LICEUL TEHNOLOGIC ,,ALEXANDRU VLAHUȚĂ’’

ȘENDRICENI, JUDEȚUL BOTOȘANI

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
NIVEL IV

Domeniul :Servicii
Calificare :Tehnician în gastronomie

Profesor coordonator: Candidat :

Gavriluță Cristian Aprofirei Loredana-Elena

An școlar:
2022-2023
1
PREPARATE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR PASCALE

2
 Cuprins

ARGUMENT................................................................4
Capitolul I. Preparate specifice sărbătorilor pascale... 7
1.1 Sortimente de preparate culinare de Paște.............7
1.2 Preparate specifice din zona Moldova....................10
1.3 Meniu pentru masa dePaște...................................15
CAPITOLUL II. PREPARATE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR
PASCALE ÎN CADRUL RESTAURANTULUI HANU
ANCUȚEI....................................................................17
2.1 Descrierea restaurantului........................................17
2.2 Oferta de preparate și băuturi.................................21
2.3 Meniu pentru masa de Paște...................................25
2.4 Specialități pentru masa de Paște............................25
BIBLIOGRAFIE.............................................................26
ANEXE........................................................................27

3
 ARGUMENT

Moldova este o țară îmbelșugată cu sol fertil și însorită, cu oameni harnici și grijulii.
Bucătăria moldovenească este o latură a culturii și civilizației românilor moldoveni,
așezați la răscruce de furtuni, cu Nistrul la răsărit, crestele Carpaților Orientali la apus,
Ceremușul la nord, Milcovul, Dunărea și Marea Neagră la sud. În bucătăria
moldovenească sunt servite o gamă variată de băuturi tradiţionale: compoturi, sucuri din
fructe, dar şi băuturi tari, cum ar fi vinuri, divinuri, brendi, ţuică, etc. Viticultura în
Moldova are tradiţii multiseculare. Celebrele vinuri moldoveneşti sunt cunoscute şi
apreciate departe peste hotarele ţării. Ele pot fi seci, de desert sau tari, pot avea un
buchet variat de arome şi nuanţe cromatice. La pregătirea vinurilor sunt folosite soiuri
europene, dar și cele moldoveneşti: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca neagră,
Rara Neagră.
Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paște este una dintre cele mai mari sărbători
religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul
alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu
apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie
de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate
neapărat pe drum.
Pentru romani, Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an.
Fiecare incearca sa posteasca dupa putere, mai ales prima saptamana si Saptamana
Mare, sa faca milostenie si fapte bune, sa se impace cu cei cu care s-a certat. Datinile
populare, ele se mai pastreaza doar in unele localitati. Cu trecerea anilor, parca timpul e
tot mai putin ingaduitor cu oamenii, grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria
sarbatorii. Postul Mare dureaza 40 de zile, amintind de postul lui Moise, dar mai ales al
Mantuitorului. Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa, in afara
Postului, patimilor, rastignirii si punerii in mormant a Domnului. Este cea mai aspra
saptamana de post. In toate bisericile se slujesc, seara, Deniile, iar dimineata slujbe
speciale, care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului.
Deniile (slav. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare; Utrenii ale zilei
urmatoare. Ele se desfasoara in prima, a cincea si ultima saptamana a Postului, fiind
cele mai frecventate de romanii de astazi. Randuiala este de a se imbraca in haine
cernite sau, macar, femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. E regula ca pana
la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi. Pentru
creştini sărbătoarea de Paşte durează trei zile, perioadă în care au avut loc Răstignirea,
Moartea şi Învierea lui Hristos, fapte amintite în biserică din Joia Sfântă până în
Duminica Învierii. Creştinii nu sărbătoresc în fiecare an la aceeaşi dată Paştele şi, de
asemenea, există date diferite de sărbătorire a Paştelui la catolici şi alte rituri creştine
apusene, pe de o parte şi ortodocşi.

4
Mâncărurile tradiționale - un loc important în rândul tradițiilor și obiceiurilor pascale îl
ocupă mâncărurile tradiţionale, dintre care un loc de seamă îl ocupă bucatele din carne
de miel, pasca, ouăle vopsite și cozonacul. Sacrificarea mielului reprezintă însăși jertfa
Mântuitorului, pasca este trupul lui Hristos, iar obiceiul vopsirii ouălor își are originea în
episodul biblic în care Maica Domnului a aşezat la piciorele fiului răstignit un coş cu
ouă, iar acestea s-au colorat în roşu de la sângele care picura din rănile acestuia.

Ciocnitul ouălor este un obicei încărcat de veselie și mult așteptat de fiecare din noi.
Tradiţia aminteşte şi de câteva reguli după care se desfăşoară acest moment printre
care şi cea care ne sfătuieşte să ciocnim doar cap cu cap al oului în prima zi de Paşte,
cap cu dos în a doua zi şi dos cu dos în ultima zi. Cei mai vârstnici de la masă sunt
primii care ciocnesc, urmaţi de soţi între ei, după care copiii cu părinţii şi, în cele din
urmă, aceştia cu toţi ceilalţi prezenţi.
Tot în Moldova există tradiţia ca fetele nemăritate să meargă la biserică şi să spele
clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţa trebuie să se spele cu aceasta pe faţă
existând credinţa că astfel vor fi curtate de băieţii „de însurat” din localitate. La rândul
lor, flăcăul care iubeşte o fată nemăritată trebuie să meargă la casa acesteia şi să-i
ofere un ou roşu.

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lânga slujba în care
se cânta „Hristos a Înviat”, credinciosii marcheaza momentul cu împuscaturi sau
pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.
De Paste, intreaga natura reinvie pentru a ne incanta privirile si simturile cu aromele
fiecarei flori si plante. Bucuria acestei sarbatori vine an de an si in casele noastre si se
cuvine sa o intampinam intr-un mod cat mai estetic.
Masa de Paste este momentul cel mai asteptat de fiecare gospodina si mai ales de
membrii familiei ei. Este un punct de interes, intrucat masa imbelsugata cu bunatati ii
aduna laolalta pe toti. Insa, inainte de a fi imbelsugata, masa trebuie sa arate bine si
vizual.
Oul: Simbolic, oul a fost mereu asociat cu renaşterea, cu începuturile, apoi cu Învierea
Domnului. Culoarea roşie se spune că ar trimite la sângele, viaţa şi jertfa făcută de
Hristos pe Cruce.
Mielul este un simbol al reînnoirii, renaşterii, victoriei vieţii asupra morţii, bunătăţii,
purităţii, inocenţei. Indiferent de modul în care este preparat- drob, friptură, ciorbă, etc.-
el nu poate lipsi de pe masa de Paște.
Am ales ca temă de studiu ,, Preparate specifice sărbătorilor Pascale ‘’ deoarece
consider că este o temă destul de accesibilă în același timp este și o temă destul de
5
interesantă și frumoasă, și pentru că am fost plăcut impresionată de produsele culinare
specifice acestei sărbători de care dispune această regiune a țării noastre – Moldova.
Această lucrare este structurată în două capitole.
În cadrul primului capitol,, Preparate specifice sărbătorilor Pascale ‘’ am prezentat :
sortimente de preparate culinare de Paște ,preparate specifice din zona Moldovei .
Ultimul capitol ,,Preparate specifice sărbătorilor Pascale în cadrul Retaurantului Hanu
Ancuței ‘’ cuprinde : descrierea restaurantului, oferta de preparate și băuturi, meniul
pentru masa de Paște și specialități pentru masa de Paște.
Lucrarea se încheie cu bibliografia și anexele.

6
 CAPITOLUL I
PREPARATE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR PASCALE

La moldoveni , masa de Paște este incărcată cu bucate din belșug. În

Moldova obiceiurile și tradițiile se transmit din generație în generție. Dincolo
de bucuria acestei sărbători sfinte, mulți dintre noi așteptăm această
sărbătoare și pentru că ne reunim toți membrii familiei. Friptura de miel,
drobul, ciorba de miel, cozonacii si pasca sunt preparatele tradiționale ale acestei mari
sărbători și umplu casele de arome îmbietoare.
Duminica de Paște se petrece în familie, Învierea Domnului fiind una dintre cele mai
importante sărbători creștine.
De Paște, în Moldova gospodinele gătesc borșul de miel specific zonei: în el intră toate
părțile mai puțin aspectuoase, dar gustoase ale animalului: capul, coada, picioarele. În
plus, se mai adaugă și foarte multe verdețuri de primăvară: ștevie, lobodă, leuștean și
mult borș acru de putină.
Drobul nu trebuie sa lipseasca pe nicio masa de Paste. Este delicios si se poate
prepara in diverse feluri, in functie de gusturile voastre.
Dacă la sărbătorile de iarnă se pregătesc în general bucate din carne de porc , atunci la
Paște se pregătesc in special preparate din care de miel , mielul poate fi gătit la cuptor ,
se poate face friptură sau umplut cu legume și multe alte bucate specifice sărbătorii.
Locul principal la sărbătoarea de Paște o are pasca cu brânză ,ouăle roșii și mielul.
Aranjarea și decorarea unei mese de Paște presupune achiziționarea textilelor, vaselor
și accesoriilor potrivite . Astfel o masă de Paște de succes va trebui să aibă o față de
masă călcată, tematica ei se poate alege în funcție cu sărbătoarea și de încăperea în
care ve-ți servi masa. Tacâmrile se vor așeza în funcție de câte preparate ve-ți servi și
felul acestora.

7
 1.1 Sortimente de preparate culinare de Paște

Paștele este o sărbătoare plină de tradiții și simboluri, iar prepararea mesei festive
reprezintă un moment esențial în această perioadă. Cu toate acestea, fiecare an ne
oferă oportunitatea de a reinventa și îmbogăți meniul de Paște cu rețete noi și creative.
O masă de Paște cu adevărat memorabilă începe întotdeauna cu o selecție de aperitive
savuroase, care să încânte papilele gustative și să stârnească pofta de mâncare. Masa
de Paşti este servită, de obicei, în familie, alături de oamenii dragi. Cu această ocazie,
te răsfeţi cu cele mai delicioase preparate culinare tradiţionale, nelipsite fiind ouăle roşii,
friptura de miel la cuptor, pasca sau vestitul cozonac de Paşti. De asemenea, nici
aperitivele – drobul de miel, şunca afumată, cașul sau ceapa verde – nu se lasă mai
prejos în preferințele românilor.
Nu există caă de român de pe masa căruia de Paște să lipsească ouăle roșii, pasca și
friptura de miel.

Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci
când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins s-au transformat în ouă roşii.
Se mai spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a dus ouă într-un coş,
care s-au însângerat stând sub cruce.
În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri
miraculoase - vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie.
Mielul este un simbol al reînnoirii, renaşterii, victoriei vieţii asupra morţii, bunătăţii,
purităţii, inocenţei. Încă din timpuri străvechi, era considerat una din jertfele cele mai
potrivite pentru salvarea, mântuirea cuiva.
Mielul și ouăle, ambele reprezentând sacrificiul, jertfa, sunt cele mai răspândite
mâncăruri de Paște. În România, toată lumea prepară friptură, drob și ciorbă, dar există
și câteva mâncăruri întâlnite numai în unele zone ale țării.
Paștele, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, este încărcat de simboluri religioase în
întregime, de la componenta spirituală, până la cea gastronomică. Din acest motiv, tot
ceea ce se mănâncă de Paște are o însemnătate aparte. Dar care sunt mâncărurile
tradiționale consumate în această perioadă în România și în lume? Pangolinii ies din
discuție.
Astfel, în Muntenia și Oltenia se prepară stufatul, o mâncare cu miel și multe verdețuri
de primăvară, căci, odinioară, oamenii nu iroseau nimic și foloseau tot ceea ce puteau
cultiva pe lângă casă. Ceapa și usturoiul verde sunt din abundență în acest sezon, de
aceea, pe lângă miel, sunt ingredientele principale ale stufatului.

8
Tot în Oltenia, de Paște, gospodinele pregătesc tocană de miel, bazată pe o legumă
foarte des folosită în zone: prazul. În această mâncare se mai pun morcovi și cartofi,
dar gustul specific, „dulce“, este dat de praz. Tot în Oltenia, în unele zone, bărbaţii sunt
cei care încondeiază ouăle, iar acestea sunt dăruite de fini nașilor.
În Ardeal, ciorba de miel (sau mai ales cea de ied) își schimbă „hainele“: aici ea are
smântână din belșug, ca toate mâncărurile grele, ardelenești, de altfel, și e aromatizată
cu mult tarhon. Tot aici, unul dintre preparatele specifice de Paște este șunca fiartă,
consumată alături de celelalte mâncăruri tradiționale din miel întâlnite în toată țara. O
tradiție (nu știm cât de respectată în prezent) spune că în ciorba de miel trebuie fiartă și
căpățâna. Bărbatul casei mănâncă limba (argumentul fiind că femeia vorbește destul),
iar soția lui mănâncă creierul (fără argument).

Drobul de miel este unul dintre preparatele tradiționale care nu lipsește niciodată de pe
masa de Paște.
Gospodinele îl gătesc cu multă răbdare ,ținut apoi lafigider și servit rece, drobul de miel
este un preparat aparte.

Ouaăle roșii. Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Pasti, reprezinta pe de o

parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce
pentru mântuirea lumii în tradiția populară de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri
miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate,
frumusete, vigoare si spor.
Sarmalele sunt unul dintre cele mai delicioase preparate culinare revendicate de mai multe
bucătării din zona balcanică şi orientală. Nu sunt nici pe departe româneşti, dar nici turceşti,
însă au o mulţime de varietăţi absolut gustoase.
Răcitura de cocoș mai este cunoscută și sub numele de piftie , nelipsită de la masa de Paște.
Cozonacul se află pe lista preparatelor vedetă de pe masa de Paște, pe lângă pască,
friptură de miel și ouăle roșii. Gospodinele de pretutindeni își împart timpul din
Săptămâna Mare în așa fel încât să termine treburile gospodărești conform tradițiilor
creștin ortodoxe.

9
Pasca este simbolul venirii sarbatorilor Pascale. Alaturi de cozonac, aceasta este un
desert traditional must – have de Paste. Exceptand gustul ei absolut senzational, pasca
are rolul si de a ne linisti sufleteste doar privind-o, mai ales datorita faptului ca pasca
traditionala se orneaza cu o cruce care simbolizeaza Invierea Domnului.
Pe teritoriul tarii noastre, in functie de regiune, cu ocazia venirii sarbatorilor Pascale se
pregateste atat pasca cu branza sarata cat si cea cu branza dulce. In plus si ornarea
acesteia difera de la caz la caz.
Plăcintele poale-n brâu sunt un desert din aluat, ce ascunde o umplutură dulce sau
sărată, în funcție de preferințe. În Moldova, gospodinele se mândresc cu celebrele
plăcinte umplute cu brânză dulce. Delicatesele specifice moldovenești nu se compară
cu altele din țară.

10
 1.2 Preparate specifice din zona Moldovei

Drob de miel – unul dintre preparatele traditionale nelipsite de pe masa de

Pasti. Indiferent daca il preparam din organe de miel, in aluat de paine sau
foietaj, sau din legume, drobul nu trebuie sa ne lipseasca de pe masa.

Ingrediente :

1,4 kg organe de miel (ficat, rinichi, plamani, inima, splina)

4 oua mari nefierte

4 oua mari fierte tari

2 linguri pline smantana

2 legaturi ceapa verde

2 legaturi usturoi verde

1 legatura stevie

1 legatura patrunjel

2 legaturi marar

11
2 legaturi loboda verde

1 legatura leurda

Sare

Piper

Mod de preparare:

• Inainte de toate, spalam prapurul si apoi il punem intr-un vas plin cu

apa calduta.
• Fierbem patru oua in apa cu sare (numaram 10-minute dupa ce apa
incepe sa fiarba, apoi le scurgem si le scufundam intr-un vas plin cu
apa rece).
• Curatam organele de miel (taiem ficatul curatat in bucati mai mici,
taiem rinichii in doua, plamanii in bucatele mai mici si ii intepam cu
furculita, inima o taiem in doua si o curatam de sangele aflat in interio
Ciorba de miel- este una pe care trebuie neaparat s-o incercati pentru Paste.
In orice familie trebuie sa existe in ziua de Pasti si o ciorba fierbinte si
delicioasa. Este o rețetă simplă și ușor de făcut.

12
Ingediente :
• 700 g carne de miel cu os
• 200 g smântână
• 2 gălbenușuri
• 2 cepe
• 1 morcov
• 1/2 rădăcină țelină
• 1/2 ardei gras
• 1/2 păstârnac
• 1/2 litru borș
• 1 legatură ceapă verde
• 1 rădăcină pătrunjel
• 1 legătură leuștean
• puțină sare

Mod de preparare :
Se curață capul de miel, se înlătură partea cu dinții și globii oculari. Se spală
bine în mai multe ape. Se taie gâtul, oasele și carnea de miel în bucățele
potrivite. Se pun la fiert în trei litri de apă în care se presară puțină sare pentru
a se închega spuma. Se curăță ceapa, morcovii, păstârnacul și rădăcinile de
pătrunjel și se taie mărunt. Se adaugă în apa dată în clocot și spumată înainte.

Friptura de miel- este felul principal de mâncare și cel mai

așteptat preparat culinar pregătit de gospodine pentru masa de
Pașe.

13
Mod de preparare :
Am spalat pulpa de miel foarte bine, apoi am pus-o la marinat.
Am lasat-o la marinat timp de 2 zile, in frigider. Cu 3-4 ore inainte sa o pun la
cuptor am scos-o de la rece, din marinata si am lasat-o sa ajunga la temperatura
camerei.
Am uns pulpa de miel cu ulei, apoi am condimentat-o cu sare, piper si cimbru.
Am taiat un catel mic de usturoi in 6 aschii. Am facut incizii foarte mici in pulpa
de miel, astfel incat acestea sa nu fie mai adanci de 5 mm si foarte subtiri in
acelasi timp. Am introdus usturoiul in acele aschii.
Am pus pulpa de miel in tava sau intr-un vas termorezistent mare, am turnat
vinul, apa si restul de ulei.
Am pus frunzele de menta peste pulpa, am adaugat restul cateilor de usturoi
intregi in tava (puteti sa ii taiati in jumatate pe lungime), apoi am acoperit tava
cu o folie de staniol si am pus carnea la cuptorul preancalzit la 180°C pentru 120
minute. Dupa acest interval de timp am crescut temperatura la 200°C, am mai

14
copt-o inca 15 minuteacoperita, apoi am scos folia si am lasat-o pana s-a rumenit
uniform pe ambele parti.

Cozonacul cu nucă- este desertul tradițional nelipsit de la mesele din zilele

marilor sărbători creștine. În Moldova, cozonacul face parte din meniul
tradițional de Paște.

15
Ingrediente :

• un kilogram de făină
• 50 de grame de drojdie
• 250 de grame de zahăr
• 500 de mililitri de lapte de 3,5% grăsime
• 200 de grame de grăsime, ulei şi unt topit
• cinci gălbenuşuri
• o linguriţă rasă de sare
• arome – coajă rasă de lămâie, portocală, esenţă de rom, vanilie
• cremă de mac, din mac măcinat, fiert în lapte cu zahăr şi vanilie
• rahat
• nucă

Mod de preparare :

Pentru început, cerne făina într-un castron mai mare, de preferat de două
ori, pentru că în felul acesta iese mai pufoasă. Apoi încălzeşte laptele și
dizolvă zahărul şi vanilia. Maiaua se face din drojdie, puţină făină şi câteva
linguri din laptele preparat deja, care nu trebuie să fie fierbinte. De îndată ce
ai reușit să o prepari, adaugă rahatul şi nuca, apoi pune într-un loc cald timp
de 15 minute, cât să crească.

Freacă gălbenușurile de ou cu sare, coaja de lămâie şi portocală, apoi

adaugă maiaua împreună cu restul de lapte călduţ. Freamătă întreaga
compoziţie până când devine un conţinut omogen, după care, pe măsură
ce aluatul se leagă, adaugă şi grăsimea, uleiul sau untul care a fost topit în
prealabil.

După ce ai frământat preţ de 30 de minute întregul conţinut, lasă aluatul la

crescut, într-un loc cald şi ferit de curent timp de o oră şi jumătate.

16
 1.3. Meniu pentru masa de Paște

Masa de Paște trebuei să fie plină cu cele mai delicioase și atent

pregătite feluri de mâncare.
Aperitive -Drob de miel
-Drob de miel din legume
-Ouă umplute
-Salată de boeuf

Supe/Ciorbe -Ciorbă de miel cu leuștean și ceapă verde

(Felul I ) -Ciorbă de miel cu tarhon
Mâncăruri -Miel înecat în vin
cu carne -Sarmale cu carne în foi de viță
(Felul II ) -Sarmale cu carne în foi de varză
-Ruladă de miel
Desert -Pască tradițională cu brânză de vaci
-Pască cu brânză dulce și stafide
-Cozonac cu nucă
Băuturi -Vin roșu
-Apă minerală /plată
-Țuică
-Cafea

17
 CAPITOLUL II
PREPARATE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR PACALE ÎN CADRUL
RESTAURANTULUI HANU ANCUȚEI

Hanu Ancuței este locul de poveste unde regăsiți bucătăria tradițională moldovenească
autentică, în care se pune mult accentul pe mâncare organică, direct din ferme, cu un
gust inegalabil.
Restaurantul hanului vă întâmpină cu un design tradițional românesc autentic, cu
ospătari îmbrăcați cu veșminte populare din Moldova și cu lăutari cântând la
instrumente.

2.1 Decrierea restaurantului

Date de contact :
Telefon +40 233 781 400
Telefon +40 744 548 075
Email contact@hanu-ancutei.ro
Adresa : Tupilați ,Județul Neamț
Program: 08:00 AM – 23:00 PM

18
 Hanul Ancuței din comuna Tupilați, județul Neamț, este locul de unde autorul român,
Mihail Sadoveanu, s-a inspirat pentru romanul său. Un han moldovenesc care a devenit
renumit după cele nouă întâmplări petrecute aici și apărute în cartea lui Sadoveanu. De
asemenea, zona este recunoscută și pentru faptul că scriitorul s-a născut chiar pe
aceste meleaguri, trăind aici în perioada 1880-1961.
Situat pe șoseaua E85 Roman - Suceava (la 27 de kilometri de Roman spre
Suceava), Hanul a fost construit în anul 1718 și avea scopul de a aduna trecătorii
negustori ce găseau aici un loc numai bun de odihnă.
Hanul Ancuței are o înfățișare autentic românească, aici s-au improvizat și mici
expoziții de costume populare specifice zonei, scene din obiceiurile satului românesc,
iar pentru o experiență `ca la carte` turișii sunt întâmpinați cu pâine și sare, ca în
vremurile de demult.

19
Personalul foarte amabil, servirea impecabilă. Mâncarea delicioasă, restaurantul curat.
Detaliile veselei încântătoare. "Poalele-n brâu" minunate
Crama hotelului oferă degustări de vinuri, hanul organizând, de asemenea, diverse
evenimente şi festivităţi.

Savoarea bucatelor noastre este data de îmbinarea perfectă dintre specificul bucătăriei
moldovenești autentice și rafinamentul rețetelor internaționale.

20
21
Talentul probat al bucătarilor ,alături de clasa serviciilor oferite, reprezintă garanția unor
evenimente cu totul și cu totul deosebit.
De asemenea, puteti cumpara pentru acasa din Camara Ancutei: dulceturi, serbeturi,
zacusca, pastramuri preparate in casa, placinte, cozonaci, turte, colaci si multe alte
bunatati cum numai la noi veti gasi.

În crama hanului se găsesc vinuri alese ,numai din zonele Moldovei .

22
 2.2. Oferta de preparate și băuturi

La Hanu Ancuței sunt respectate toate regulile și normele de calitate și igienă în

alimentație în conformitate cu prevederile legale și cu bunele practici în domeniu.
Specificul ofertei restaurantului este acela că ingredientele folosite la preparate și
produse sunt naturale și de cea mai bună calitate.

23
24
25
 2.3. Meniu pentru masa de Paște

Plecând de la ideea că fiecare client trebuie să fie mulțumit, indiferent de așteptările ale
restaurantul Hanu Ancuței vine în întâmpinarea clienților cu soluții și servicii complete în ceea
ce privește mâncarea bună și calitatea cu ocazia sărbătorilor Pascale.
Meniu pentru masa de Paște

Ciorbă de miel ,350 ml 30 Ron

Ciorbă de văcuță, 350 ml 30 Ron
Friptură de miel la tavă 90 Ron kg
Drob de miel 70 Ron kg

26
Pastramă de oaie la grătar cu mămăligă și murături 100 Ron kg
Cotlete de berbecuț 110 Ron kg
Pulpe superioare de curcan la tavă 70 Ron
Drob de pasăre 60 Ron kg
Sarmale tradiționale în foi de varză 50 Ron kg
Salată de boeuf cu piept de pui 40 Ron kg
Cartofi cu rozmarin la cuptor 25 Ron kg
Couscous cu legume și curmale 30 Ron kg
Plăcintă de miel cu iaurt și mentă 40 Ron kg
Pâine de casă ,500g 10 Ron

2.4. Specialități pentru masa de Paște

27
 Bibliografie

1) Brumar C., Gavrilă C., Capotă V. ,,Tehnician în gastronomie “, manual pentru

clasele XI, XII, Editura CD Press, București, 2012;
2) Brumar C., Capotă V, Petre M, Șandru A, ,,Turism și alimentație”, Editura CD
Press, manual pentru clasa a x-a, Editura CD Press, București, 2012
3) Dobrescu E. și colectiv , ,,Tehnica servicii consumatorului”, E.D.P.R.A.,
București, 1999;
4) Săhleanu V.,,Omul și alimentația” , Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1977;
5) Stănescu, D. ,,Alimentație-Catering” Editura Oscar Print, București, 1998;
6) ,,Ghidul gastronomic al României “, Editura House of Guides, București, 2004;
7) www.facebook.com/turoag.hanu.ancuței;
8) www.rețete-culinare.ro;
9) www.gustos.ro;
10) www.hanu-ancuței
11) www.rețete-culinare.ro;

28
 Anexe

1.Aranjarea mesei de Paște

29
2.Sărmăluțe în foi de viță

3.Ouă umplute

30
31
4.Drob de miel

5.Cozonac cu nucă și stafide

32