UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Program de studii: Contabilitate si Informatica de Gestiune
Disciplina: AUDIT INTERN

STUDENT
Ghita Georgiana Mariuca

Tema nr 3

Răspundeți la întrebările din Testele de evaluare de la sfârșitul unităților de învățare 1-10.

Unitatea de învățare 1:

1. Ce reprezintă guvernanța corporativă în viziunea Institutului Internațional al

Auditorilor Interni?
2. Cum poate fi administrată o societate pe acțiuni, în România, potrivit Legii nr.
31/1990 privind societățile?
3. Cum sunt desemnați/numiți administratorii care alcătuiesc Consiliul de
administrație al unei societăți?
4. Care sunt competențele pe care consiliul de administrație nu le poate delega
directorilor?
5. În cazul societăților pe acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei
16 obligații legale de auditare financiară, delegarea conducerii societății este
obligatorie?
6. Directorii unei societăți administrate în sistem unitar întocmesc anumite
informări/rapoarte, cui sunt adresate, cu ce frecvență sunt întocmite și ce date
conțin?
7. Cum este numit consiliul de supraveghere într-o societate administrată în sistem
dualist?
8. Cui revine conducerea unei societăți pe acțiuni administrată în sistem dualist?
9. Care este numărul minim al membrilor directoratului, în cazul societăților pe
acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de
auditare și sunt administrate în sistem dualist?
10. Care sunt principalele atribuții ale consiliului de supraveghere?

Unitatea de învățare 2:

1. Care sunt entitățile economice obligate să organizeze activitatea de audit intern

conform prevederilor OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare?
2. Ce reprezintă scepticismul profesional?
3. Dați 3 exemple de etape ale procesului de audit în care scepticismul profesional este
relevant şi necesar.
4. Ce reprezintă raționamentul profesional și care este necesitatea sa?
Unitatea de învățare 3:

1. Care este relația dintre auditorii interni și structura de guvernanță la societățile

administrate în sistem unitar?
2. Care este relația dintre auditorii interni și structura de guvernanță la societățile
administrate în sistem dualist?
3. Care sunt atribuțiile comitetului de audit?
4. Câți membri ai comitetului de audit trebuie să dețină experiență relevantă în
aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar?
5. Controlul intern este obligatoriu? Pentru ce tipuri de entități?
6. Ce reprezintă controlul conform IPPF?
7. Care este rolul auditorilor interni în ceea ce privește controlul?
8. Cine este responsabil pentru organizarea controlului intern la nivel de entitate
economică?
9. Care este cadrul de reglementare al controlului intern la nivelul entităților publice?
10. Unde se menționează necesitatea existenței controlului intern pentru societățile cu
capital privat?

Unitatea de învățare 4:

1. Ce reprezintă Standardele Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului

Intern?
2. Cum se clasifică Standardele Internaţionale pentru Practica Profesională a
Auditului Intern?
3. Ce descriu Standardele de calificare?
4. Ce descriu Standardele de performanță?
5. Ce presupune planificarea misiunii potrivit Standardului 2200?

Unitatea de învățare 5:

1. Care sunt principiile fundamentale enunțate în Codul de etică emis de Institutul

Auditorilor Interni?
2. Care sunt regulile de conduită enunțate în Codul de etică ce trebuie aplicate de
auditorii interni pentru a respecta principiile fundamentale?

Unitatea de învățare 6:

1. Ce reprezintă Carta de audit intern?

2. Cine este responsabil de elaborarea Cartei de audit intern?
3. Care este structura minimală a Cartei de audit intern?
4. Cine trebuie să aprobe Carta de audit intern?
5. Ce presupune neaprobarea Cartei de audit intern?
Unitatea de învățare 7:

1. Ce reprezintă planul stategic sau multianual?

2. Care sunt criteriile de includere a misiunilor de audit în planul strategic multianual?
3. Ce reprezinta planul anual de audit intern?
4. Care sunt etapele planificării activităţii de audit intern ?
5. Care este documentul în baza căruia se desfășoară misiunile de audit intern anuale?
Cine aprobă acest document?
6. Pe parcursul anului, coordonatorul activităţii de audit intern poate modifica planul
anual? În ce condiții?
7. Care este documentul ce însoțește proiectul planului anual de audit intern în format
tabelar? 8. Ce informații cuprinde documentul care însoțește proiectul planului anual de
audit în format tabelar?
9. Care este diferența dintre planul stategic și planul anual de audit intern?
10. Care este rolul managementului în elaboarea și aplicarea planului de audit intern?

Unitatea de învățare 8:

1. Care sunt criteriile pentru aprecierea probabilității în analiza riscurilor?

2. Care sunt criteriile pentru aprecierea impactului în analiza riscurilor?
3. Care este instrumentul folosit pentru a reprezenta grafic scorurile agregate ale
impactului şi probabilităţii?
4. Întocmirea matricei de risc a organizației este responsabilitatea auditorului intern?
5. Care este scopul analizei riscurilor de către auditorul intern?

Unitatea de învățare 9:

1. Care sunt etapele desfășurării unei misiuni de audit intern?

2. Ce reprezintă ordinul de misiune? Ce informații cuprinde?
3. Ce rol are notificarea privind începerea misiunii de audit intern?
4. Ce informații cuprinde notificarea privind începerea misiunii de audit intern? Cu timp
înainte trebuie transmisă structurii auditate?
5. Care este scopul declarației de independență? Când se întocmește și de către cine?
6. Care este rolul ierarhizării riscurilor semnificative?
7. Care este rolul întocmirii Programului general al misiunii de audit intern?
8. Ce presupune deschiderea misiunii de audit intern?
9. În ce document sunt consemnate problemele/deficiențele constatate ca urmare a
analizării probelor de audit și sunt formulate recomandările?
10. Care este activitatea desfășurată de coordonatorul misiunii de audit înainte de
finalizarea misiunii?

Unitatea de învățare 10:

1. Ce informații cuprinde minuta ședinței de închidere?

2. Care este structura unui Raport de audit intern?
3. Care sunt criteriile în funcție de care se scrie opinia în raportul de audit intern?
4. În ce document sunt consemnate constatările referitoare la stadiul de implementare a
recomandărilor auditorilor interni?
5. Care este structura dosarului misiunii de audit intern?
 Unitatea de invatare 1

1. În viziunea Institutului Internațional al Auditorilor Interni, guvernanța corporativă se

referă la sistemul prin care organizațiile sunt conduse, supravegheate și controlate, astfel
încât să se asigure o gestionare eficientă și responsabilă a resurselor și a riscurilor, în
interesul tuturor părților interesate, inclusiv a acționarilor, angajaților, clienților și
comunității.

2. Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile, societatea pe acțiuni poate fi administrată
de către un consiliu de administrație sau de către un directorat. În cazul unui consiliu de
administrație, acesta trebuie să aibă cel puțin trei membri, iar în cazul unui directorat,
acesta poate fi format dintr-unul sau mai mulți directori.

3. Administratorii care alcătuiesc Consiliul de administrație al unei societăți pot fi

desemnați de către adunarea generală a acționarilor sau de către alte organe prevăzute de
lege sau de actul constitutiv al societății.

4. Conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, consiliul de administrație nu poate delega
directorilor deciziile referitoare la modificarea actului constitutiv al societății, fuziunea sau
divizarea societății, emiterea de obligațiuni convertibile sau schimbabile, achiziționarea sau
vânzarea unui pachet important de acțiuni și alte decizii prevăzute de lege.

5. Delegarea conducerii societății nu este obligatorie în cazul societăților pe acțiuni ale

căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare financiară.
Aceasta este o decizie care ține de organul de conducere al societății și poate fi luată în
funcție de necesitățile acesteia.

6. Directorii unei societăți administrate în sistem unitar întocmesc informări și rapoarte cu

privire la situația economică și financiară a societății, care sunt adresate consiliului de
administrație sau adunării generale a acționarilor. Aceste informări pot fi întocmite lunar,
trimestrial sau anual și pot conține informații referitoare la cifra de afaceri, profitul sau
pierderea societății, situația stocurilor și a datoriilor, investițiile și alte aspecte relevante
pentru activitatea societății.

7.Într-o societate administrată în sistem dualist, consiliul de supraveghere este numit de

adunarea generală a acționarilor și are rolul de a supraveghea activitatea directoratului.

8. Într-o societate pe acțiuni administrată în sistem dualist, conducerea este împărțită între
două organe separate: Consiliul de Administrație și Consiliul de Supraveghere. Consiliul
de Administrație are atribuția de a conduce și reprezenta societatea, în timp ce Consiliul de
Supraveghere are rolul de a supraveghea activitatea Consiliului de Administrație și de a
controla gestiunea societății.

9. Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile, în cazul societăților pe acțiuni ale căror
situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare și sunt administrate
în sistem dualist, directoratul poate fi format dintr-unul sau mai mulți membri. Nu există
un număr minim de membri impus de lege în acest caz, însă numărul trebuie să fie
prevăzut în statutul societății.
10. Principalele atribuții ale Consiliului de Supraveghere într-o societate pe acțiuni
administrată în sistem dualist sunt:
- Supravegherea activității Consiliului de Administrație și controlul gestiunii societății;
- Aprobarea rapoartelor financiare ale societății;
- Aprobarea bugetului și a planurilor de afaceri ale societății;
- Desemnarea auditorului extern și aprobarea raportului de audit;
- Adoptarea politicilor și a strategiilor de guvernanță corporativă ale societății;
- Decizia asupra numirii și remunerației membrilor Consiliului de Administrație;
- Aprobarea tranzacțiilor importante și a fuziunilor și achizițiilor în care este implicată
societatea;
- Decizia asupra plății dividendelor și a altor modalități de distribuire a profitului;
- Asigurarea respectării legislației și a normelor de guvernanță corporativă în cadrul
societății.

Unitatea de invatare 2

1. Conform prevederilor OMFP 1802/2014, sunt obligate să organizeze activitatea de audit

intern entitățile economice care îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele condiții:
- au un număr mediu de 50 de salariați în decursul exercițiului financiar;
- au realizat o cifră de afaceri netă sau dețin active totale în valoare de cel puțin 9.000.000
lei;
- au emis instrumente financiare admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

2. Scepticismul profesional reprezintă o atitudine mentală a auditorului intern sau extern

care implică evaluarea critică și obiectivă a informațiilor obținute și a evidențelor colectate
în timpul procesului de audit. Această abordare se bazează pe îndoiala rezonabilă și pe
examinarea riguroasă a informațiilor și evidențelor, astfel încât să se ajungă la concluzii
juste și corecte.

3. Exemple de etape ale procesului de audit în care scepticismul profesional este relevant și
necesar includ:
- Evaluarea riscurilor de fraudă și a riscurilor de eroare semnificativă în cadrul analizei
preliminare;
- Testarea controlului intern și evaluarea eficacității acestuia;
- Evaluarea probelor de audit și formularea concluziilor asupra situațiilor financiare.

4.Raționamentul profesional reprezintă o abordare sistematică și logică a procesului de

audit, bazată pe evaluarea informațiilor și evidențelor disponibile și pe formularea
concluziilor obiective. Acesta este necesar pentru a asigura că auditorul ajunge la concluzii
juste și corecte și pentru a justifica deciziile luate în cadrul procesului de audit.
Raționamentul profesional implică utilizarea cunoștințelor, experienței și judecății
profesionale pentru a ajunge la concluzii obiective și pentru a lua decizii informate în ceea
ce privește riscurile și problemele identificate în cadrul procesului de audit.

Unitatea de invatare 3
1. Auditorii interni sunt subordonati Consiliului de Administratie al societatilor
administrate in sistem unitar si trebuie sa asigure acestuia informatii relevante privind
functionarea sistemului de control intern si de management al riscurilor.
2. Auditorii interni sunt subordonati Consiliului de Supraveghere al societatilor
administrate in sistem dualist si trebuie sa asigure acestuia informatii relevante privind
functionarea sistemului de control intern si de management al riscurilor.

3. Atributiile comitetului de audit includ, dar nu se limiteaza la: monitorizarea procesului

de raportare financiara si a procedurilor de control intern, evaluarea calitatii procesului de
audit si a eficacitatii sistemului de management al riscurilor, monitorizarea conformitatii
cu reglementarile legale si cu politicile interne, precum si raportarea catre consiliul de
administratie sau de supraveghere, dupa caz.

4. Conform reglementarilor ESMA, cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa

aiba experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.

5. Controlul intern nu este obligatoriu pentru toate entitatile economice, ci doar pentru cele
care indeplinesc anumite criterii precum dimensiunea, complexitatea activitatii sau nivelul
de risc. De exemplu, societatile listate la bursa sunt obligate sa aiba un sistem de control
intern eficient conform cerintelor reglementarilor aplicabile.

6. Conform IPPF (International Professional Practices Framework), controlul intern

reprezinta procesul efectuat de consiliul de administratie, management si alte cadre ale
organizatiei pentru a oferi o asigurare rezonabila cu privire la realizarea obiectivelor
stabilite de entitate prin:
- efectuarea activitatilor de management si control ale riscurilor;
- asigurarea conformitatii cu reglementarile si politicile interne;
- furnizarea de informatii relevante si exacte.

7. Rolul auditorilor interni este de a evalua si monitoriza eficienta sistemului de control

intern, precum si de a aduce valoare adaugata organizatiei prin recomandari pentru
imbunatatirea acestuia.

8. Responsabilitatea pentru organizarea controlului intern la nivel de entitate economica

revine conducerii organizatiei, respectiv consiliului de administratie sau de supraveghere,
dupa caz.

9. Controlul intern la nivelul entitatilor publice este reglementat de Legea contabilitatii nr.
82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Normele metodologice de
aplicare a acesteia.

10. Necesitatea existentei controlului intern pentru societatile cu capital privat este
mentionata in OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, cu
modificarile si completarile ulterioare.

Unitatea de invatare 4

1. Standardele Internaționale pentru Practica Profesională a Auditului Intern (IIA

Standards) reprezintă un set de standarde internaționale recunoscute la nivel global care
oferă orientări și sugestii pentru auditul intern, ajutându-i pe profesioniști să își desfășoare
activitatea într-un mod eficient și eficace, asigurând totodată un nivel ridicat de calitate a
serviciilor furnizate.

2. Standardele Internaționale pentru Practica Profesională a Auditului Intern se clasifică

în trei categorii: Standarde de calificare, Standarde de performanță și Standarde de
implementare.

3. Standardele de calificare descriu calificările și abilitățile necesare auditorilor interni

pentru a îndeplini responsabilitățile lor, inclusiv educația, formarea, experiența și alte
calificări necesare.

4. Standardele de performanță oferă orientări pentru calitatea activităților de audit intern,

precum și pentru funcționarea și managementul departamentului de audit intern, astfel
încât acesta să poată furniza servicii de înaltă calitate, relevante și valoroase pentru
organizația în cauză.

5.Planificarea misiunii, potrivit Standardului 2200, presupune evaluarea activităților,

riscurilor și controalelor relevante pentru domeniul de auditare, stabilirea obiectivelor, a
limitelor și a rezultatelor așteptate, precum și definirea metodelor și a resurselor necesare
pentru a atinge aceste obiective. Acest proces trebuie să fie documentat, iar documentele
trebuie să fie revizuite și actualizate conform nevoilor în timpul întregii misiuni de audit
intern.

Unitatea de invatare 5

1. Institutul Auditorilor Interni (IIA) a emis un Cod de Etică care stabilește principiile
fundamentale ale eticii profesionale ale auditorilor interni. Aceste principii sunt:
integritatea, obiectivitatea, confidențialitatea și competența.

2. Pentru a respecta principiile fundamentale ale eticii profesionale ale auditorilor interni,
Codul de Etică emis de Institutul Auditorilor Interni stabilește o serie de reguli de conduită.
Acestea includ:
- Respectarea legilor și reglementărilor aplicabile și evitarea oricărei activități ilegale sau
neetice;
- Protejarea informațiilor confidențiale și evitarea oricărei divulgări neautorizate a
acestora;
- Obținerea și menținerea unui nivel adecvat de competență profesională prin formare
continuă și dezvoltare a abilităților și cunoștințelor necesare;
- Asigurarea unei atitudini obiective și imparțiale în toate activitățile profesionale și
evitarea oricărei influențe care ar putea compromite integritatea sau obiectivitatea;
- Comunicarea în mod clar și precis a constatărilor și recomandărilor în cadrul procesului
de audit intern;
- Respectarea și încurajarea respectării Codului de Etică de către toți membrii echipei de
audit intern.

Unitatea de invatare 6

1. Carta de audit intern este un document oficial care definește obiectivele,

responsabilitățile și activitățile auditorilor interni în cadrul unei organizații. Carta
stabilește, de asemenea, autoritatea, independența și relațiile auditorului intern cu
managementul și cu consiliul de administrație al organizației.

2. Responsabilitatea elaborării Cartei de audit intern aparține auditorului intern șef sau
departamentului de audit intern.

3. Structura minimală a Cartei de audit intern include următoarele elemente:

- Scopul și obiectivele auditului intern

- Autoritatea și responsabilitățile departamentului de audit intern
- Relațiile departamentului de audit intern cu conducerea organizației, cu comitetul de
audit și cu auditorii externi
- Politicile și procedurile de control al calității în ceea ce privește activitățile de audit intern
- Respectarea Codului de etică al Institutului Auditorilor Interni
- Accesul la informații și resurse necesare desfășurării activităților de audit intern
- Raportarea și comunicarea rezultatelor auditului intern
- Evaluarea performanței departamentului de audit intern

4. Carta de audit intern trebuie să fie aprobată de conducerea organizației și de comitetul

de audit.

5. Neaprobarea Cartei de audit intern poate indica o problemă majoră în ceea ce privește
autoritatea, independența și integritatea auditului intern. Acest lucru poate duce la
pierderea încrederii în activitatea de audit intern, ceea ce poate afecta negativ întreaga
organizație. Prin urmare, este important ca auditorii interni să lucreze îndeaproape cu
conducerea organizației și cu comitetul de audit pentru a asigura aprobarea și
implementarea unei Carte de audit intern adecvate.

Unitatea de invatare 7

1. Planul strategic sau multianual reprezintă un document de planificare a activității de

audit intern pentru o perioadă mai lungă de timp, de obicei între 3 și 5 ani. Acesta include
obiective, priorități, strategii și planuri operaționale.

2. Criteriile de includere a misiunilor de audit în planul strategic multianual includ:

importanța și impactul asupra obiectivelor organizației, nivelul riscurilor asociate,
conformitatea cu reglementările și politica organizației, oportunitățile de îmbunătățire și
eficiență operațională.

3. Planul anual de audit intern reprezintă documentul de planificare a activității de audit

intern pentru un an calendaristic. Acesta include proiectele de audit, resursele necesare,
termenele și obiectivele misiunilor.

4. Etapele planificării activității de audit intern includ: identificarea și evaluarea riscurilor,

dezvoltarea planului strategic sau multianual, elaborarea planului anual de audit, alocarea
resurselor și stabilirea programului de audit.

5. Documentul în baza căruia se desfășoară misiunile de audit intern anuale este planul
anual de audit intern. Acesta trebuie aprobat de conducerea organizației.
6. Pe parcursul anului, coordonatorul activității de audit intern poate modifica planul
anual de audit intern în cazul apariției unor riscuri noi sau schimbărilor majore în
organizație. Modificările trebuie aprobate de conducerea organizației.

7. Documentul care însoțește proiectul planului anual de audit intern în format tabelar este
lista proiectelor de audit propuse pentru anul următor.

8. Documentul care însoțește proiectul planului anual de audit în format tabelar cuprinde
informații precum: obiectivele misiunii, domeniul auditat, resursele necesare, riscuri și
impact, termene și responsabilități.

9. Diferența dintre planul strategic și planul anual de audit intern constă în perioada de
timp acoperită și nivelul de detaliu. Planul strategic se referă la obiective și strategii pe
termen lung, în timp ce planul anual se concentrează pe detaliile operaționale pentru
misiunile de audit pe termen scurt.

10.Managementul are un rol important în elaboarea și aplicarea planului de audit intern.

Ei trebuie să ofere sprijin în identificarea riscurilor, priorităților și obiectivelor
organizației, să aloce resursele necesare și să asigure implementarea recomandărilor
formulate în urma misiunilor de audit intern.

Unitatea de invatare 8

1. Criteriile pentru aprecierea probabilității în analiza riscurilor pot include: frecvența

apariției, gradul de incertitudine, gradul de controlabilitate și existența unor indicatori sau
semne de avertizare.
2. Criteriile pentru aprecierea impactului în analiza riscurilor pot include: amploarea
pierderii sau daunelor, gradul de iritare sau neplăcere pentru utilizatori, impactul asupra
proceselor de afaceri sau a reputației organizației, precum și nivelul de dificultate a
recuperării.
3. Matricea de risc, cunoscută și sub numele de matricea de risc-impact/probabilitate, este
instrumentul folosit pentru a reprezenta grafic scorurile agregate ale impactului şi
probabilităţii.
4. Întocmirea matricei de risc a organizației este de responsabilitatea echipei de audit
intern, dar poate implica și alte părți interesate, cum ar fi managementul organizației sau
reprezentanți ai departamentelor relevante.
5. Scopul analizei riscurilor de către auditorul intern este de a identifica și evalua riscurile
semnificative pentru organizație și de a furniza recomandări de îmbunătățire pentru
managementul riscurilor și a sistemului de control intern al organizației. Aceasta ajută la
îmbunătățirea eficacității și eficienței organizației, precum și la asigurarea conformității cu
reglementările și politicile interne.

Unitatea de invatare 9

1. Etapele desfășurării unei misiuni de audit intern includ: planificarea, deschiderea,

colectarea și analiza probelor, raportarea și închiderea.
2. Ordinul de misiune este un document emis de către auditorul intern care stabilește
obiectivele, domeniul de aplicare, responsabilitățile, termenele și alte informații relevante
privind misiunea de audit intern. Acesta cuprinde informații referitoare la structura
auditată, scopul și obiectivele misiunii, precum și informații despre resursele alocate și
echipa de audit.
3. Notificarea privind începerea misiunii de audit intern are rolul de a anunța structura
auditată despre începerea misiunii de audit intern, astfel încât aceasta să poată asigura
accesul la informațiile și documentele necesare.
4. Notificarea privind începerea misiunii de audit intern cuprinde informații despre
obiectivele și scopul misiunii de audit intern, perioada de desfășurare a misiunii, membrii
echipei de audit și cerințele de acces la informații și documente. Aceasta trebuie transmisă
cu cel puțin o săptămână înainte de începerea misiunii de audit intern.
5. Declarația de independență reprezintă un document care atestă independența și
obiectivitatea auditorului intern în desfășurarea misiunii de audit intern. Aceasta este
întocmită înainte de începerea misiunii de audit intern și este semnată de către auditorul
intern și managerul unității auditate.
6. Ierarhizarea riscurilor semnificative are rolul de a prioritiza riscurile identificate în
timpul analizei riscurilor pentru a stabili cele mai importante probleme de abordat în
cadrul misiunii de audit intern.
7. Programul general al misiunii de audit intern reprezintă un plan detaliat al activităților
care vor fi desfășurate în cadrul misiunii de audit intern. Acesta include obiectivele și
scopul misiunii, activitățile de audit, perioada de desfășurare a misiunii, resursele alocate
și membrii echipei de audit.
8. Deschiderea misiunii de audit intern presupune prezentarea echipei de audit și a
obiectivelor misiunii de audit intern către structura auditată. De asemenea, se discută
despre așteptările structurii auditată și despre informațiile și documentele necesare echipei
de audit.

9. Problemele/deficiențele constatate ca urmare a analizării probelor de audit și

recomandările formulate sunt consemnate în raportul de audit intern. Acest raport
reprezintă principalul document al misiunii de audit intern și include informații cu privire
la obiectivele, metodologia și rezultatele misiunii de audit intern, precum și recomandările
formulate.

10.Înainte de finalizarea misiunii de audit intern, coordonatorul misiunii de audit trebuie

să asigure evaluarea tuturor probelor și să se asigure că toate problemele semnificative
identificate au fost incluse în raportul de audit. De asemenea, coordonatorul misiunii
trebuie să asigure că toate concluziile și recomandările sunt bine documentate și justificate,
și să se asigure că raportul este clar, concis și ușor de înțeles pentru destinatarii săi.

Unitatea de invatare 10

1. Minuta ședinței de închidere cuprinde informații referitoare la:

- data și locul desfășurării ședinței
- participanții la ședință
- subiectele abordate și discutate în cadrul ședinței
- concluziile și recomandările formulate
- responsabilitățile și termenele de implementare stabilite
- alte informații relevante pentru misiunea de audit intern.
2. Structura unui raport de audit intern poate varia în funcție de organizația auditată și de
obiectivele misiunii de audit, însă, în general, poate cuprinde următoarele elemente:
- introducere și obiectivele misiunii de audit intern
- metodologia folosită în desfășurarea misiunii de audit intern
- prezentarea constatărilor, inclusiv descrierea situațiilor care reprezintă deficiențe,
neconformități sau riscuri semnificative identificate în timpul misiunii de audit intern
- recomandări privind îmbunătățirea proceselor și a sistemului de control intern
- opinia auditorului intern referitoare la eficacitatea și eficiența sistemului de control
intern și la gradul de respectare a reglementărilor aplicabile
- concluzii finale și recomandări.

3. Criteriile în funcție de care se scrie opinia în raportul de audit intern pot fi stabilite de
organizația respectivă, însă, în general, acestea pot fi:
- gradul de respectare a politicilor și procedurilor interne
- respectarea reglementărilor aplicabile
- eficacitatea sistemului de control intern în prevenirea și detectarea deficiențelor sau
fraudei
- eficiența și economia resurselor alocate.

4. Constatările referitoare la stadiul de implementare a recomandărilor auditorilor interni

sunt consemnate în raportul de monitorizare a implementării recomandărilor, care este
întocmit după finalizarea misiunii de audit intern și are ca scop verificarea implementării
recomandărilor formulate în cadrul raportului de audit.

5. Structura dosarului misiunii de audit intern poate varia în funcție de organizație, însă
poate cuprinde următoarele documente:
- ordinul de misiune
- notificarea privind începerea misiunii de audit intern
- Programul general al misiunii de audit intern
- raportul preliminar de audit (dacă a fost întocmit)
- raportul final de audit
- raportul de monitorizare a implementării recomandărilor
- alte documente relevante pentru misiunea de audit intern, cum ar fi fișele de lucru,
întâlnirile cu reprezentanții entității auditate, lista de verificare a procedurilor, etc.