• 35 -

Colecţia de poezii intitulată Mărgăritărele cuprinde și unele poe-

zii ocazionale și așa zise poezii scrise pe albumuri, de care vorbitorul n'a
amintit nimic. (Grigorescu G. Dumitru, cl. VII B).
Răspunsul vorbitorului
1. Nu trebuia să fac împărțirea și enumerarea poeziilor. Răspuns :
tocmai că se simtea nevoia de a înșira producţiunile, deoarece ele erau
împărțite în șase grupe și era necesar, deci, să arăt în fiecare grupă ce
lucrări intrau.
2. Nu trebuia să consacru un capitol întreg influenţelor străine.
Deoarece ele erau destul de însemnate și ca număr și ca adâncime,
cred că era necesar aceasta.
3. Trebuia să spun că Alecsandri a reluat în proză. Muntele de foc.
- Dar nu a fost vorba să tratăm proza lui Alecsandri.
4. S'a spus că nu am făcut istoria evenimentelor din timpul lui
Alecsandri.
Nu aceasta a fost tema compunerii. Cel mult trebuia să dau epoca
de formație a poeziilor.
5. Cei care au făcut critica au vorbit mai mult despre defectele poeziei
lui Alecsandri, decât despre defectele lucrării expuse.
Privire generală și completări
D-1 profesor I. M. Rașcu ţine să pue la punct unele afirmaţii discu-
tabile. S'a vorbit de optimismul lui Gr. Alexandrescu. Poate acest termen
nu califică precis temperamentul acestui poet, cu firea complexă și cu va-
riate aspecte sufleteşti. D-1 I. Găvănescul întrebuințase, pe vremuri, for-
mula ,,meliorist“, care - deși fericită ca sens - n'a prins, din cauza
sonorității prea exotice a cuvântului. Nu e oportună constatarea, făcută de
vorbitor, relativ la observaţiile elevilor, anume că ele s'au redus mai mult
la critica lui Alecsandri, decât a propriei sale lucrări. Rostul ,,criticii“ fă-
cută de cei prezenţi nu e de a găsi cu orice preț defecte lucrării cetite. Ele-
vii auditori pot scoate în evidență și părțile mulțumitoare ale disertațiilor
și mai ales pot aduce rezultatul analizelor proprii și al studiului personal
asupra operei ce se discută, pe care cu toţii sunt chemaţi să o cetească în
prealabil. Ca ,studiu personal“, suntem în drept să considerăm cunoștin-
țele culese de elevi din orice sursă serioasă, dacă însă ele au fost asimi-
late și dacă, bineînțeles, corespund propriei convingeri. Greșește vorbitorul
când susţine că nu era tema lui să facă istoricul compunerilor poetice ale
lui Alecsandri, din această colecție - în legătură cu o părere ce s’a re-
zumat aici. A schița împrejurările care au dat naștere unei inspirații, mai
ales când ea e o poezie patriotică sau cu subiect de actualitate, este un lucru
extrem de folositor pentru completarea cadrului unei creații. S'a afirmat,
ca răspuns unei observaţii, că nu sunt cazuri de ritm greșit în această co-
lecție. Dacă ar fi numai exemplul următor: ,,Adio, oh niciodată / N'am
crezut că pe pământ...", și încă nu am fi îndreptățiți să subliniem susţi-
nerea de mai sus. Autorul disertației și-a apărat cu dibăcie alte puncte
de vedere, în lucrarea sa, care prezintă defectul de a fi prea scurtă, în
sensul că s’a redus expunerea la aspectul unui rezumat, nepomenindu-se

- 36 -

decât în treacăt de unele chestiuni ce reclamau desvoltare largă. „Nici

Italia nu-l lasă indiferent (pe Alecsandri)". Cam puţin despre poeziile
din ciclul Italiei. Lucrarea se prezintă, astfel, mai mult ca un schelet,
ca o schemă, ale cărei puncte ar putea alimenta o eventuală tratare mai
amplă. Cum vieața lui Alecsandri nu se studiază aparte în şirul diserta-
țiilor noastre despre acest scriitor, e potrivit să se amintească evenimen-
tele din existenţa poetului, cu prilejul studiului unor poezii, care apar
într'o lumină și mai vie, când le explicăm geneza. In felul acesta s'ar fi
găsit un element util de sudare a părților componente ale lucrării.
Lectura temei a fost mult mai mulţumitoare de această dată, iar planul
logic și bine conturat -- a fost întocmit cu grijă.
..Mărgăritărele“ ! Lucru extrem de curios: un volum cu un titlu ase-
mănător cu al celui precedent. Mărgăritărele sunt lăcrămioare. Alecsan-
dri o recunoaște. Și acest titlu are o semnificație mai largă decât pare. El
amintește, prin sonoritatea lui, numele unei fiinţe care după Elena Negri
- exaltase sufletul și imaginația poetului în grad destul de intens, într'o
anumită epocă a vieţii sale. Fazele acestui nou „roman“ se pot urmări din
,,datele colecției prezente, coroborate cu cele aflătoare în nuvela Mărgă-
rita. In colecția precedentă, 8 Mart era ziua pe care se ațintise privirile
cântărețului. Acum e 1 Mai: „Acea zi mult frumoasă, cea zi de neuitare".
Această zi ,,din suvenirul nostru în veci nu va apune, / căci ea a fost hota-
rul trecutului amar'.. Probabil că e vorba de trecutul ulterior pierderei pri.
mei iubite. Sinceritatea lui Alecsandri nu poate fi discutată, dar natura
omenească se obişnuește cu durerile și atunci... caută mereu alte prilejuri
de a suferi.
In Mărgăritărele găsim și poezii patriotice. Increderea în menirea mă-
reață a neamului nostru — idee scumpă și predilectă scriitorilor naționa-
liști din veacul al XIX-a, al căror reprezentant de frunte a fost N. Băl-
cescu – o găsim în Anul 1855 și Alecsandri nu rezistă de a o pune, mai
târziu, până și în gura lui Despot-Vodă, care vorbea de menirea ,,înaltă și
providenţială" a Moldovei. „Venit-am și am învins“ (din Sentinela ro-
mană): un fel de „Veni, vidi, vici", este încă o afirmare de mândrie
patriotică, întocmai ca și acel popular „Românul nu piere, din aceeași
poezie ,culminând în versurile: „Şi barbarii toți grămadă / Morţii crude
se dau pradă", ceea ce ne amintește întrucâtva tablourile patriotice cu
scene de războaie, în care duşmanii sunt, fără excepție, culcați la pământ.
De aici la versul: ,,Că-s Român cu șapte vieți“, nu e decât un pas. Aceeași
specie de patriotism sonor și evidenţiat întâlnim și în Banul Mărăcine.
Legenda fusese - probabil - pusă în circulaţie de Vaillant. (Cf. Ch.
Drouhet, articole în Convorbiri literare, 1924, pp. 521 și 846). In La Revue
de l’Orient, (1844, V, pp. 213—221, mai întâi (Tendance politique des
Moldo-Valaques manifestée par leur littérature) și numai mai în urmă în
La Romanie (3 vol. Paris, Bertrand, 1845, I, 151, 393) şi în Poésies de la
langue d'or (Paris 1851, în dedicaţia cărţii), Vaillant se ocupă, între altele,
de cel mai mic copil al boerului Marracini (sic), marchiz sau baron de
Craiova, din satul ,,Marracini, près Buzéo (?), en Valaquie", reproducând
din Ronsard versurile care au provocat discuția în legătură cu originea
Dragilor, pentru cei ce ați primit pagini de reeditat, poate nu m-am făcut prea bine înțeles:
trebuie să descărcați draft-ul Word și să lucrați pe el pe PC-ul vostru
draft-ul Word conține deja toate formatările (A4, Times New Roman, 12, spațiere 1, aliniere
Justify și marginile)
după ce reeditați în Word pe PC-ul vostru încărcați textul pe site-ul de care v-am zis în vederea
adăugării diacriticelor acolo unde lipsesc
în final, încărcați Word-ul în tema de pe Classroom
!Nu trimiteți documente Google Docs din drive! (dacă ați făcut așa, ștergeți tema și încărcați cum
v-am zis, vă rog)

Între timp, pentru cei care au intrat și nu au primit niciun assignment: să știți că momentan toate
paginile și-au găsit un editor. Dacă vor fi probleme, vom apela și la voi, ca metodă de backup,
da? Stay tuned!

Bine ați venit, dragi șincaiști! 🥰

Ne bucurăm foarte mult că ai ales să te implici în această activitate culturală atât de importantă
pentru liceul nostru! Ca să ai mai multe date despre cum vom lucra, lucrurile stau în felul
următor:
în arhiva liceului a fost găsit un exemplar unic al unui volum de critică literară (numit „32
OPERE DIN LITERATURA ROMÂNĂ. ANALIZE LITERARE (REZUMATE, COMENTARII,
DISCUȚII, APRECIERI)”) redactat chiar de elevii liceului, alături de profesorii de la acea vreme
mai jos aveți coperta volumului, ca să vedeți despre ce este vorba; acesta are 90 de ani
provocarea noastră este să reedităm această carte și să-i refacem paginile integral, în Word
Știu că poate suna copleșitor, dar formatul cărții se apropie de A5, iar aici sunt zeci de elevi
dornici să ne ajute, așa că nu vă panicați! Ne vom drămui munca în mod eficient!

SĂ INTRĂM ÎN SPECIFICITĂȚILE TEHNICE:

1. Mai jos aveți atașat un document Word. Acesta este draft-ul în care veți lucra! Așadar, am
marea rugăminte ca de fiecare dată când veți edita să îl descărcați și să îl denumiți așa cum
trebuie (de exemplu: Paginile 19,20_Popescu_Gigel-Marin_9F). Vă încurajez să vă scrieți datele
personale foarte bine, altfel nu vă vom putea da creditele:)

2. Periodic, voi pune aici (în flux) mai multe poze cu paginile volumului, alături de o listă cu
numele voastre, unde voi preciza numărul paginilor pe care trebuie să le editați. Este foarte
important să respectați paginile menționate în listă!

3. Toată lumea va avea de editat câte 2 pagini timp de 3 zile. După 3 zile, voi încărca o altă listă
cu următoarele pagini. Makes sense, doesn't it?

Cum trebuie voi să editați?

4. Când veți accesa fiecare poză din flux dați click pe ⋮ din colț ➝ Detalii ➝ Descriere, iar de
acolo veți lua textul paginii, transpus deja din imagine în cuvinte editabile

5. Copiați textul din descrierea imaginii în draft-ul Word pe care deja îl aveți folosind opțiunea
Keep Text Only! Această opțiune de copiere a textului este extrem de importantă!!!
6. Editarea propriu-zisă: verificați corectitudinea cuvintelor (acestea ar fi putut să fie scrise greșit
când au fost transpuse din poză în text), adăugați diacriticele peste tot, ștergeți spațiile apărute în
plus, adăugați alineate, formatați textul cu bold sau italics acolo unde este nevoie și centrați
versurile poeziilor, exact ca în poză. Practic, documentul Word trebuie să reprezinte o copie
fidelă a pozei paginii din carte

7. După ce finalizați ambele pagini de editat, vă sugerez să confruntați textul din Word cu acest
site: https://diacritice.opa.ro/?fbclid=IwAR14TUsFnXieINTZvneOXjlEL9CGVYKYLOdtsFAi-
FrIz0nM44RMXgad_vU, el vă poate arăta pe unde ar mai putea fi puse diacritice, în caz că ceva
tocmai v-a scăpat. Dacă sunteți de părere că unele diacritice sugerate de site nu își au locul,
atunci nu le puneți!

8. Munca vă va fi evaluată periodic, pentru a urmări dacă editarea voastră este de înaltă calitate,
la fel ca aspirațiile republicării unei astfel de lucrări culturale! Vă rugăm foarte mult să fiți serioși
și să urmăriți pașii prezentați mai sus întocmai!

*Pentru orice neclaritate vă invit să scrieți în comentarii. Vă voi răspunde cu drag!

ați venit!” 🥰
Editarea propriu-zisă va începe de marți! Așadar, „cât suntem încă pe pace, noi vă spunem: Bine

Coordonatorii,
prof. Valeriu ȘOFRONIE & Eduard NEDELESCU