterioare.
Astfel autovehiculul trebuie să poarte cu el o anumită cantitate de energie. În majoritatea
cazurilor, energia este înmagazinată sub forma energiei chimice, cuprinsă în carburanții,
benzină sau motorină. Motorul transformă energia chimică a carburantului în energie termică,
iar apoi pe aceasta in energie mecanică.
Organele de transmisie au funcția principală de a transmite cuplul dezvoltat de către
motor la puntea motoare. Acestea mai îndeplinesc și alte două funcții importante: modificarea
valorii cuplului dezvoltat de către motor si cuplarea si decuplarea motorului de la organele de
transmisie (aceasta ultima funcție este îndeplinit de către mecanismul numit ambreiaj).
Suspensia îndeplinește rolul de înmagazinare temporara a energiei cinetice transmisă
autovehiculului dinspre drum, datorită asperităților (denivelărilor) acestuia și eliberării
temporizate a energiei spre partea suspendată a autovehiculului. În felul acesta oscilațiile
verticale ale autovehiculului sunt mult atenuate.
Instalațiile de frânare care pot fi mecanice, hidraulice sau pneumatice.
 Clasificarea autovehiculelor se poate face după mai multe criterii: destinație, felul
motorului, formula roților etc. O primă clasificare, după destinație, poate împărți
autovehiculele în: pentru călători și pentru marfă.
Din punct de vedere al modului de construire se pot evidenția autovehicule cu șasiu
simplu (cazul reprezentat în figura 3.1) și cu șasiu articulat detașabil. Acestea din urmă se
numesc autovehicule cu semiremorcă. Ele se compun așa cum se poate observa în figura 3.2,
din autotractorul 1 și semiremorca 2. Semiremorca se sprijină pe șaua 3 a autotractorului care
permite rotirea în plan orizontal a semiremorcii, în jurul pivotului 4. Autotractorul se realizează
ca un derivat al autoșasiului camionului de uz general, prin scurtarea lonjeroanelor șasiului.

Fig.17 Autovehicul cu șasiu articulat

În transporturile auto se utilizează deseori tehnica atașării unei remorci la
autocamioanele de uz general.

Fig.18 Autotren
Din punctul de vedere al sarcinii utile, autovehiculele se împart în mai multe clase:
până la 1,5t, între 3...5t, 5...8t, 8...12t și mai mari.
Sub aspectul destinației, autovehiculele se împart în funcție de felul mărfii care se
transportă, pentru care caroseria (cutia) se amenajează în mod corespunzător. Între acestea pot
fi amintite camioanele ladă (pentru transportul mărfurilor generale), autodubele, amenajate
pentru transportul confecțiilor, mobilei etc., autodube izoterme, frigorifice și refrigerente
pentru mărfuri perisabile și cisterne.

Fig.19 Autovehicul cisternă

Din punctul de vedere al mecanizării operațiilor de încărcare-descărcare, principala
clasificare este aceea a împărțirii în autovehicule cu suprastructură fixă și suprastructură
basculabilă.

Fig.20 Basculantă
La camioanele cu cutie fixă, de tip platformă sau ladă, operațiile de încărcare-
descărcare pot fi mecanizate prin instalarea unei macarale hidraulice, care în timpul mersului
se strânge.
Un alt dispozitiv de mecanizare des folosit la autovehiculele ladă sau autodube este
oblonul ridicător. Acesta este antrenat hidraulic, iar cinematica lui este astfel concepută încât
de la sol până la înălțimea platformei autovehiculului, oblonul se deplasează pe verticală,
rămânând paralel cu solul, iar apoi efectuează o mișcare de rabatare, până ajunge în poziție
verticală, închizând cutia autovehiculului.
Ambalajul:
-acesta este tot o marfă. El se obține în întreprinderi speciale, din materii prime diferite, în
forme, mărimi și culori variate, în funcție de produsul ambalat.
-ambalajul are influență pozitivă asupra produsului atunci când întrunește următoarele
condiții:
 este bine construit ca să poată asigura integritatea produsului;
 este neutru față de produsul ambalat;
 corespunde din punct de vedere igienica-sanitar;
 are însușiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate să
stimuleze vânzarea produsului;
 este ușor de manipulat.
Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat și de a
contribui la menținerea calității acestuia pe toata perioada folosirii lui.
Palete:
Articolele individuale cântărind peste 70 Kg trebuie paletizate pentru o mai mare
stabilitate si protecție a mărfurilor.

Fig.21 Palete
Palete reprezintă o platformă joasă confecționată din lemn, plastic, metal sau o
combinație a acestor materiale care poate fi ridicata pentru a permite manipularea cu un
forklift sau cric.
Paleți din carton ondulat:
Multe companii se orientează în prezent pentru ambalare către paleții din carton
ondulat deoarece acestea sunt acceptate pentru transportul aerian și pot fi la fel de eficiente
capaleții din lemn. În multe cazuri, paleții din carton ondulat sunt mai ușoare și mai simplu de
reciclat. Totuși, paleții din carton ondulat sunt susceptibile de a pierde din rezistență când
sunt expuși la umezeală, în cazul în care nu sunt special fabricați din carton dublat cu
materiale rezistente la apă, acest tip de ambalaj fiind necesar în cele mai multe cazuri.
La încărcarea cutiilor într-un palet, cea mai indicată metodă este ordonarea cutiile
una deasupra celeilalte.
Lăzile:
Prin lăzi se înțeleg ambalaje închise din toate pârțile, confecționate din scânduri, din
placaj, din material plastic, din metal sau din combinații de materiale de exemplu: lemn/carton
ondulat.
Pentru a preveni pagubele la alte mărfuri, trebuie ca balamalele, închizătorile,
mijloacele de apucare și altele, pe cât posibil, să fie încadrate, iar cuiele și șuruburile să nu
iasă.
Benzile de balotare de oțel și din material plastic asigură o îmbunătățire substanțială a
rezistenței unei lăzi. Lăzile grele trebuie să fie prevăzute, pe suprafață de așezare, cu traverse
de lemn care să permită manipularea cu ajutorul stivuitoarelor. Șipcile de întărire a fundului și
a capacului vor fi fixate cu dispozitive de întrepătrundere adecvate pentru a asigura o bună
stabilitate a lăzilor stivuite.
Lăzile sunt indicate pentru ambalarea mărfurilor grele sau fragile. Eficacitatea
ambalajului nu depinde numai de soliditatea lăzii, dar în aceeași măsură și de atenția care este
acordată ambalării din interior (asigurare, împănare).

Fig.21 – Model de lada

Ambalajul exterior înconjoară mărfurile cu un strat protector. Astfel de ambalaje pot fi
extrem de variate, în funcție de necesitățile clientului

Fig.22-Cutii
Cutiile care nu sunt umplute la capacitate se vor sfărâma sub greutatea celorlalte cutii
din palet. O cutie poate susține de 4 până la 5 ori propria greutate. Spațiile goale din cutii vor
reduce rezistența la suprapunere și pot conduce la deteriorări, precum și la instabilitatea
paletului. Înainte de a închide și sigila cutiile, asigurați-vă că toate spațiile goale au fost
umplute cu material de umplere corespunzător, cum ar fi polistiren expandat, carton ondulat,
etc.

CAPITOLUL IV – NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind prevederi de

securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activitățile de exploatare a
autovehiculelor.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente în cadrul acestor activități, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant- sarcina de muncă- mijloace de producție- mediu de muncă).
Se aplică persoanelor juridice precum și persoanelor fizice care utilizează în activitatea
de exploatare mijloace auto.
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor Generale de
Protecție a Muncii și, selectiv, cu prevederile Regulamentului pentru aplicarea Decretului
328/1966 privind circulația pe drumurile publice și pentru stabilirea și sancționarea
contravențiilor în acest sector, cu modificările ulterioare si ale condițiilor tehnice pentru
vehicule rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România, nr. 158 /
17.04.1994 ale Ministerului Transporturilor si nr. 380 / 18.04.1994 ale Ministerului de Interne.
Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma
autovehiculelor, precum și respectarea tonajului și gabaritului.
Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă
și în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice plecarea în cursă dacă acesta
constată ca încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Așezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor
în timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de așezare și de ancorare a încărcăturii
revine unității la care se face încărcarea. Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului
daca aceasta nu îndeplinește condițiile de tonaj și/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate
din lăzi, butoaie, cutii sau colete, se interzice să se lase locuri goale între acestea. La nevoie,
între rânduri se vor pune chituci sau șipci de lemn.
La transportul pieselor și materialelor cilindrice, cu volum și greutate mare, acestea se
vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma caroseriei. Când rămân spații
pe platforma caroseriei, se va asigura încărcătura împotriva deplasării.
În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreuna cu încărcătura numai
încărcătorii sau însoțitorii mărfurilor prevăzuți în foaia de parcurs, cu obligația să nu
călătorească deasupra încărcăturii sau în picioare și să nu fumeze. Pentru transportul lor se
amenajează un spațiu prevăzut cu bancă fixată rigid de platformă, în partea din spate a
caroseriei.
Este interzis să se transporte persoane pe părțile laterale ale caroseriei, în picioare, în
caroserie, pe scări, precum si în remorci, sau deasupra încărcăturii.
Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se
află în stare de ebrietate.
Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Se interzice accesul la locul de încărcare - descărcare al autovehiculelor, persoanelor
care nu au nici o atribuție la aceste operații.
Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcuta încât conducătorul auto să
aibă vizibilitatea necesară în mers si posibilitatea supravegherii parcursului.
La încărcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor, se vor
respecta următoarele măsuri:
a) încărcarea se va face dinspre părțile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din
spate;
b) încărcătura va fi așezată pe platformă cât mai încet posibil pentru a se evita șocurile,
avariile/accidentele.
c) conducătorul auto nu va permite staționarea de persoane pe platforma autovehiculului, în
cabină/scări.
d) conducătorul autovehiculului (camion, basculantă, tractor etc.) va părăsi cabina și se va
îndepărta de zona de acțiune a macaralei sau a excavatorului; prin excepție, la încărcarea cu
excavatorul a autovehiculelor prevăzute cu apărătoare de cabină, se admite prezența în
cabină a conducătorului auto. În cazul încărcării mărfurilor care depășesc gabaritul este
interzisă prezența conducătorului auto în cabină, indiferent de mijloacele de încărcare
utilizate și de capacitatea autovehiculului.
 Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul
încărcării sau descărcării acestuia.
Mărfurile care ar putea să se împrăștie în timpul transportului trebuie să fie ambalate și
acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu
trebuie să permită scurgerea mărfii.
În funcție de felul și dimensiunile mărfii transportate, precum și de lungimea
autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu ușurință și fără
pericol de accidentare, la locurile de încărcare - descărcare, beneficiarul transportului trebuie să
asigure spații corespunzătoare.
Mărfuri grele și voluminoase
Autovehiculele și remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăși gabaritul admis
și greutatea pe osie prevăzute de Regulamentul pentru aplicarea Decretului 328/1966.
Dacă încărcătura autovehiculelor depășește gabaritul admis pentru circulație pe
drumurile publice, transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor Ministerului de
Interne și Regia Autonomă a Drumurilor. În această situație transportul se va efectua în
condițiile prevăzute de Regulamentul privind circulația pe drumurile publice (circulația
autovehiculelor cu gabarite și tonaje depășite).
Mărfurile ambalate pot depăși înălțimea obloanelor, cu condiția de a fi asigurate prin
legare pentru a nu cădea în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în așa fel încât ambalajul să
nu aibă muchii tăioase care, în parcurs, să poată produce tăierea (roaderea) legăturilor sau
desfacerea acestora.
Operațiile de încărcare și descărcare a pieselor grele și voluminoase în și din
autovehicule se vor face cu ajutorul instalațiilor de ridicat.
Manipularea greutăților mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive
speciale de ridicat, omologate.
Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie să fie
netedă și rezistentă.
Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafețe nivelate și consolidate.
La încărcarea și descărcarea mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate se vor
folosi trolii. În aceste cazuri lucrătorii vor păstra o distanță corespunzătoare față de mărfurile
cese încarcă - descarcă.
Obiecte cu lungime mare;
Încărcătura de transportat nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de transport. În
cazul materialelor lungi, acestea nu trebuia să atingă solul în timpul mersului.
Dacă încărcătura depășește în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului,
aceasta va fi semnalizată, ziua cu steguleț roșu în spate și cu stegulețe albe în față, iar noaptea
cu lumina roșie, care va fi fixată în partea din spate a încărcăturii și lumini albe în față.
Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se poate face cu
macaraua) se va face pe plan înclinat, pe șine sau pe grinzi care vor fi fixate la capătul inferior
(pe pământ) cu pene.
Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu trolii.
Deplasare obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor.
Operația de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va
începe numai după verificarea stabilității încărcăturii pe platformă. Descărcarea se va face
succesiv, începând cu rândul superior.
Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate:
 Încărcarea și descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate în și din
autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară a stivei la descărcare și
invers la încărcare.
Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după ce acestea
au fost verificate să nu aibă cuie sau capete de balot ieșite, care ar putea produce tăieturi.
Lăzile cu geamuri se vor încărca și descărca de pe autovehicule numai cu ajutorul
instalaților de ridicat. Se vor folosi numai autovehicule dotate cu instalații de ridicat.
Încărcarea și descărcarea butoaielor în și din autovehicule se vor face prin rostogolire pe
plan înclinat sau prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculelor.
Mărfurile încărcate pe paleți trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii deplasării
sau răsturnării.
Paleții trebuie așezați în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre cabina
mijlocului de transport.
Paleții de dimensiuni mici vor fi stivuiți în caroserie, între țesut. Materiale în vrac;
La încărcarea si descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în și din autovehicule se
va evita staționarea lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în
apropierea locului respectiv.
Se interzice transportul În vrac al materialelor toxice.
Încărcarea - descărcarea bitumului în vrac și a produselor care conțin bitum, a
materialelor cu acțiune fotosensibilizată sau fotoalergizantă, precum și a acelora care au acțiune
cancerigenă asupra organismului, se vor face pe timpul nopții. În mod excepțional aceste
operații pot fi efectuate și în zilele fără soare (cu nori ) sau în spații acoperite.
Se interzice încărcarea în autovehicule a cerealelor neaerisite.
În timpul operațiilor de încărcare mecanizată a materialelor în vrac cu ajutorul benzilor
transportoare, graiferelor etc., lucrătorii nu vor staționa în raza de acțiune a acestora sau în zona
de propagare a prafului.
La încărcarea- descărcarea minereurilor, agregatelor de balastieră, carieră etc. Le este
interzis lucrătorilor să se urce în caroseria autovehiculelor sau în bena autobasculantelor pentru
a trage materialele în jos cu diferite unelte.
 BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Băşanu, M. Pricop – Managementul aprovizionării şi desfacerii, Ed. Economică, 1996

2. John L. Gattorna – Managementul logisticii şi distribuţiei, Ed. Teora, 1999
3. Dumitru Patriche – Economie comercială, Institutul Naţional “Virgil Madgearu”, Bucureşti,
1993
4. A.L. Ristea, Th. Purcărea, C. Tudose – Distribuția mărfurilor, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1996
5. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/transporturi/incarcarea-descarcarea-si-
transportul-marfurilor-246892.html
6. https://pdfslide.tips/documents/incarcarea-descarcarea-si-transportul-marfurilor.html
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Transport
8. Frontul de încărcare / descărcare
9. https://www.google.com/search?q=%EF%83%98%09Frontul+de+%C3%AEnc%C4%
83rcare+/+desc%C4%83rcare+autovehicule&tbm=isch&hl=ro&chips=q:frontul+de+%
C3%AEnc%C4%83rcare+desc%C4%83rcare+autovehicule,online_chips:transportul+r
utier&sa=X&ved=2ahUKEwiT67yJyNzsAhUDtaQKHfIGBFwQ4lYoBHoECAEQGQ
&biw=1349&bih=657 - imgrc=Li7XZo7mNIxCIM&imgdii=b-
QSLESE01TrGM