Sunteți pe pagina 1din 3

5/11/2018 SchemaBlocaUnuiSistemdeReglareAutomat(Sra)-slidepdf.

com

1. Scopul lucrării
În această lucrare se defineşte sistemul de reglare automată (SRA), fenomenul reglării conţinând două
elemente obligatorii: conexiunea inversă şi modelul intern. Se definește problema reglării şi funcţiile de
transfer reprezentative ale unui SRA.
Sinteza (proiectarea) unui SRA este centrată, în special, pe proiectarea compensatorului după eroare (a
regulatorului automat) care ataşat unui proces (existent, deci deja proiectat si realizat) trebuie să permită
obţinerea unor performanţe în regim tranzitoriu si staţionar acceptabile pentru mărimea sau mărimile reglate
(de ieşire).
În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii
relativ simple, caracterizabile printr-un model matematic cu complexitate redusă şi pentru care performanţele
sunt puţin restrictive. În astfel de cazuri sunt prezentate compensatoare cu o construcţie standardizată
(regulatoare PID). Sinteza compensatorului într-o astfel de situaţie constă în alegerea structurii şi a
parametrilor dispozitivului de reglare.

2. Aspecte teoretice
Un sistem de reglare automată (SRA) poate fi reprezentat prin schema bloc din figura 1.

Fig.1. Principalele subsisteme ale unui sistem de reglare automată.


Sistemul de reglare automată (SRA) este un sistem în conexiune inversă care îşi decide
comportamentul faţă de mărimile externe (exogene) pe baza mărimii de eroare, ε, generate în mod automat,
cu scopul expres al anulării acesteia. Acest lucru presupune cunoaşterea apriorică a modelului mărimilor
externe, deci prezenţa în sistem a unei copii sub forma modelului intern.
Elementele componente ale SRA sunt următoarele:
a) Regulatorul automat (RA) are rolul de a prelua semnalul de eroare și de a elabora la ieșire un semnal de
comandă pentru elementul de execuție.
b) Elementul de execuție (EE) este dispozitivul care primește semnale electrice și furnizează marimi de ieșire
de natură mecanică (în general) capabile să modifice starea procesului.
c) Procesul (P) este procesul tehnologic care trebuie reglat.
d) Traductorul (T) realizează conversia unei mărimi fizice (neelectrice) într -o mărime de altă natură fizică (în
general electric) proporțională și dependentă de prima.
Definirea indicilor de calitate, deci a performanţelor, şi aprecierea lor într -o manieră inginerească reprezintă
obiectul analizei SRA. Metodologiile de analiză convenţionale fac apel la comportamentul intrare/ieşire al
SRA, deci la structura din figura 2.

http://slidepdf.com/reader/full/schema-bloc-a-unui-sistem-de-reglare-automat-sra 1/3
5/11/2018 SchemaBlocaUnuiSistemdeReglareAutomat(Sra)-slidepdf.com

Fig. 2. Schema funcţională bloc a unui SRA

Sunt puse în evidenţă următoarele subsisteme ale unui SRA: SC - compensatorul după eroare, P – procesul.
Mărimile reprezentative ale unui SRA vor fi în consecință:
-- εu – eroarea;
comandă;
- m - mărimea de execuţie;
- z - mărime de calitate;
- y - mărimea măsurată.

Pentru instalaţiile tehnologice şi procesele industriale, aplicarea reglării are o importanţă deosebită.
De exemplu, funcţionarea maşinilor cu abur, a turbinelor, a motoarelor cu ardere internă etc.
este direct legată de reglarea turaţiei, a presiunii şi a debitului agentului motor (abur, gaz, apă etc.), a
temperaturii, a ungerii ş.a.; pentru funcţionarea generatoarelor sincrone cu tensiune constantă la
borne trebuie modificată în mod corespunzător excitaţia etc.
Desigur, operaţiile de reglare sunt necesare numai atunci când mărimea reglată nu poate rămâne
constantă de la sine, la valoarea dorită şi are tendinţa de a-şi modifica valoarea, de a se abate mai mult sau
mai puţin demai
deosebesc la multe
aceasta, în urma
mărimi unor efecte
caracteristice: perturbatoare
mărimea reglată,externe
mărimeasaudeinterne.
execuţieÎnşicazul oricărei
mărimea reglări se
perturbatoare
(sau perturbaţiile).
Mărimea care trebuie menţinută la valoarea prescrisă este mărimea reglată. Mărimi reglate sunt, de
exemplu, frecvenţa, turaţia, tensiunea, puterea electrică, presiunea, temperatura, debitul, nivelul dintr-un
rezervor. Mărimea de execuţie este mărimea obţinută la ieşirea elementului de execuţie al instalaţiei de
reglare şi cu ajutorul căreia se poate influenţa mărimea reglată, pentru a o aducela valoarea dorită
(de consemn sau program). De exemplu, dacă se urmăreşte menţinerea constantă a turaţiei unui motor
electric decurent continuu, pentru variaţia turaţiei în sensul dorit se variază curentul de excitaţie al motorului.
Deci, mărimea reglată este, în acest caz, turaţia, iar mărimea de execuţie este curentul de excitaţie al
motorului.
Pentru menţinerea constantă a tensiunii la bornele unui generator sincron se variază
corespunzător tensiunea de excitaţie; mărimea reglată este tensiunea la borne, iar mărimea de
gazelor deeste
execuţie arderetensiunea (sau
într-un focar curentul)
se variază de de
debitul excitaţie. În scopul
ardere, când debitul reglării automate
de combustibil a temperaturii
rămâne constant.
Influenţele externe (sau interne) care sunt cauzele abaterilor valorilor instantane ale mărimii reglate de la
valoarea prescirsă (sau, consemn) se numesc, în tehnica reglării, perturbaţii sau mărimi perturbatoare.
Reglarea automată a cursului unei nave maritime (un sistem de urmărire)

Urmează o structură de sistem de reglare automată a cursului unei nave maritime, supusă acţiunii
perturbatoare a valurilor şi a variaţiilor direcţiei vântului. Schema bloc a sistemului de reglare automată a
cursului este redată în figura 59. Compasul are rolul de traductor (Tr.), iar motorul de antrenare a cârmei este
elementul de execuţie (EE). Regulatorul este pilotul automat, care primeşte la intrare semnalul de eroare,
reprezentând abaterea dintre cursul dorit şi măsura y a cursului instantaneu al navei.
Semnalul de ieşire al regulatorului comandă motorul de antrenare a cârmei, în sensul compensării acţiunii
perturbaţiilor
cârmei şi axul şi aducerii cursului
longitudinal instantaneu
al navei. la direcţia
În absenţa eroarededeexecuţie
dorită; mărimea
perturbaţiilor, reglareeste unghiul αα dintre
şi unghiul axul
sunt nule.
Referinţa SRA poate să varieze (SRA este un sistem de urmărire).

http://slidepdf.com/reader/full/schema-bloc-a-unui-sistem-de-reglare-automat-sra 2/3
5/11/2018 SchemaBlocaUnuiSistemdeReglareAutomat(Sra)-slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/schema-bloc-a-unui-sistem-de-reglare-automat-sra 3/3

S-ar putea să vă placă și